Codul Deontologic al Psihologului Clinician, Consilierului Psihologic si Psihoterapeutului din Romania

Principii Generale: Persoana care dorete s funcioneze ca psiholog clinician, consilier psihologic i psihoterapeut (n organizaii publice ori particulare) este ncurajat s dein i s i structureze un set ct mai larg de informaii (cunotine) de specialitate (n conformitate cu standardele A.P.A. - American Psychology Association, KSV - Knowledges-Skills-Values), abiliti de interrelaionare cu subiectul uman i experien pe care s le foloseasc n beneficiul indivizilor din societate, ca i n beneficiul comunitii. De asemenea, profesionistii psihologi mai sus mentionati sunt ncurajai sa respecte alaturi de normele deontologice mentionate in prezentul act, mai ales cand apar situatii care nu sunt n mod detaliat descrise in prezentul Cod Deontologic, principiile de deontologie profesionala internationale dupa cum urmeaza: psihologii clinicieni sa respecte generic principiile codului deontologic al American Psychology Association, consilierii psihologici sa respecte principiile codului deontologic al European Counselling Association, iar psihoterapeutii sa respecte generic principiile codului deontologic al European Association for Psychotherapy. Psihologul clinician, consilierul psihologic i psihoterapeutul (indiferent de zona strict delimitat n care lucreaz) trebuie s fac dovada efectiv a respectului fa de teri i s fac tot ce poate pentru cunoaterea i aprarea de ctre beneficiarii lor drepturilor i demnitii umane. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s vegheze ca orice subiect (persoan aflat n intercomunicare n plan profesional) s fie apt (s devin mputernicit) s contribuie efectiv la luarea propriilor decizii, s nvee pentru a ti ce s pretind (solicite) serviciilor de asisten psihologic. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul are ndatorirea de a susine cauza subiecilor lui mai ales cnd acetia nu sunt capabili s o fac singuri i cnd autoprotecia este necesar i aceasta nu se obiectiveaz n practic. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul sunt specialitii care dispun de capaciti (abiliti), cunotine i valori (morale) pentru a aeza responsabilitatea profesional mai presus de interesele personale. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s dovedeasc responsabilitate profesional i moral pentru solicitrile (standardele impuse de profesie ocupaie) i s continue instruirea i formarea lui profesional de tip educaie continu. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul ca profesioniti vor depune eforturi pentru a colabora, a se interrelaiona flexibil cu alii n interesul pacientului su. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s respecte i s promoveze cu deschidere diversitatea etnic i cultural n exercitarea efectiv a meseriei: s nu judece greit o anumit etnie, persoane cu anumite credine religioase, respectiv s nu discrimineze, s nu marginalizeze n nici un fel! Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul vor trebui s fie contieni de importana respectrii confidenialitii informaiilor i s nu divulge secretele profesionale. Poate face excepii n cazuri limit ori de mare pericol pentru familie i colectivitate. Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s fie api (fizic i psihomoral) pentru ca n profesia lor s respecte toate aceste condiii obligatorii pentru ca serviciile oferite s fie viabile i responsabile. Norme Specifice: Art. 1. Cerine legate de relaionare Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii discut cu pacienii lor n msura n care acest lucru este fezabil, probleme legate de relaia terapeutic precum: natura i cursul anticipat al terapiei, onorariul i confidenialitatea (aspecte care se regsesc n detaliu n capitolele privind onorariile i aranjamentele financiare i limitele de confidenialitate) Cnd munca cu pacientul va fi supervizat, acetia sunt anunai de aceast activitate ct i numele supervizorului cnd acesta mparte responsabilitatea legal pentru caz. Cnd viitorul profesionist este n formare (student n programul de master, etc.) de asemenea pacientul este informat despre aceasta.

Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor face eforturi raionale s poat rspunde la ntrebrile pacienilor i s evite posibilele nenelegeri sau nelegerea eronat privind terapia. De cte ori este posibil, psihologii vor furniza informaii verbale, utiliznd un limbaj accesibil pacientilor. Art. 2. Consimmntul informat privind terapia / Informare despre consimmntul de efectuare a terapiei Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii obin consimmntul bazat pe informare adecvat, utiliznd un limbaj accesibil participanilor. Coninutul informrii despre consimmnt poate varia n funcie de circumstane dei, de obicei, este necesar ca persoana: s aib capacitatea de a consimi, s primeasc informaie semnificativ despre procedura respectiv, s-i fi exprimat consimmntul liber, neinfluenat i ca acest consimmnt s poat fi bine documentat. Cnd persoanele nu sunt n mod legal capabile s dea consimmntul, profesionistul psiholog va obine informarea despre accept (permis) de la o persoan autorizat, dac aceast substituire este legal. n plus, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii: a) se vor informa de o asemenea manier nct s le permit acestora s neleag conform capacitii lor, persoanele care sunt n mod legal incapabile s dea consimmntul legat de interveniile propuse; b) le vor cere aprobarea pentru interveniile respective i c) vor lua n consideraie preferinele i interesul optim al persoanelor respective. Art. 3. Relaii de familie i cuplu Cnd profesionistul psiholog este de acord s ofere servicii mai multor persoane care sunt ntre ele n relaie (de exemplu sosoie, printecopil etc.) va ncerca s clarifice de la nceput: a) care dintre persoane sunt pacienii sau clienii si i b) relaia pe care o va avea cu fiecare dintre aceste persoane. Aceast clarificare va include rolul psihologului i utilizrile probabile ale serviciilor furnizate sau informaiilor obinute (v. i regulile privind confidenialitatea). Cnd devine evident c profesionistul psiholog va avea un rol de mediator de conflict (consilier marital pentru so-soie), sau cnd este martor al uneia dintre pri ntr-un proces de divor, psihologul va proceda la clarificri i adaptri, sau se va retrage, n funcie de situaia respectiv (se adaug i regulile privind clarificarea acestui rol, sau cele implicate n activiti juridice) Art. 4. Furnizarea unor servicii de sntate mental unor persoane care sunt n eviden n alte servicii la ali specialiti Cnd vor decide dac s se angajeze n astfel de servicii, profesionistii psihologi vor lua n consideraie cu atenie problemele care in de tratament i condiia de bunstare a potenialului client sau pacient. Vor discuta aceste probe cu persoanele respective, sau cu o alt persoan autorizat n numele pacientului, pentru a minimiza riscul de confuzie i conflict, se va consulta cu cellalt furnizor de servicii cnd acest lucru este adecvat i va proceda cu precauie i deschidere fa de problemele terapeutice. Art. 5. Intimitate sexual cu pacieni sau clieni cureni Psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici i psihoterapeuilor nu li se permite s se angajeaz n intimiti sexuale sau relatii exagerate de socializare cu pacieni sau clienii aflai n tratament (curent). Art. 6. Terapia cu parteneri sexuali anteriori Se recomand ca psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii s nu accepte ca pacieni n terapie sau clieni persoane cu care au avut relaii de intimitate sexual. Art. 7. Intimitate sexual cu fotii pacieni n terapie Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu se vor angaja n intimiti sexuale cu foti pacieni n terapie dac nu au trecut cel puin 2 ani de la ncheierea serviciilor profesionale. Datorit faptului c intimitile sexuale cu un fost client sau pacient de terapie sunt de regul i n mod frecvent duntoare clientului sau pacientului i pentru c astfel de intimiti submineaz ncrederea publicului n profesia de psiholog descurajnd astfel utilizarea de ctre public a serviciilor de care are nevoie, psihologii nu se vor angaja n intimiti sexuale cu un fost client i pacient n terapie chiar dup ce au trecut 2 ani. Profesionistul psiholog care se angajeaz n astfel de relaii dup 2 ani de la ncheierea terapiei poart povara de a demonstra, n lumina unor factori i situaii relevante, c nu este vorba de o exploatare. Astfel de factori relevani includ: a) timpul scurs de la

terminarea terapiei; b) natura i durata terapiei; c) circumstanele n care s-a ncheiat; d) istoria personal a clientului sau pacientului; e) statutul mental curent al clientului sau pacientului; f) probabilitatea unui impact adversiv asupra clientului sau altora; g) orice afirmaii sau aciuni fcute de terapeut n cursul terapiei sugernd sau invocnd posibilitatea unei relaii sexuale cu pacientul dup ncheierea terapiei (v. i standardele generale i regulile incluse n relaionarea multipl). Art. 8. ntreruperea serviciilor Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii vor ntreprinde eforturi rezonabile pentru a facilita ngrijirea n eventualitatea c serviciile psihologice sunt ntrerupte de factori precum boala psihologului, incompatibilitate ca urmare a unor aspecte relationale rezultante ale activitii profesionale (ex. contra-transfer sau transfer care interfereaz cu procesul psihoterapeutic), relocalizarea sau incapacitatea sa, sau datorate relocalizrii clientului sau limitrilor financiare ale acestuia (v. i capitolul Pstrarea nregistrrilor i datelor). Cnd se intr n relaia contractual, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor asigura o soluionare adecvat alocrii responsabilitii pentru ngrijirea clientului sau pacientului n eventualitatea n care relaia contractual se ncheie, cu luarea n consideraie n cel mai nalt grad a binelui clientului sau pacientului. Art. 9. ncheierea relaiei profesionale Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu-i vor abandona clienii sau pacienii (v. i regulile de la paragraful Onorariu i aranjamente financiare). Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor ncheia relaia profesional n momentul cnd devine clar i rezonabil c pacientul sau clientul nu mai are nevoie de aceste servicii, nu mai beneficiaz de aceasta sau continuarea serviciului i poate face ru. Indiferent de motiv, nainte de ncheierea serviciilor, cu excepia situaiei n care aceasta depinde de conduita clientului sau pacientului, profesionistul psiholog discut cu clientul sau pacientul opiniile i nevoile sale, furnizeaz consilierea anterioar terminrii adecvat i ntreprinde orice aciune rezonabil pentru a facilita transferul de responsabilitate altui coleg dac pacientul sau clientul are nevoie de un asemenea sprijin imediat. Art. 10. Norme de metodologia cercetarii clinice (vezi Anexa) 1. Diagnostic si evaluare clinica a. Testele si probele psihologice utilizate trebuie sa corespunda criteriilor psihometrice asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie. b. Se pot face exceptii de la etalonarea nationala in cazul unor scale clinice, cand sunt promovate etaloane locale, riguros construite. 2. Tehnici de interventie psihologica a. Eficienta tehnicilor trebuie sa fie documentata prin studii clinice. Trebuie sa existe protocoale de interventie la un nivel de detaliere care sa permita replicarea procedurilor de interventie 3. Cercetare a. Vor fi asimilate normele generale de cercetare asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie. b. Utilizarea procedurii placebo se face respectand dreptul la informare al pacientului. Acestuia i se spune ca exista 50% sansa sa fie inclus in grupul placebo si 50% sansa sa fie inclus in grupul terapeutic. c. Pacientii inclusi in studiu pe baza consimtamantului liber exprimat trebuie sa fie corect informatii cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia. Siguranta pacientilor inclusi in studiu este mai importanta decat derularea cercetarii. d. Toate datele brute de cercetare trebuie pastrate cca. 2 ani de zile. Baza de date electronica se pastreaza trei ani de zile si poate fi accesibila la cererea partii interesate. e. Sponsorii si partile interesate in cercetare trebuie facute publice odata cu proiectul de cercetare sau cu publicarea rezultatelor. f. Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate se considera frauda. III. Rspunderea Disciplinar: Art. 1. Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii care ncalc prevederile Legii 213 i ale prezentului Cod Deontologic rspund disciplinar n funcie de gravitatea abaterii (Anexa 2 prezinta un model de rezolvare a plangerilor conform European Association for Gestalt Therapy; EAGT) putnd fi sancionai cu:

a) mustrare; b) avertisment; c) suspendarea temporar pe un interval de 6-12 luni a atestatului (acreditarii) de liber practic; d) retragerea definitiv a atestatului. Art. 2. Aceste sanctiuni se aplic de ctre Comisia de deontologie i disciplin la propunerea Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie Art. 3. Practicarea profesiei de psiholog clinician, consilier psihologic sau psihoterapeut (psiholog sau asimilat acestuia) de ctre o persoan care nu are atestat de liber practic acordat de Colegiul Psihologilor din Romania la propunerea Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie se pedepsete conform Codului Penal.

IV. Anexa: Anexa 1. DETALIERI PRIVIND METODOLOGIA CERCETRII N DOMENIUL PRACTICII PSIHOLOGIEI CLINICE, PSIHOTERAPIEI I CONSILIERII N CONTEXTE CLINICE I NONCLINICE Conform declaraiei de la Strasbourg asupra psihoterapiei - 1990: 1. Psihoterapia este o disciplin tiinific independent, a crei practic reprezint o profesie independent i liber. 2. Trainingul n psihoterapie se desfoar la un nalt nivel tiinific i de calificare. 3. Multiplicitatea metodelor psihoterapeutice este asigurat i garantat. 4. Un training psihoterapeutic complet acoper teorie, experien personal i practic sub supervizare. Se obine astfel cunoaterea adecvat a variatelor procese psihoterapeutice. 5. Accesul la training este asigurat/se face prin variate calificri preliminare, n mod particular n tiine umane i sociale. Pentru ca metodologia cercetrii este familiar specialitilor implicai n mod curent sau angajai prin natura postului de munc n activiti de cercetare, vom face o referire special la practicienii specialiti sau cei n curs de formare, n psihologia clinica, consiliere i psihoterapie. Dovada dobndirii de ctre practician a cunotinelor de baz n domeniul metodologiei cercetrii este absolut necesar, pentru c acestea i ofer accesul la nelegerea datelor de cercetare, facilitnd implementarea acestora n practic i confirmnd psihoterapiei, consilierii i practicii psihologiei clinice calitatea de discipline tiinifice. Principii si sugestii: Cercetarea este fcut n primul rnd ca s susin i s mbunteasc practica n varietatea i infinitatea ei. Maniera defectuoas n care multe design-uri de cercetare simplific nepermis complexitatea interaciunii terapeutice i-a ndeprtat pe muli practicieni de cercetare. Implicarea n activiti de cercetare nu poate fi impus practicienilor. Participarea la cercetare a practicienilor: - poate fi ncurajat i stimulat; - s-a dovedit i se poate dovedi util n multiple moduri, care trebuie cunoscute; - a ajuns i va deveni tot mai necesar i cerut. Implicarea practicienilor n cercetare poate fi i trebuie ncurajat de asociaiile profesionale ntr-o varietate de moduri, de exemplu prin: - oferire de consultan n domeniu; - informarea cu privire la utilitatea i avantajele realizrii de cercetri, ca i a utilizrii datelor de cercetare n practic; - invitarea participrii n proiecte de cercetare exterioare cadrului de munc al practicianului; - promovarea recunoaterii profesionale a specialitilor care contribuie la cercetare etc. Participarea la cercetare i utilizarea n practic a datelor de cercetare s-a dovedit util n diverse moduri, din care vom preciza doar cteva: - creterea caracterului de tip documentare, demonstrabil (respectiv tiinific) al eficacitii (sau ineficacitii) interveniilor utilizate i a serviciilor oferite; - posibilitatea de a primi feedback concret i constant care n timp crete expertiza i de a realiza decizii informate n elaborarea sau modificarea planului terapeutic; - posibilitatea de a solicita i primi supervizare ntr-o manier individualizat, specific i corect orientat de evoluia unui caz anume sau de datele obinute de la mai muli clieni aflai n terapie (consiliere);

- poate proteja specialistul sau instituia de reaciile de ostilitate ale clientului concretizate sau nu n aciuni juridice. Implicarea n cercetare a practicienilor a ajuns deja cunoscut n anumite contexte din Europa i America i va deveni tot mai necesar i cerut: - de clieni, care sunt tot mai informai referitor la ce expectaii s aib fa de serviciile psihologice i medicale, i care solicit mai des utilizarea de proceduri cu rezultate i efecte demonstrabile i evidente; - de finanatori, fie ei Case de Asigurri, aparintori legali, asociaii nonprofit i instituii finanatoare internaionale etc., care solicit tot mai mult documentarea adecvat i cu informaii relevante i obiectivabile, a rezultatelor serviciilor pltite. Pentru a realiza acest important obiectiv, implicarea practicienilor n cercetare, este necesar i cunoaterea i promovarea aspectelor particulare ale cercetrii din domeniul practicii clinice i nonclinice a psihoterapiei i consilierii, pe lng asimilarea normelor generale de cercetare aa cum sunt ele stabilite de ctre Comisia de Metodologie. Cteva din principalele tipurile de cercetri cantitative la care sunt invitai practicienii s participe sunt: - cercetrile orientate pe rezultat (schimbri observabile dorite); - cercetrile de eficacitate, n contexte riguros controlate (simple - comparaia cu placebo sau nontratament, difereniale - comparaia ntre mai multe tipuri de intervenie); - cercetrile de eficien, surprinderea semnificaiei clinice a rezultatelor interveniilor desfurate n contexte obinuite de activitate profesional; - cercetrile orientate pe proces, care ncearc s surprind participarea anumitor factori din contextul interveniei la rezultatul final i modul n care interacioneaz ntre ei; - cercetri cost-beneficiu. Efectul optim al interveniei este cuantificat i msurat n termeni de: - proces - variabile descriind factori care intervin asupra rezultatelor pozitive - rezultat - variabile descriind schimbarea dorit. Aspectele critice ale efectului optim al interveniei: a) schimbarea relevant din punct de vedere clinic; b) satisfacia fa de serviciul oferit i de rezultatul obinut; c) costurile (cercetri cost-beneficiu). Probleme etice n evaluarea rezultatelor: Consimmntul informat Pacienii inclui n studiu pe baz de consimmnt liber exprimat - trebuie sa fie corect informai cu privire la natura studiului i la riscurile acestuia. Practicile deceptive Utilizarea procedurii placebo se face respectnd dreptul la informare al pacientului. Acestuia i se poate spune ca exista 50% anse sa fie inclus n grupul placebo i 50% ans s fie inclus n grupul terapeutic. Intimitate, caracter anonim, confidenialitate Minimalizarea efectelor negative i protecia participanilor Sigurana pacienilor inclui n studiu este mai important dect derularea cercetrii. Caracterul etic al activitilor cu datele i rezultatele cercetrii Toate datele brute de cercetare trebuie pstrate 2 ani de zile. Baza de date electronic se pstreaz trei ani de zile i poate fi accesibil la cererea prii interesate. Sponsorii i prile interesate n cercetare trebuie fcute publice odat cu proiectul de cercetare sau cu publicarea rezultatelor. Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirm ipotezele avansate sunt considerate fraud. Manualizarea. Trebuie s existe protocoale de intervenie la un nivel de detaliere care s permit replicarea procedurilor de intervenie. Documentarea. Tehnicile de intervenie psihologic trebuie sa aib eficacitatea i eficiena documentat prin studii clinice controlate. Anexa 2: Procedurile de depunere a plangerilor si de apel Comitetul de solutionare a plangerilor. Acest comitet administreaza procedura de solutionare a plangerilor. Se face un raport annual care pastreaza anonimitatea Comitetului de Etica si a Comitetului Executiv. Raportul include natura, numarul, rezultatele si orice procese generate de procedura de solutionare a plangerilor. Comitatul cuprinde cel putin trei membri.

Grupul de solutionare a plangerilor. Pentru a rezolva fiecare plangere in parte, presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor va numi un grup de trei persoane. Acest grup va cuprinde cel putin un membru al comitetului de solutionare a plangerilor si pana la doi membri numiti adhoc, dupa cum este cazul. Grupul va emite un raport scris catre presedintele comitetului de solutionare a plangerilor. In cazul unui apel, vor fi implicate urmatoarele organisme: Coordonatorul de apeluri. Coordonatorul de apeluri este membru plin al EAGT. Acesta/aceasta va stabili daca exista un motiv intemeiat de apel si apoi va numi un grup de solutionare a apelurilor din care va face parte. Grupul de solutionare a apelurilor. Grupul va include trei persoane, coordonatorul de apeluri, un membru al Comitetului de etica si o persoana independenta. Grupul va organiza si va aplica procedura de solutionare a apelurilor si va emite un raport privind constatarile lor. Comitetul de etica. Comitetul de etica este disponibil pentru a sprijini procesul de rezolvare a apelurilor. Membri comitetului pot fi de asemenea consultati cu privire la echivalenta sanctiunilor propuse de grupul de solutionare a apelurilor. Acest comitet intocmeste un raport annual catre Membri. Comitetul executiv. Acest organism ratifica orice sanctiune severa si este informat in legatura cu orice proceduri de solutionare a plangerilor sau apelurilor intr-un raport annual care pastreaza anonimitatea. Nota: Clientii Membrilor au dreptul sa fie information in legatura cu procedura de solutionare a plangerilor si a apelurilor si Codul de Etica relevant. C.1. Procedura de solutionare a plangerilor C.1.1. Urmatoarele proceduri au scopul de a forma un forum de comunicatii, pentru prezentarea punctelor de vedere, inevstigarea, solutionarea, reconcilierea si redresarea, prin care partile implicate intr-o plangere pot fi sprijiniti si se pot face auziti. In mod potential, sunt trei stadii: O intalnire informala intre cel care face plangerea si Membrul impotriva caruia este formulate plangerea, cu o persoana independenta/persoane independente care sa faciliteze procesul; Un grup official de solutionare a plangerilor format din trei membri; Un apel official. C.1.2. Plangerile trebuie facute cat mai repede fata de momentul de origine. Plangerile privind evenimente care s-au petrecut cu mai mult de sapte ani inainte de prima abordare a conducerii Comitetului de etica nu mai sunt supuse comisiei in mod normal. Relatiile confuze de interdependenta, cum ar fi de pilda abuzul sexual, vor fi audiate intr-o perioada de pana la zece ani de la producere. C.1.3. Partea impotriva careia se formuleaza plangerea trebuie sa fi fost un Membru al EAGT la momentul producerii presupusei incalcari a Codului de etica si/sau a Practicii profesionale. Nici un membru nu poate demisiona din EAGT in timpul unei proceduri de solutionare a unei plangeri sau a unui apel. C.1.4. Plangerile privind probleme juridice sau contractuale nu sunt de competenta Comitetului de etica. C.1.5. In cazul in care cel care formuleaza plangerea nu stie sigur daca plangerea este indreptatita, atunci acesta se poate adresa secretarului EAGT, care va aranja o intalnire cu unul dintre membrii Comitetului de solutionare a plangerilor pentru a discuta problema. C.1.6. Cand, la prima vedere, este vorba de (presupusa) abatere disciplinara grava si/sau infractiune grava care se reclama sau este reclamata din alta sursa, atunci Procedura de solutionare a plangerii va incepe in mod normal de la procesul formal al plangerii. C.1.7. In cazul in care exista o plangere impotriva unui membru al EAGT, autorul va depune plangerea catre secretarul Comitetului Executiv. Secretarul va inregistra plangerea si va confirma primirea plangerii atat reclamantului cat si membrului impotriva caruia se face reclamatia in termen de sapte zile lucratoare. Secretarul va inainta dupa acees plangerea catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerii. C.1.8 Comitetul de solutionare a plangerii il va contact ape reclamant in termen de 14 zile lucrartoare pentru a discuta optiunile si procedurile pe care le are la dispozitie reclamantul. Acest

membru al Comitetului va incerca, ca prim pas, sa incurajeze un dialog informal Membrul respectiv, pentru a ajunge la un accord satisfacator privind o solutie. C.1.9. In cazul in care acest dialog informal nu se poate aranja sau in cazul in care nu are ca rezultat ajungerea la un accord, atunci acelasi membru al comitetului va recomanda ca doi mediatori, care nu sunt in mod necesar membri EAGT si care sunt acceptabili pentru ambele parti, sa fie desemnati pentru a media dialogul dintre cei doi. C.1.10. In cazul in care medierea este respinsa sau nu reuseste sa ajunga la un accord, reclamantul poate face o plangere oficiala in scris catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerii al EAGT. Membrul Comitetului de solutionare a plangerii care a fost implicat in incercarea de rezolvare se va retrage din procesul urmator. Comitetul de solutionare a plangerii poate returna plangerea catre reclamant pentru clarificari privind formatul si/sau continutul plangerii. In acest moment, membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea va primi o notificare scrisa privind existenta plangerii. C.1.11. Comitetul de solutionare a plangerilor va stabili cat mai repede cu putinta daca exista suficiente elemente pentru o plangere formala. In cazul in care exista, presedintele va inregistra cererea si va trimite o confirmare de primire reclamantului. In cazul in care Comitetul de solutionare a plangerilor nu contine suficiente elemente care sa justifice o plangere formala, presedintele Comitetului ii va notifica reclamantului consideratiile sale. C.1.12. Daca plangerea este acceptata, o copie a plangerii scrise va fi trimisa Membrului impotriva caruia a fost formulata in acelasi timp cu notificarea celui care a facut plangerea. Membrul reclamat trebuie sa trimita un raspuns in scris in termen de 21 de zile lucratoare de la primirea plangerii catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerii, care ii va trimite o copie reclamantului. C.1.13. Presedintele desemneaza un grup de trei Membri pentru a solutiona plangerea respective. Grupul va include cel putin un membru al Comitetului de solutionare a plangerii si doi membri desemnati ad hoc. Cel putin o persoana trebuie sa fie din afara EAGT. Presedintele va face eforturile necesare pentru a desemna un Grup cat mai impartial cu putinta. Termenul de desemnare a Grupului este de 21 de zile lucratoare. Daca unii membri nu sunt disponibili sau daca exista alte motive intemeiate care intarzie desemnarea Grupului, intarzierea trebuie comunicata, iar Comitetul va lua decizia de a prelungi acest termen. C.1.14. Grupul de solutionare notifica ambelor parti detaliile intalnirii de arbitraj. Acest lucru presupune in mod normal o intalnire fata in fata a Grupului cu amandoua partile. In cazul in care acest lucru nu este posibil, Grupul de solutionare a plangerii va incerca gaseasca o alta forma alternativa de cominicare intr-o limita de timp rezonabila. C.1.15. Atat reclamantul cat si Membrul impotriva caruia a fost facuta plangerea au dreptul de a fi asistati de un consilier/supporter care trebuie sa fie disponibil pentru a lua parte la arbitraj. Consilierul/suporterul nu se poate adresa in mod direct Grupului. C.1.16. Grupul de solutionare a plangrii isi va asuma responsabilitatea pentru inregistrarea audio a procesului de arbitrare. Inregistrarea, impreuna cu toate materialele scrise vor fi transmise catre Comitetul de Etica unde vor fi pastrate pana la solutionarea cauzei, dupa care vor fi sterse si distruse. C.1.17. Grupul va solicita toata documentatia relevanta nu mai tarziu de 20 de zile inainte de sedinta de arbitarj, in asa fel incat aceasta sa poata fi transmisa atat celeilalte partic cat si Grupului. C.1.18. Grupul de solutionare a plangerilor va trimite un raport scris, precum si recomandarile sale catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor in termen de zece zile lucratoare. Copii ale acestui raport vor fi trimise de catre presedintele Comitetului de solutionare a plangerilor catre presedintele Comitetului de Etica, reclamantului si membrului impotriva caruia s-a formulat plangerea, in termen de o saptamana de la primirea acestuia. Comitetul de Etica poate fi consultat cu privire la echivalenta sanctiunilor propuse de catre Grupul de solutionare a plangerilor. C.1.19. Raportul va clarifica natura plangerii, procedurile ce trebuie urmate si rezultatul procesului pentru ambele parti. Optiunile finale ale Grupului sunt: problema a fost rezolvata in mod satisfactory pentru toate partile; nu s-a luat nici o masura; plangerea nu este retinuta in nici un mod; plangerea a fost retinuta din toate punctele de vedere sau numai din anumite pancte de vedere. In cazul in care plangerea a fost retinuta, atunci raportul va contine declaratii specifice cu privire la faptul daca fiecare dintre presupusele incalcari ale clauzelor Codului de etica si practica sunt retinute. Numai in cazul in care plangerea este retiunuta din orice motiv, grupul de solutionare a plangerilor poate propune oricare dintre urmatoarele sanctiuni: interirea supevizarii; revizuirea practicii Membrului; instruire suplimentara; un avertisment formal care sa contina cerinta ca Membrul sa se angajeze ca va inceta sa lucreze intr-un anumit mod. Suspensia sau retragerea calitatii de membru poate fi recomandata in cazurile de abatere disciplinara grava, cum ar fi relatiile sexuale cu un client. Grupul de solutionare a plangerilor trebuie sa mentioneze si o limita de timp in care sanctiunile sunt

valabile. Comitetul de Etica raspunde de monitorizarea acestui process se de raportarea catre Comitetul Director al EAGP dup ace santiunile au fost aplicate. C.1.20. Rezultatele plangerilor care sunt retinute trebuie notificate catre Comitetul Director. Recomandarile privind suspendarea sau retragerea calitatii de membru vor fi raportate Comitetului Director pentru a fi ratificate de acesta din urma. Reclamantul si membrul impotriva caruia s-a formulta cererea vor fi notificati cu privire la faptul daca plangerea a fost sau nu retinuta, in termen de 21 de zile lucratoare de la sedinta Grupului. Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea va fi notificat in legatura cu orice sanctiune la care trebuie sa se supuna, precum si limita de timp in care sanctiunea trebuie aplicata. Cand este necesara ratificarea de catre Comitetul Executiv, partile vor fi notificate in termen de zece zile de la urmatoare sedinta a Comitetului Director. C.1.21. Procedura de plangere are un onorariu. Acest onorariu impreuna cu cheluielile aferente vor fi suportate de catre reclamant sau, daca plangerea se dovedeste indreptatita, de catre Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea. Negocierea nivelului acestui onorariu ramane la discretia Grupului de solutionare a plangerilor. C.2. Procedura de apel C.2.1. Membrul impotriva caruia s-a formulat plangerea si reclamantul pot face apel impotriva deciziei Grupului de solutionare a plangerilor. Decizia de a face apel trebuie trimisa catre presedintele Comitetului de Etica in termen de 15 zile lucratoare de la primirea raportului Grupului de solutionare a plangerilor. C.2.2. Apelantul trebuie sa vina cu argumente clare si convingatoare in sprijinul opiniei sale, in asa fel incat una sau amandoua din urmatoarele conditii sa fie indeplinite: Rezultatul plangerii nu este conform cu situatia. Procedurile de solutionare a plangerilor nu au fost respectate, intr-o asemenea masura incat a fost prejudiciat rezultatul plangerii intr-un anumit fel. C.2.3. Apelurile sunt analizate de catre Coordonatorul de apeluri, a carui sarcina este de a stabili daca exista o cauza legitima pentru un apel. Coordonatorul de apel este un membru independent al EAGT care a candidat pentru aceasta pozitie si a fost ales prin vot de catre Adunarea Membrilor. C.2.4. Procedura de apel are aceeasi structura a onorariului ca si procedura plangerilor. Negocierea nivelului acestor onorarii ramane la discretia Grupului de Apel. C.2.5. Daca apelul este acceptat de catre Coordonatorul de Apel, acesta va informa ambele parti despre apel. Prezenta ambelor parti la apel este la discretia Grupului de apel. C.2.6. Grupul de Apel este convocat de catre Coordonatorul de Apel. Grupul va contine trei membri care vor fi Coordonatorul de Apel, un membru al Comitetului de Etica si un presedinte, care va fi o persoana independenta de preferat cu experienta juridical. Trebuie acordata mare atentie pentru a preveni orice fel de conflicte de interese. C.2.7. Toate documentele si inregistrarea audio care au fost disponibile in timpul procedurii de plangere vor fi disponibile si Grupului de Apel. (nici un material additional fie verbal sau scris - nu poate fi remis de nici una dintre partile plangerii). C.2.8. In timpul organizari si desfasurarii apelului. Membrii Grupului pot decide sa tina sedinta prin teleconferinta, pentru a evita contrangerile deplasarilor. Se intentioneaza ca procesul de apel, odata ce a fost acceptat, sa fie finalizat in termen de 30 de zile lucratoare. C.2.9. decizia Grupului de Apel va fi comunicata in scris catre presedintele Comitetului de Etica, al Comitetului Executiv si catre Coordonatorul de Apel. Coordonatorul de Apel il/ii va informa pe appellant/i despre rezultatul apelului in termen de sapte zile lucratoare. Aceasta decizie va fi finala si obligatory pentru toate partile implicate. C.2.10. Toate probele si alte documente scrise, precum si marturiile apelului vor fi pastrate in conformitate cu prevederile legale.