Sunteți pe pagina 1din 32

DUREREA ABDOMINALA LA

COPIL
Dr.Man Viorela
ABDOMENUL – REGIUNI ANATOMICE
DUREREA ABDOMINALA LA COPIL
 Durerea abdominala este unul din cele mai
frecvente simptome pentru care copiii sunt
evaluati la camera de garda sau cabinetul medical.

Durerea abdominala poate sa fie:


 acuta (apare brusc, de cateva zile),

 cronica (de cel putin 2 luni) sau

 recurenta (mai mult de 3 episoade in ultimele 3


luni, limiteaza activitatea, nu s-a descoperit
cauza).

 Poate sa reprezinte singura acuza sau sa se


insoteasca si de alte manifestari (febra, scaune
diareice, varsaturi, cefalee etc).
DUREREA ABDOMINALA LA COPIL
Pentru simptomatologia recurenta sau cronica, este
important ca parintii sa poata oferi informatii
despre:

 durata,
 severitatea(intensitatea),

 zona afectata (apreciere incerta, deoarece


majoritatea copiilor vor arata zona periombilicala),
 daca are legatura cu ingestia de anumite alimente
sau
 daca apare in contextul unui stres emotional,

 daca exista si alte simptome de insotire etc.


DUREREA ABDOMINALA LA COPIL
 Evaluarea durerii abdominale este
dificila, mai ales la sugar si copilul mic,
fiind foarte important de stabilit care
sunt situatiile care impun interventie
chirurgicala prompta.

De aceea, pe langa examenul clinic,


uneori vor fi necesare investigatii
suplimentare:
 analize de sange, scaun sau urina,

 ecografie si/sau radiografie,

 consult chirurgical.
DUREREA ABDOMINALA LA COPIL -
CAUZE
Cauzele durerilor abdominale la copil pot fi impartite in:
 cauze gastrointestinale – gastroenterite infectioase,
constipatia, limfadenita mezenterica (inflamatia ganglionilor
intraabdominali), apendicita acuta, invaginatia intestinala,
volvulus, hepatita, pancreatita,colecistita, ingestia de corpi
straini (! magneti mici sau baterii – pot duce la perforatie
intestinala) etc.

 cauze extraabominale – faringita streptococica,


pneumonie/pleurezie, infectia de tract urinar, torsiunea de
ovar/testicul, cetoacidoza diabetica, intoxicatia cu plumb etc
DUREREA ABDOMINALA LA COPIL – SEMNE
DE ALARMA
Desi in majoritatea cazurilor durerile abdominale pot fi tratate acasa, exista si situatii
cand se impune consultul medical de urgenta. Exista mai multe semne de alarma la
care parintii ar trebui sa fie atenti:

 durere severa/care trezeste copilul din somn


 febra inalta

 imposibilitatea hidratarii orale (varsaturi/incoercibile, diaree severa, refuzul


alimentatiei)
 aparitia varsaturilor bilioase/cu sange, scaune/urina cu sange; disurie/urini
hipercrome, fetide
 stare generala proasta, somnolenta, agitatie extrema (!invaginatia intestinala se poate
manifesta prin episoade de plans inconsolabil, agitatie marcata, urmate de perioade
de letargie)
 durere exacerbata de tuse, miscari ale corpului/patului, refuzul
mersului/ortostatismului
 scadere in greutate

 prezenta respiratiei dificile

 aparitia eruptiilor cutanate, a icterului etc


CAUZELE ABDOMENULUI ACUT LA
COPIL
A.Abdomenul acut chirurgical
 1.apendicita acuta

 2.peritonita

 3.traumatismele abdominale

 4.invaginatia intestinala

 5.hernia strangulata

 6.torsiunea de testicul

 7.chistul ovarian

 8.infarctul mezenteric
CAUZELE ABDOMENULUI ACUT LA
COPIL
B.Abdomenul acut medico-chirurgical
 1.pancreatita acuta

 2.colecistita acuta

C.Abdomenul acut medical


 1.enterocolita

 2.infectiile urinare

 3.dismenoreea

 4.purpura Henoch-Schonlein

 5.parazitozele digestive

 6.ulcerul gastro-duodenal
CAUZELE ABDOMENULUI ACUT LA
COPIL
D.Cauze extraabdominale
 1.faringoamigdalita

 2.pleurezia

 3.pneumonia

 4.tetania

 5.acidoza diabetica

 6.porfiria acuta

 9.intoxicatiile

 10.stresul
DUREREA ABDOMINALA LA COPIL -
TRATAMENT
• Tratamentul durerii abdominale depinde evident de
cauza.

 Pentru copiii la care exista aceste semne de alarma sau la


care se suspicioneaza o cauza chirurgicala este necesara
internarea in spital, investigatii paraclinice si consulturi
interdisciplinare.

 Pacientii care sunt stabili, cu stare generala buna,


tolereaza alimentatia orala, iar examinarea
clinica/paraclinica nu a evidentiat o cauza severa pot fi
urmariti si in ambulator.
APENDICITA ACUTA LA COPIL
 Apendicita este o urgenta chirurgicala, deoarece
apendicele se poate rupe. Acest lucru poate duce la
complicatii. Daca nu este tratata, afectiunea poate fi fatala.

 Chirurgia pentru a elimina apendicele se numeste


apendicectomie. Majoritatea copiilor se recupereaza fara
probleme pe termen lung.

 Apendicita acuta este cea mai frecventa afectiune acuta


chirurgicala. In Romania, incidenta bolii este de 1 la
50/60 copii. Este exceptionala sub un an, rara sub 3 ani,
varful de incidenta inregistrandu-se in perioada de varsta
6-10 ani.

 La copilul mic, din cauza lipsei de cooperare, diagnosticul


este uneori dificil.
APENDICITA ACUTA - CAUZE
 Procesul inflamator este initiat de obstructia lumenului
apendicular cu retentia si infectia continutului acestuia.

 Acest lucru se datoreaza faptului ca germenii (bacteriile)


din apendice incep sa creasca rapid. Pe masura ce umflarea
si durerea se agraveaza, alimentarea cu sange a apendicei
este intrerupta. Inflamatia acuta a mucoasei se poate extinde
initial la perete si, uneori, la structurile vecine.

 Daca se intarzie diagnosticul si interventia chirurgicala se


produce gangrena si perforatia apendicelui, abces,
peritonita. In anumite situatii, perforatia este limitata de
catre organele adiacente si epiplon cu dezvoltarea
plastronului apendicular. Daca nu este tratata, peritonita
poate fi fatala.
CAUZELE SI FORMELE APENDICITEI
ACUTE LA COPIL
Cauzele apendicitei acute la copil
 mucus din nas sau cavitatea bucala

 materii fecale

 paraziti intestinali

 indoirea sau rasucirea a insusi apendicelui

 regim alimentar nesanatos

In functie de extinderea procesului inflamator, sunt descrise


urmatoarele forme de apendicita acuta
 catarala,

 flegmonoasa,

 gangrenoasa.
SIMPTOMELE APENDICITEI ACUTE
 Durere brusca care incepe pe partea dreapta a abdomenului
inferior;
 Durere brusca care incepe in jurul buricului si se
deplaseaza adesea spre abdomenul din dreapta jos(FID);
 Durerea care se inrautateste daca pacientul tuseste sau face
miscari bruste cand se joaca;
 Greata si varsaturi;

 Pierderea poftei de mancare;

 Febra care se poate agrava pe masura ce boala


progreseaza;
 Constipatie sau diaree;

 Balonare.
SIMPTOMELE APENDICITEI ACUTE
Ca o regula generala, tabloul clinic caracteristic este
reprezentat de triada Dieulafoy
 durere,

 hiperestezie cutanata,

 aparare musculara,

la care se adauga febra moderata si leucocitoza.


SIMPTOMELE APENDICITEI ACUTE
 Debutul durerii este brusc.
 Durerile abdominale au caracter colicativ, initial periombilical
si/sau epigastric, apoi localizate in fosa iliaca dreapta (localizare
evocatoare pentru diagnostic). Daca nu se intervine chirurgical,
durerile abdominale devin difuze.
 Greata si varsaturile sunt constant prezente, aceste simptome
succedand durerii.
 Anorexia este constant prezenta.

 Se pot asocia si modificari de tranzit intestinal (de regula


constipatie, rar diaree), tulburari mictionale (polakiurie, disurie).
 Temperatura, de regula, inregistreaza valori cuprinse intre 37,5 si 38
grade C.
 Zgomotele intestinale sunt initial normale sau exagerate, pentru ca in
evolutie sa devina reduse si absente.
APENDICITA ACUTA LA COPIL –
EXAMINAREA ABDOMENULUI
Examenul abdomenului evidentiaza hiperestezia cutanata,
sensibilitate sau aparare (contractura) musculara, localizata
sau extinsa.

Durere abdominala poate fi evidentiata cu ajutorul unor manevre:


 Manevra Rowsing: durere in fosa iliaca dreapta la palparea fosei
iliace stangi;
 Manevra Blumberg: sensibilitate/durere vie la decompresia
brusca a zonei apendiculare;
 Semnul psoasului (manevra Jaworski-Lapinski): palparea
fosei iliace drepte este dureroasa la ridicarea spre zenit a
membrului inferior drept;
 Semnul Dunphy: durere in fosa iliaca dreapta la efortul de tuse;

 Sensibilitate crescuta la tuseul rectal; rar, prin tuseu rectal poate


fi palpata o formatiune dureroasa in fundul de sac Douglas.
APENDICITA ACUTA LA COPIL - DIAGNOSTIC
POZITIV

Pentru diagnosticul pozitiv de apendicita acuta avem nevoie de


 1.istoric al semnelor si simptomelor

 2.examinarea abdomenului

 3.evaluarea durerii. Medicul poate aplica o presiune usoara asupra zonei dureroase.
Atunci cand presiunea este eliberata brusc, durerea in caz de apendicita se va simti
adesea mai intensa, semnalizand ca peritoneul adiacent este inflamat.
 De asemenea, medicul poate cauta rigiditate abdominala si o tendinta de rigidizare a
muschilor abdominali ca raspuns la presiunea asupra apendicelui inflamat.

 4.testele de sange(hemoleucograma completa,VSH,CRP,fibrinogen seric),


testele de urina si
cele de imagistica pentru a confirma diagnosticul.
SCORURI PENTRU DIAGNOSTIC SI
INDICATIE CHIRURGICALA
Pentru diagnostic si indicatie chirurgicala au fost elaborate scoruri clinice. Cel
mai cunoscut este Scorul Alvarado:
 Aparare musculara in cadranul inferior drept – 2 puncte;

 Durere la decompresiunea brusca a regiunii – 1 punct;

 Temperatura > 37 °C – 1 punct;

 Migrarea durerii epigastrice in cadranul inferior drept – 1 punct;

 Anorexie – 1 punct;

 Greata varsaturi – 1 punct;

 Leucocitoza > 10.000/mmc – 2 puncte;

 Devierea formulei leucocitare la stanga – 1 punct.

 Interpretare:
 Scor 0-3: diagnostic putin probabil (sensibilitate 96%);

 Scor 4-6: indica explorarea imagistica (sensibilitate 36%);

 Scor > 7: indicatie chirurgicala (sensibilitate 78%).


APENDICITA ACUTA – EXPLORARI
PARACLINICE

Medicul va recomanda si o serie de explorari


paraclinice:

 hemoleucograma completa,
 sumar de urina,

 ecografie abdominala +/- radiografie abdominala

 CT abdomino-pelvin.
APENDICITA ACUTA LA COPIL –
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Gastroenterita acuta;
 Adenita mezenterica;

 Diverticulita Meckel;

 Colica biliara;

 Infectie urinara, colica nefretica;

 Dureri menstruale, salpingita, ruptura de


foliculi, ovar torsionat, sarcina ectopica;
 Torsiune de testicul;

 Purpura Henoch-Schönlein;

 Cetoacidoza diabetica

 Dureri abdominale nespecifice (necesita


reevaluarea obligatorie in urmatoarele 12-24
ore!!!).
APENDICITA ACUTA LA COPII -
TRATAMENT
 Tratamentul apendicitei acute la copil
- interventie chirurgicala clasica
laparoscopica
- tratament conservator(se va chema la
control in 12-24 de ore!)
LIMFADENITA MEZENTERICA LA
COPIL
LIMFADENOPATIA
 In corpul uman se regasesc aproximativ 600 ganglioni
limfatici.
 Limfadenopatia reprezintă creşterea în dimensiuni a
ganglionilor.
 Un ganglion este considerat patologic la dimensiuni ce
depăşesc 10mm diametru. Excepţii sunt ganglionii
epitrohleari(patologic peste 5 mm diametru) şi ganglionii
inghinali (patologic peste 15 mm diametru).
 Unii admit , la copiii cu varste intre 2 – 10 ani si adenopatia
cu dimensiuni pana la 2cm.
 Un ganglion cu dimensiuni >2cm este considerat
patologic(bening sau malign).
 Cel mai frecvent adenopatiile apar secundar infecţiilor,sunt
autolimitate şi nu necesită tratament.
CARACTERISTICILE ADENOPATIEI

 adenopatia instalată acut este cu mare probabilitate


determinată de un proces infecţios,

 adenopatia cu durată de peste 4 săptămâni este o


adenopatie cronică determinată de o infecţie cronică
sau o malignitate.
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE
ADENOPATIEI
Semnele si simptomele asociate pot sugera etiologia
adenopatiei:

 Febra, durerile în gât, tusea sugerează o infecţie


respiratorie înaltă
 Febra, transpiraţiile nocturne, scăderea ponderală
sugerează o infecţie TBC sau limfom
 Febra, fără o cauză aparentă, astenia, artralgia sunt
sugestive pentru colagenoze
 Leziunile sau traumatismele cutanate:zgârieturile
de pisică, înţepăturile sau muşcăturile de animale,
plăgile deschise, abcesele dentare sunt semne care
pot ajuta la stabilirea etiologiei.
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE
ADENOPATIEI
 Contactele infecţioase : intepatura de căpuşă – boală
Lyme, contact cu persoane cu infecţii EBV/CMV sau
TBC.

 Statusul imunizărilor:Imunizarea MMR (rujeolă –


rubeolă – oreion) poate determina adenopatii
inflamatorii.

 Medicaţia: medicamente care pot determina adenopatii:


carbamazepină, fenitoină, cefalosporine, penicilină.

 Alergiile pot fi cauză de adenopatii loco-regionale.


SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE
ADENOPATIEI
 La adolescent se vor pune întrebări legate de consumul
de droguri şi contacte sexuale.

 Prezenţa pisicilor în anturajul copilului sugerează


toxoplasmoză .

 Alimentele: - ingestia de lapte nepasteurizat poate fi


legată de bruceloză(febra de Malta).
- consumul de carne insuficient preparată
poate determina toxoplasmoza.
PALPAREA ADENOPATIILOR TREBUIE
SĂ EVALUEZE:
 Dimensiunea adenopatiei
 Consistenta adenopatiei

 Sensibilitatea adenopatiei

 Riscul de malignitate al unei adenopatii

Dimensiunea adenopatiei, localizarea


adenopatiile cervicale şi axilare, sugerează boala ghearelor
de pisică, adenopatiile cervicale sugerează mononucleoză,
adenopatiile inghinale pot apărea legat de boli cu transmitere
sexuală.
adenopatiile generalizate se întâlnesc în boli de sistem.
PALPAREA ADENOPATIILOR TREBUIE
SĂ EVALUEZE:
Consistenţa adenopatiei:
 consistenţa fermă, dură este sugestivă pentru metastază
carcinomatoasa,
 consistenţa ferm-elastică este caracteristică pentru
limfom malign,
 consistenţa scăzută caracterizează adenopatiile
infecţioase şi inflamatorii,
 consistenta fluctuentă sugerează adenită supurativă.
PALPAREA ADENOPATIILOR TREBUIE
SĂ EVALUEZE:
Sensibilitatea adenopatiilor
 Nu face întotdeauna diferenţa între benign/malign.

 Durerea poate fi consecinţa creşterii rapide în


dimensiuni a ganglionului şi distensia capsulei, a
inflamaţiei sau supuraţiei, dar şi a hemoragiilor în
centrul necrotic al unui ganglion malign.
PALPAREA ADENOPATIILOR TREBUIE
SĂ EVALUEZE:
Riscul de malignitate a unei adenopatii
 Risc scăzut de malignitate: diametru mai mic de 1-2 cm,
localizare cervicală, inghinală sau axilară, eritem
asociat, sensibilitate dureroasă, căldură locală,
fluctuenţă.

 Risc crescut de malignitate: localizare occipitală,


auriculară, supraclaviculară, mediastinală, epitrohleară,
cervicală posterioară, consistenţă fermă, lipsa durerii,
diametru mai mare de 2 cm, asociere cu simptomatologie
sistemica.

S-ar putea să vă placă și