Sunteți pe pagina 1din 5

Tema: PSIHOLOGIA RELATIILOR DINTRE SEXE Psihologia sexualitii Ide titatea sexuala !

a !i so"ial Pa#ti"ula#itatile ale ide titatii $eme i e si mas"uli e

Psihologia sexualitii este tiina cea mai adecvat n profilaxia comportamentelor disfuncional dezadaptive ale sexualitii. Face explicit mecanismele coping, discrepantele cognitive i credinele iraionale n psihopatologia sexualitii, mai expliciteaz distresul, anxietatea de performant, erotofobiile i discrepantele relaionale ale cuplului dar i modul de prevenire i rezolvare ale acestora . Psihosexologia este ramura psihologiei care se ocupa de studiul sexualitatii umane, incluzand psihoterapia disfunctiilor sexuale. Desi de multe ori ne jenam sa discutam despre problemele legate de sexualitatea noastra, a cere ajutor este preferabil unei vieti personale si de cuplu neimplinite. aginile de ! sihosexologie" aduc in discutie diversele disfunctii sexuale, care ii gasesc rezolvarea in psihoterapie si consiliere. Dezvoltarea vieii sexuale dup Freud: #iaa sexual nu ncepe, dup Freud, la pubertate, ci n prima copilrie. Freud a stabilit cronologia etapelor prin care trece n mod normal selectivitatea copilului avnd drept criteriu activismul zonelor erogene $care provoac plcere i relaxare% preponderente dup vrsta. &n primul an de via, zona bucal este zona tuturor satisfaciilor. &n al doilea i al treilea an interesul se deplaseaz ctre zona anal. &ntre trei i cinci ani, organele genitale devin prevalente $ apare masturbaia %. De la ase ani p'n la adolescen, n timpul somnului apar pulsee sexuale latente. &n aceast etap are loc orientarea ctre sexul opus. Categoriile de tulburri i de patologii a conduitei sexuale: ( este legat de patologia anatomic ( cealalt de psihologia sexual )i una i alta pot fi marginale i grave. *ulburri mai discrete se manifest prin concluderea caracteristicilor sexuale secundare foarte devreme sau foarte t'rziu. +orpul uman este supus variaiilor i influenelor mediului nconjurtor i substanelor din corp. +iclul zi noapte, ciclul psihologic si ciclul anual au un impact diferit asupra organismului i sexualitii n particular Ho#mo ii di "o#%ul uma au u ma#e im%a"t asu%#a sexualitii uma e +orpul femeii produce estrogen i progesteron, hormonii care asigur un balan al ciclului menstrual, s aib o oarecare regularitate. ,ceti hormoni sunt foarte importani pentru sntatea femeilor. Dac nu ai ast'mpr i ai o activitate sexual bogat n acelai timp nseamn c nivelul tau de estrogen este foarte ridicat. e de alta parte un nivel scazut de estrogen afecteaz nivelul dorinei tale. ,petitul sexual masculin ine mai mult de influena testosteronului. -rbaii care au un nivel crescut de testosteroni au si un mare apetit sexual. .ivelul acestuia n corpul femeii este ns unul sczut, el fiind mai important pentru brbai. ,ctivitatea sexual a femeilor se schimb n funcie de ciclul menstrual. /e pare ca are legatur cu nivelul de estrogen. Din prima pn in a cincea zi a ciclului cnd nivelul de estrogen i progesteron este scazut nici dorina sexual nu este foarte mare. &ncepnd cu ziua a 0(a pn n a 12(a nivelul estrogenului crete o dat cu dorinta sexual. Din ziua a 12(a pn n ziua a 31(a de ovulaie, nivelul estrogenului este foarte ridicat i are un efect pozitiv asupra psihicului i strii emoionale a femeii. &n timpul acestei perioade ea este foarte receptiv la atingeri i mirosuri.

Femeia acord o mai mare importan felului cum arat i face eforturi ca s atrag atenia iubitului. / nu fii surprini dac n aceast perioad o s v vedei iubita la un sex shop. Din punct de vedere biologic, acest comportament poate fi explicat prin faptul c n subcontient femeia caut un barbat pentru procreare. De la ziua a 33(a pn la a 34(a nivelul progesteronului crete i acutizeaz sindromul premenstrual, 5/. &n aceast perioada femeile devin tensionate, uor iritabile, au dureri de cap i se simt ru. /exualitatea lor nu este n cea mai bun form n aceast perioad. /e pare c si barbaii au perioade mai bune sau mai proaste i sunt influentai de hormonii din corpul lor. +iclul testosteronului are 33 de zile, dar este mult mai dificil de recunoscut. /pecialitii sunt de prere c brbatul nu are chef de sex atunci cnd nivelul testosteronului este sczut. /arcina, operaiile chirurgicale i menopauza produc schimbri hormonale n corpul nostru. Dac aceste probleme au nceput s v afecteze putei s apelai la jucriile sexuale care s v mentinei 6n form6. )i anticoncepionalele pot cauza un apetit sexual sczut, de aceea este bine s consultai medicul. 7xist o teorie care spune c femeile au cel mai ridicat libido n jurul orei 33.88 n timp ce brbaii l au n jurul orei 84.88( 89.88. entru a mpaca ambele tabere se pare c ora ideal pentru ambii parteneri este 10.88. /exualitatea uman sufer modificri i n timpul anului. Dorina cea mai mare o atingem n timpul primverii i toamnei, mai exact n lunile martie i octombrie spre noiembrie. +u toate acestea nu trebuie s ne facem probleme, sexualitatea uman a fiecruia are propriul ciclu. Depinde de starea ta i de dorina ta de a i satisface partenerul Etapele dezvotarii sexualitaii: &n timpul copilariei, la &'( a i, c'nd si d seama de diferentele dintre sexe, copilul este curios ( si exploreaz corpul, se joac 6de(a mama si tata6, se intereseaz de diferitele aspecte sexuale :a )* a i pare a nu mai fi interesat de aceste aspecte, deoarece trebuie sa(si canalizeze toata energia spre a nva 6meseria6 de elev ( sa se nteleag cu colegii de clas, s le mparteasc preocuprile, s accepte ca nu poate fi cel mai bun ntot(deauna si la orice ubertatea este anuntata, at't la fete, c't si la baieti, de diferite transformari ale corpului, ncep'nd cu aparitia firelor de par n regiunea pubisului; la fete, dezvoltarea s'nilor, largirea bazinului, care le pregateste pentru viitorul rol de mama; la baieti, erectii care apar ca urmare a diferitelor emotii, n timpul unei plimbari pe bicicleta sau n timpul noptii Dup v'rsta de )*')+ a i ncepe afirmarea personalitatii copilului, cu conturarea tendintei de independenta a acestuia. ,ceasta este perioada n care copilul considera ca se poate descurca singur si(si manifesta 6eul6 n orice situatie :a vrsta de 12(10 ani adolescentul spre deosebire de copil, preia informaiile de la cei din jur, dar le analizeaz cu propria sa gndire, i exprima propriile preri i ncearc s( i dovedeasc necontenit autonomia. ,dolescena este perioada de la care tendinele sexuale se orienteaz definitiv /exualitatea este doar una dintre multele elemente care contureaz personalitatea . ,poi este imposibil s tii ct influen are ea deoarece fiecare persoan este unic.

Sexualitatea, ca act interpersonal de gratificaie mutual i maxim valorizare a partenerilor, prin druire de sine, ca mod de comunicare senzitiv i afectiv, constituie totodat i un act de cultur relaional intersexe. Dar ceea ce, probabil, este mai puin cunoscut i ineles cu privire la sexualitatea uman, este dimensiunea sa ca act de cunoatere i autocunoatere, de descoperire i confirmare a sinelui prin intermediul celuilalt sex, de identificare i dezvoltare a rolului masculin i feminin. <dentitatea sexual i contiina ei se formeaz ins printr(un proces de socializare sexual, particularizat de la un individ la altul. 7a se construiete treptat, ca o imagine de sine, cu triri i comportamente corelative, sub influena mediului, a anturajului, a numelui, ca i prin rolurile i experienele pe care fiecare le integreaz in contextul cultural i educaional specific.*oate acestea ofer copilului un model comportamental de dezvoltare, identificare, orientare i apartenen psihosexual. Ide titatea sexuala <dentitatea sexuala si constiinta ei se formeaza printr(un proces de socializare sexuala. 7a se construieste treptat ca o imagine de sine, cu trairi si comportamente corelative, sub influenta mediului, a anturajului,a numelui. -om%o e tele ide titatii so"iale <dentitatea sexuala este o componenta structurala atat a eului corporal cat si a eului psihologic, facand parte din constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta. . "om%o e te ale ide titatii sexuale /ex genetic(determinat obiectiv prin aspectul cromatinei din nucleii celulari ai pielii /ex gonadic = atestat de evidentierea celulelor reproducatoare in glandele genitale /ex fenotipic = conferit de aspectul organelor genitale /ex legal = declarat pe baza semnului sexului fenotipic /ex hormonal = atestat pe hormonii androgeni pentru barbati si cei ovarieni pentru femei /ex cu statut social = conferit si recunoscut de microgrupurile sociale >elatia identitatea de sine = identitatea psihosexuala include o serie de componente? fizica psihosexuala sociala vocationala moral =spirituala 7xprima? imaginea completa depre sine, gen, infatisare, caracteristici, expectante de sex(rol, caracteristici si otiuni sociale = relatii de prietenie intergrupala si trasaturi psihologice. / ma ie#e ale ide titatii de si e a% ozitiva = ce confera un sens normal al exitentei, o buna acceptare de sine, implicarea, ceea ce asigura dezvoltarea intimitatii. b% .egativa = ce dezvolta imagini de sine, opuse valorilor culturale ale comunitatii. c% <ncerta = apare la adolescentii care incearca sa(si reduca anxietatea prin experiente intense$ abuz de droguri,concerte roc@,jocuri de noroc% Pa#ti"ula#itatile ale ide titatii $eme i e si mas"uli e Diferenele de sex = rol deriv, in parte, din cele biologice, dar sunt semnificativ modelate de evoluia psihos. <dentitatea psihosexual se dezvolt discret, influenat intens de modelele parentale, fiind la inceput difuz integrat in subidentitatea familiei. <n acest sens, bieii care au un model parental cu masculinitate redus, au dificulti de identificare. +ei cu model parental puternic conturat ca masculinitate sunt mai siguri de ei, mai increztori, mai protectivi, relaxai, exuberani, calmi i chiar fericii .*inerele fete au o situaie mai complicat, deoarece rolul feminin este el insui in schimbare pe plan social. 7xist modele feminine diverse? tradiionale, de tranziie i modern . <n genere, tinerele fete cu identificare feminin tradiional resimt in mai

mare msur conflictele interne. 7le sunt mai centrate pe imbrcminte, fardare,aspect fizic, sunt mai mult preocupate de rolul biologic al femeii, de cstorie, cmin i familie. ocial particular a fiecrei persoane. <dentitatea feminina se dezvolta mai repede dacat ce masculina Dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine are o mare importanta pentru sanatatea mintala a ambelor sexe fiind o baza reala pentru confortul psihologic. olarizarea sexuala este o cale necesara pentru ca o comunitate sa se dezvolte armonios. Di$e#e te si t#a 0itii de sex ' #ol -aietii au un model parental cu masculinitate redusa, au dificultati de identificare, cei cu model puternic conturat cu masculinitate sunt mai siguri de ei,mai increzatori,mai protectivi, relaxati,calmi. Fetele au o situatie mai complicata, deoarece rolul femenin este el insusi in schimbare pe plan social. 7le sunt mai centrate pe imbracaminte fardare,aspecte fizice, de casatorie, camin si familie . Diferenele masculin = feminin sunt condiionate atat de factorii hormonali, cat i de dominaia emisferelor cerebrale $astfel, emisfera dreapt, dominant la brbai ca centru al logicii simbolice, percepiei spaiale, imaginaiei explic dezvoltarea acestor funcii mai ales la brbai, in vreme ce dominaia emisferei stangi la femei, ca centru al limbajului, memoriei ar justifica disponibilitile lor mai bine in acest sens. Arantz i #ogel indic o serie de trsturi psihosexuale masculine i feminine. T#asatu#ile $eme i e: 5anifesta nevoi de protectie #orbarete sau tacute,triste 5anifesta tact,blandete 7vita limbajul dur lang cu usurinta refera arta,literatura T#asatu#i mas"uli e ,gresivitate <ndependenta <si sunt propriul confident :ogici, obiectivi <si ascun bine emotiile :imbaj mai Bcolorat" Cneori lipsiti de pudoare "o "lu0ie: ,spectele evidentiate, acceptate de sex =rol,realizarea egalitatii intre sexe in zona educationala, ocupationala, politica si interpersonala, ceea ce in opinia noastra se va infaptui intr(o perspectiva nu foarte apropiata. 1i2liog#a$ie: 7ibl = 7ibsefeld <.,,gresivitatea umana,7dit. *rei, -ucuresti 199D Freud /., sihanaliza si sexualitatea, 7dit. /tiintifica, -ucuresti 1992. Eung +.F., sihologia si alchimie,7dit. *eora,-ucuresti 1990. GGG.ziare.com GGG.preferatele.com GGG.livetime.ro GGG.romedic.ro