DURERILE ABDOMINALE

RECURENTE LA COPIL ( DAR

)
 Definiţie : durerea abdominală recurentă constă în
apariţia a cel puţin 3 episoade dureroase într-un
interval de 3 luni, episoadele dureroase alternând
cu perioade asimptomatice.

 Un alt element definitoriu este intensitatea durerii,

această durere fiind suficient de intensă încât să
afecteze activitatea normală a copilului.
 Reprezintă unul din cele mai frecvente simptome
întâlnite în patologia pediatrică, la toate
vârstele, fiind unul din motivele cel mai des
invocate de prezentare a copilului la medic.
 Varietatea afecţiunilor digestive şi extradigestive
ce se manifestă cu dureri abdominale determină
probleme dificile de diagnostic.
 Se estimează că 10-15%dintre copiii şcolari
prezintă dureri abdominale recurente, dintre care
doar 10% din cazuri au cauze organice detectabile.
 Mecanisme de producere a durerii abdominale :

 afectarea circulaţiei sanguine

 compresia şi deplasarea unor organe abdominale
 tracţiunea pe mezouri
 contracţia musculară intensă sau prelungită în caz de
colică renală, colică biliară, ulcer
 distensia capsulelor organelor parenchimatoase ( splină,
ficat ) sau a pereţilor organelor cavitare
 leziuni inflamatorii ale unor ţesuturi, organe, peritoneu.
 
 Diagnosticul durerilor abdominale recurente
 Diagnosticul etiologic al durerilor abdominale
recidivante la copil necesită o anamneză riguroasă, un
examen clinic amănunţit şi confirmare paraclinică.

 Anamneza
 Se va avea în vedere că în cazul copiilor mici anamneza
se ia de la aparţinători ( părinţi, bunici sau alte
persoane ) existând posibilitatea ca aceştia să exagereze
simptomele.
 Pe de altă parte, copilul mare trebuie lăsat să-şi expună
singur acuzele fără a i se sugera unele răspunsuri.
 Se vor preciza :
 sediul durerii
 iradierea durerii 
 vârsta de debut a durerii şi frecvenţa episoadelor
dureroase
 durata şi intensitatea durerii
 caracterul 
 circumstanţele de apariţie
 simptome asociate :
  generale : febră, paloare, astenie, adinamie,
scădere în greutate
  digestive : greaţă, vărsături, anorexie, meteorism,
diaree sau constipaţie, hemoragii intestinale, mase
abdominale palpabile, odinofagie
  urinare : disurie, polakiurie, hematurie, enurezis
  neurologice : cefalee, tulburări vizuale, tulburări
de echilibru, tulburări ale conştienţei, semne clinice de
hipertensiune intracraniană, crize epileptice
 date sociale : despre colectivitatea frecventata şi
despre mediul familial al copilului

 antecedente personale : colici abdominale în

perioada de sugar, alte tulburări de tip psihosomatic

 antecedente heredocolaterale : aceleaşi simptome

ale părinţilor în copilărie, teren migrenos
 Examenul clinic cuprinde :

 aprecierea stării generale

 a indicilor somatometrici
 comportamentul copilului ( poziţie antalgică,
ghemuită )
 aspectul tegumentelor ( palide, cianotice, facies
vultuos, transpirat )
 examenul atent al tuturor aparatelor si sistemelor.
 Examenele paraclinice sunt necesare diagnosticului
pozitiv şi diferential.
 Se va incepe cu examenele paraclinice de rutină, completate
de la caz la caz cu alte investigaţii mai complexe.
 Dintre analizele de rutină menţionăm : 
 hemoleucograma
 VSH, TGO, TGP
 glicemie, amilazemie
 uree, creatinină
 calcemie
 examen de urină, examen coproparazitologic, coprocultură
 hemoragii oculte în scaun
 ecografie abdominală.
 Examenele pot fi completate cu :
 Rx gastro-duodenală
 irigografie
 Rx toracică
 endoscopie digestivă superioară
 colonoscopie
 pH-metrie esofagiană
 examen psihologic
 CT
 RMN
 EEG.
Clasificare

 I. Dureri abdominale recurente organice

 II. Dureri abdominale recurente nonorganice sau

funcţionale
 I. Dureri abdominale recurente organice
 A. Cauze digestive
 A.1. Boala de reflux gastro-esofagian
 A.2. Boala peptică ( ulcer gastric sau duodenal )
caracterizată prin epigastralgii intense apărută la 1-3
ore după masă, calmate de alimente sau
antiulceroase, cu antecedente heredocolaterale
pozitive de ulcer gastroduodenal.
 A.3. Afecţiuni hepato-biliare : litiaza biliară , chistul
de coledoc, hepatita cronică.
 A.4. Afecţiuni pancreatice : pancreatita recurentă ,
pseudochistul de pancreas, fibroza congenitală a
sfincterului Oddi .
 A.5. Afecţiuni ale intestinului : boala inflamatorie
cronică a intestinului , constipaţia cronică, parazitoze
intestinale, intoleranţă la lactoză.
 A.6. Afecţiuni peritoneale şi mezenterice : peritonite
cronice, TBC peritoneală, bride şi aderenţe
postinflamatorii sau postoperatorii, chistul
mezenteric, ş.a
 A.7. Tumori abdominale benigne ( de exemplu,
chistul hidatic) sau maligne ( tumori hepatice,
tumori splenice ).
 B. Cauze genito-urinare

 B.1. Infecţii de tract urinar recidivante 

 B.2. Uropatia obstructivă de cauză malformativă cu
hidronefroză
 B.3. Litiaza renourinară
 B.4. Tumori renale ( nefroblastomul ) şi TBC renal.
 B.5. Dismenoreea
 B.6. Chistul de ovar
 B.7. Hematocolposul
 B.8. Ectopia testiculară
 C. Cauze metabolice
 C.1. Cetoacidoza diabetică
 C.2. Hipoglicemia de etiologie diversă
 C.3. Spasmofilia
 C.4. Hiperlipemia idiopatică familială tip I
 D. Cauze neurologice
 D.1. Migrena abdominală : durere abdominală care
cedează la somn si răspunde la terapie
antimigrenoasă.
 D.2. Epilepsia abdominală : dureri abdominale
recidivante cu caracter colicativ cu debut brusc,
durează câteva minute, sunt însoţite de tulburări ale
conştienţei şi urmate de somnolenţă postcritică.
Modificări EEG prezente.
 D.3. Tumorile cerebrale : cele de fosă posterioară se
pot însoţi de DAR.
 E. Alte cauze
 E.1. Anemii hemolitice ce prezintă în tabloul clinic
splenomegalie importantă si care determină durere în
hipocondrul stâng ( de exemplu, microsferocitoza
ereditară).
 E.2. Intoxicaţia cu plumb 
 E.3. Bolile de colagen
 E.4. Adenopatiile abdominale determină dureri
abdominale difuze.
 E.5. Afecţiuni ale peretelui abdominal : hernii cu diverse
localizări, mai frecvent întâlnite la copil fiind hernia
inghinală şi cea ombilicală.
 II. Dureri abdominale recurente nonorganice sau
funcţionale
 Caracteristici :
 reprezină aproximativ 90% din durerile abdominale
recurente
 predomină la sexul feminin
 au un caracter nespecific
 localizare frecvent în regiunea periombilicală sau
localizare difuză
 nu iradiază
 cu durată de câteva minute până la maximum 3 ore
 nu trezesc niciodată copilul din somn.
 Durerile funcţionale
 nu se asociază cu simptome sugestive pentru
afecţiuni organice (hemoragie digestivă, falimentul
creşterii, icter, HTA, ş.a.) dar
 se pot asocia cu manifestări vegetative
(transpiraţii reci, palpitaţii, paloare, ameţeli, greaţă,
cefalee, tremurături ale extremităţilor).

 Examenul clinic obiectiv este normal, cu absenţa

sensibilităţii obiective a abdomenului la palpare.
 Ne aflăm în faţa unui copil hiperconştiincios,
perfecţionist, cu tulburări de comportament (agresiv
sau timid, anxios ), cu somn agitat.
 Apariţia durerii este legată cel mai frecvent de
situaţii stressante 
 testul terapeutic fiind pozitiv atunci când durerile
dispar odata cu normalizarea ambianţei psihologice,
cu adaptarea aportului alimentar ş.a.
 De menţionat existenţa istoricului familial evocator
de dureri abdominale recurente, stări nevrotice.
 Din punct de vedere evolutiv
 la o treime din pacienţi durerile dispar la 5 ani
de la debut, dar
 pot sa reapară la fete odată cu instalarea ciclului
menstrual.
 Ca elemente de prognostic nefavorabil menţionăm 
 sexul masculin şi
 debutul durerilor înainte de vârsta de 6 ani.
 Forme clinice :
 ● Dispepsia funcţională neulceroasă : durere recurentă
în etajul abdominal superior ce apare postprandial şi
asociază balonare, eructaţii, greaţă, saţietate precoce.
 Endoscopia digestivă superioară este normală, tranşând
diagnosticul.
 ● Colonul iritabil se caracterizează prin dureri
abdominale ( crampe ) care se ameliorează după
defecaţie, constipaţie ce alternează cu diareea, distensie
abdominală, scaune cu mucus, urgenţă la defecaţie, fără
cauze organice decelabile care să determine
manifestările respective.
 ● Colicile abdominale ale sugarului :
 apar în primele 3 luni de viaţă şi se caracterizează
prin apariţia de crize de plâns intens seara şi noaptea.
 Crizele apar brusc şi cedează dacă sugarul este luat în
braţe.
 Sugarii au apetitul păstrat, curba de creştere
ponderală este normală, singurul simptom asociat
fiind meteorismul abdominal.
 Posibile cauze : imaturitatea sistemului nervos,
tulburări emoţionale în familie, rangul I al naşterii.
 Dispar spontan la 912 săptămâni.
 ● Durerile abdominale psiho-somatice apar în absenţa
stimulilor fizici şi pot asocia cefalee, dureri musculare,
randament şcolar scăzut.
 O examinare atentă şi un consult psihologic evidenţiază copii
cu tulburări de comportament, anxietate, depresie, tulburări
de somn şi cu probleme şcolare şi / familiale.
 În acestă categorie se încadrează :
 Fobia şcolară : apare la copii hiperprotejaţi, dependenţi de
părinţi pentru care şcoala reprezintă o ruptură ( din punct de
vedere emoţional ) de mediul familial. Durerile apar înainte
de a merge la şcoală ( colica de luni dimineaţa ) şi dispar în
vacanţă sau în zilele în care nu merg la şcoală ( test
diagnostic ).
 Tratament
 În cazul durerilor organice, tratarea cauzei ( atunci când
este posibil ) va duce la remiterea durerii.

 Tratamentul durerilor abdominale nonorganice constă în

asocierea regimului dietetic cu o terapie farmacologică şi
una nefarmacologică.
 Regimul dietetic recomandat : creşterea aportului de
alimente bogate în fibre ( cereale, fructe, legume ) în funcţie
de toleranţa individuală, reducerea sau evitarea cofeinei
( Coca-Cola, ceai negru, cafea ) şi a fumatului la adolescenţi,
mese regulate, evitarea alimentelor picante, prăjite.
 Recomandările se fac în concordanţă cu forma clinică de
abdomen dureros funcţional pe care o prezintă pacientul.
 Terapia farmacologică  constă în administrarea de
anticolinergice (Debridat sau Propantelină),
prokinetice ( Metoclopramid ), antisecretorii
gastrice şi antidepresive triciclice ( fără eficienţă
dovedită ).
 Tratamentul nonfarmacologic :
 consiliere psihologică şi reducerea stresului
 evitarea factorilor declanşatori
 continuarea activităţilor obişnuite în episoadele
dureroase cu evitarea absenteismului şcolar
 urmărire la cel puţin 6 luni şi
 foarte important este să li se explice părinţilor că
durerea este reală dar nu se datorează unei
afecţiuni organice.