Codul Etic al Asociatiei Europene de Psihoterapie

Introducere

Psihoterapeutii respecta demnitatea si valoarea fiintei individuale si lupta pentru pastrarea si

protejarea drepturilor fundamentale ale omului.

Ei sunt angajati in a spori cunoasterea asupra comportamentului uman, intelegerea pe care

oamenii o au fata de ei insisi si fata de ceilalti, precum si in utilizarea acestor cunostinte
pentru a promova starea de bine a oamenilor.

Urmarind aceste obiective, ei fac toate eforturile pentru a proteja starea de bine oamenilor
care apeleaza la serviciile lor, a oamenilor aflati in relatie cu cei care apeleaza la serviciile lor
(cand aceasta nu intra in conflict cu nevoile clientilor lor) si a oricarui participant la cercetare
care ar putea fi obiect de studiu.

Psihoterapeutii respecta alti membri ai profesiei lor si ai profesiilor conexe si fac toate
eforturile, atat cat sunt capabili si cat aceasta nu intra in conflict cu interesele clientilor lor, sa
furnizeze informatii complete si sa manifeste respect reciproc.

Ei isi folosesc priceperea doar pentru scopuri concordante cu aceste valori si nu permit cu
buna stiinta utilizarea ei abuziva fata de altii.

In timp ce solicita pentru ei libertatea de a afla si a comunica, psihoterapeutii accepta

totodata responsabilitatea pe care aceasta libertate o cere : competenta, obiectivitate in
aplicarea abilitatilor si interes pentru binele clientilor, colegilor, studentilor, participantilor la
cercetare si membrilor societatii.

In urmarirea acestor idealuri, psihoterapeutii subscriu la principiile etice enumerate mai jos si
detaliate in continuare :

Principiul 1 : Responsabilitatea
Principiul 2 : Competenta
Principiul 3 : Standardele morale si legale
Principiul 4 : Confidentialitatea
Principiul 5 : Binele clientului
Principiul 6 : Relatia profesionala
Principiul 7 : Declaratiile publice
Principiul 8 : Tehnicile de evaluare
Principiul 9 : Cercetarea

1
Psihoterapeutii coopereaza deplin cu organizatiile si asociatiile lor profesionale, nationale si
europene si cu Asociatia Europeana de Psihoterapie (EAP), raspunzand prompt si complet
intrebarilor si solicitarilor oricarei comisii etice si profesionale constituite corect dintr-o astfel
de asociatie sau organizatie ai carei membri ei sunt sau de care apartin.

PRINCIPIUL 1 : RESPONSABILITATEA

Principiul general: In furnizarea serviciilor, psihoterapeutii mentin cele mai inalte standarde
ale profesiei lor. Ei accepta responsabilitatea pentru consecintele actelor lor si fac toate
eforturile sa se asigure ca serviciile lor sunt folosite intr-un mod adecvat.

Principiul 1a : Ca practicieni, psihoterapeutii stiu ca poarta o mare responsabilitate sociala,

deoarece recomandarile si actiunile lor profesionale pot modifica vietile altora. Ei sunt alerti in
ce priveste situatiile personale, sociale, organizationale, financiare, legate de mediu sau
politice, si la presiunile care ar putea conduce la folosirea gresita a influentei lor.

Principiul 1b : Psihoterapeutii clarifica de la inceput cu clientii lor toate problemele care ar

putea tine de lucrul lor impreuna. Ei evita relatiile care le pot limita obiectivitatea sau care
creaza un conflict de interese.

Principiul 1c : Psihoterapeutii au responsabilitatea de a incerca sa previna distorsionarea,

folosirea gresita sau eliminarea datelor aflate, de catre o institutie sau agentie la care sunt
angajati.

Principiul 1d : Ca membri ai organismelor nationale sau organizationale, psihoterapeutii

raman raspunzatori ca indivizi fata de cele mai inalte standarde ale profesiei lor.

Principiul 1e : Ca profesori sau formatori, psihoterapeutii isi recunosc obligatia fundamentala

de a-i ajuta pe altii sa dobandeasca abilitati si cunoastere. Ei mentin standarde inalte de
instruire, prezentand informatiile in mod obiectiv, deplin si cu acuratete.

Principiul 1f : Ca cercetatori, psihoterapeutii accepta responsabilitatea pentru selectia temelor

de cercetare si a metodelor utilizate in investigatie, analiza si raportare. Ei isi planifica
cercetarea astfel incat sa minimizeze posibilitatea ca datele aflate sa induca in eroare. Ei
furnizeaza comentarii amanuntite asupra limitelor datelor lor, in special atunci cand munca lor
atinge politica sociala sau ar putea fi interpretata in detrimentul unor persoane cu o anumita
varsta, sex, apatenenta etnica, socio-economica sau alte grupuri sociale. In publicarea
raporatelor muncii lor, ei nu elimina niciodata datele care nu confirma ipotezele initiale si
admit existenta unor ipoteze si explicatii alternative pentru cele aflate. Psihoterapeutii isi
atribuie doar munca pe care au facut-o in mod real. Ei clarifica de la inceput, cu toate
persoanele potrivite si cu agentiile, asteptarile referitoare la impartasirea si utilizarea datelor
de cercetare. Interferenta cu mediul in care datele sunt colectate este pastrata la minimum.

PRINCIPIUL 2 : COMPETENTA

Principiul general : Mentinerea standardelor inalte de competenta este o responsabilitate

comuna, impartasita de toti psihoterapeutii, in interesul publicului si al profesiei ca intreg.
Psihoterapeutii isi recunosc granitele competentei si limitele tehnicilor lor. Ei furnizeaza doar
servicii si utilizeaza doar tehnici pentru care sunt calificati prin formare si experienta. In acele

2
domenii in care deocamdata nu exista standarde recunoscute, psihoterapeutii isi iau toate
precautiile necesare pentru a proteja bunastarea / binele clientilor lor. Ei se mentin la curent
cu informatiile actuale despre sanatate, stiintifice si profesionale, legate de serviciile pe care
le ofera.

Principiul 2a : Psihoterapeutii isi prezinta cu acuratete propria competenta, educatie, formare

si experienta. Ei sustin ca evidenta pentru calificarile educationale si de formare profesionala
doar acele titluri si calificari obtinute de la institutii de renume sau de la cele recunoscute de
Asociatia Europeana de Psihoterapie (EAP). Ei se asigura ca satisfac in mod adecvat
standardele profesionale minime, asa cum sunt ele stabilite de EAP, de criteriile Organizatiei
Nationale de Acreditare (NAO) relevante si de criteriile Organizatiei de Acreditare Europeana
a Metodei (EWAO), cand acestea exista. Ei respecta si alte surse de educatie, formare si
experienta decat cele primite de ei.

Principiul 2b : Ca practicieni, profesori sau formatori, psihoterapeutii isi indeplinesc

indatoririle pe baza unei atente pregatiri si promptitudini, astfel incat practica lor sa fie la cele
mai inalte standarde, iar modul de comunicare sa fie precis, intr-un limbaj curent si relevant.

Principiul 2c : Psihoterapeutii recunosc nevoia de educatie continua si dezvoltare personala

si sunt deschisi la noi proceduri si schimbari ale asteptarilor si valorilor de-a lungul timpului.

Principiul 2d : Psihoterapeutii recunosc diferentele dintre oameni, cum sunt cele care ar putea
fi asociate cu varsta, sexul, nivelul socioeconomic, etnia sau nevoile speciale ale celor care
ar fi putut fi dezavantajati in mod specific. Atunci cand relationeaza cu aceste persoane, este
de dorit ca ei sa obtina o formare, experienta sau consiliere, pentru a asigura servicii
competente si adecvate.

Principiul 2e : Psihoterapeutii responsabili pentru decizii care implica indivizi sau politici
bazate pe rezultate la teste, este necesar sa aiba o intelegere profunda a tot ceea ce tine de
masuratorile psihologice sau educationale, validare si cercetarea bazata pe teste.

Principiul 2f : Psihoterapeutii recunosc ca problemele personale si conflictele pot interfera cu

eficienta profesionala. Prin urmare, ei se vor abtine sa-si asume orice activitate in care
problemele lor personale ar putea conduce la o performanta inadecvata sau ar putea dauna
unui client, coleg, student sau participant la cercetare. Daca sunt angajati intr-o astfel de
activitate, cand devin constienti de problemele lor personale, ei cauta asistenta profesionala
competenta pentru a determina daca ar trebui sa suspende, sa termine sau sa limiteze
scopul activitatii lor profesionale.

Principiul 2g : Psihoterapeutii care patrund in noi campuri de activitate se asigura ca si-au

completat toate cerintele formative si profesionale legate de acel domeniul de activitate,
inainte de a practica, si ca activitatea lor in acest nou domeniu este la cel mai inalt standard
posibil. Ei se asigura ca nu exista o atenuare, confuzie sau conflict cu vreo activitate curenta.

PRINCIPIUL 3 : STANDARDE MORALE & LEGALE

Principiul general : Standardele morale si etice de comportament ale psihoterapeutilor sunt o

chestiune personala, in aceeasi masura in care ele sunt pentru orice alt cetatean, cu exceptia
cazurilor in care ele pot compromite indeplinirea responsabilitatilor profesionale sau reduce

3
increderea publica in psihoterapie si psihoterapeuti. In ce priveste comportamentul lor
personal, psihoterapeutii sunt receptivi la standardele predominante ale comunitatii si la
posibilul impact pe care conformismul sau devierea de la acestea l-ar putea avea asupra
calitatii performantei lor ca psihoterapeuti. Psihoterapeutii sunt de asemenea constienti de
posibilul impact al comportamentului lor public asupra abilitatii colegilor de a-si indeplini
indatoririle profesionale.

Principiul 3a : Ca profesionisti, psihoterapeutii actioneaza in acord cu principiile EAP si ale

Organizatiei lor de Acreditare Nationala (NAO) si cu standardele si principiile legate de
practica ale institutului / asociatiei lor. De asemenea, psihoterapeutii adera la legile si
reglementarile guvernamentale relevante. Cand legile, reglementarile sau practicile
europene, nationale, provinciale, organizationale sau institutionale sunt in conflict cu
standardele si principiile Asociatiei Europene de Psihoterapie (EAP), Organizatiei Nationale
de Acreditare (NAO) sau ale institutului / asociatiei lor, psihoterapeutii fac cunoscut
angajamentul lor fata de principiile si standardele EAP, NAO si ale institutului / asociatiei lor
si, pe cat posibil, actioneaza in sensul rezolvarii conflictului. Ca profesionisti, ei sunt
preocupati de dezvoltarea unor astfel de reglementari legale si cvasi-legale, care sa
serveasca cel mai bine interesul public, si actioneaza pentru a schimba reglementarile
existente, care nu sunt benefice interesului public.

Principiul 3b : Ca angajati sau angajatori, psihoterapeutii nu se angajeaza in nici o practica

inumana sau care au drept rezultat o actiune ilegala sau nejustificata. Asemenea practici
includ, dar nu sunt limitate la acestea, pe cele bazate pe consideratii rasiale, de handicap,
varsta, gen, preferinte sexuale, religioase sau de origine nationala, in practica, angajare,
promovare sau formare.

Principiul 3c : In rolul lor profesional, psihoterapeutii evita orice actiune care violeaza sau
diminueaza drepturile civile, legale si umane ale clientilor sau ale altora ce pot fi afectati.

Principiul 3d : Ca practicieni, profesori, formatori si cercetatori, psihoterapeutii sunt constienti

de faptul ca valorile lor personale le pot afecta comunicarea, utilizarea tehnicilor, selectarea si
prezentarea perspectivelor sau materialelor si natura sau implementarea cercetarii. Cand
lucreaza cu teme care pot jigni, ei recunosc si respecta diferitele atitudini si sensibilitatile
individuale, pe care clientii, studentii sau subiectii le pot avea fata de astfel de teme.

PRINCIPIUL 4 : CONFIDENTIALITATEA

Principiul general : Psihoterapeutii au obligatia fundamentala de a respecta confidentialitatea

informatiilor obtinute de la persoane, in timpul activitatii lor ca psihoterapeuti. Ei dezvaluie
astfel de informatii altor persoane numai cu consimtamantul persoanei in cauza (sau al
reprezentatului legal al acesteia), cu exceptia acelor circumstante neobisnuite in care,
nepocedand asa, ar rezulta probabil un pericol clar pentru persoana in cauza sau pentru
ceilalti. Psihoterapeutii isi informeaza clientii cu privire la limitele legale ale confidentialitatii.
Consimtamantul de a dezvalui informatiile, in mod normal, ar trebui obtinut in scris de la
persoana in cauza.

Principiul 4a : Informatiile obtinute in relatia clinica sau de consultanta, sau datele de

evaluare cu privire la copii, studenti, angajati si altii, sunt discutate doar in scop profesional si
doar cu acele persoane pe care cazul respectiv le priveste in mod clar. Rapoartele scrise si

4
orale prezinta doar datele strict legate de scopurile evaluarii sau de trimiterea catre alt
specialist si vor fi facute toate eforturile pentru a se evita o invadare nedorita a intimitatii.

Principiul 4b : Psihoterapeutii care prezinta informatii personale, obtinute pe parcursul

activitatii profesionale, in scrieri, seminarii sau alte forumuri publice, fie obtin anterior
consimtamantul pentru a face acest lucru, fie deghizeaza in mod adecvat toate informatiile de
identificare.

Principiul 4c : Pentru a mentine confidentialitatea, pihoterapeutii iau masuri de prevedere in

ce priveste dispunerea si stocarea inregistrarilor, in eventualitatea propriei lor indisponibilitati.

Principiul 4d : Cand lucreaza cu minori sau alte persoane care nu sunt capabile sa isi dea
voluntar consimtamantul informat, psihoterapeutii au grija in mod special sa protejeze binele
acestor persoane si ii consulta pe ceilalti implicati, intr-un mod potrivit.

PRINCIPIUL 5 : BINELE CLIENTULUI

Principiul general : Psihoterapeutii respecta integritatea si protejeaza bunastarea / binele

oamenilor si grupurilor cu care lucreaza. Cand apar conflicte de interese intre clienti si
institutiile angajatoare ale psihoterapeutilor, acestia clarifica natura si directia loialitatii si
responsabilitatii lor si informeaza toate partile implicate asupra angajamentelor lor.
Psihoterapeutii informeaza complet clientii asupra naturii si scopului oricarei proceduri de
evaluare, tratament, educationala sau de formare si recunosc deschis ca studentii, clientii sau
participantii la cercetare au libertatea de a alege in ce priveste participarea. Constrangerea
oamenilor sa participe sau sa primeasca in continuare servicii este non-etica.

Principiul 5a : Psihoterapeutii sunt permanent constienti de propriile nevoi si de potentiala lor

pozitie de influenta fata de persoane cum sunt clientii, studentii si subordonatii. Ei evita sa
exploateze increderea si dependenta unor astfel de persoane. Psihoterapeutii fac toate
eforturile sa evite relatiile duale, care ar putea afecta judecata lor profesionala sau ar putea
sa creasca riscul exploatarii. Exemple de asemenea relatii duale includ, dar nu se limiteaza la
acestea, tratamentul profesionist sau cercetarea cu angajati, studenti, suprevizati, prieteni
apropiati sau rude, precum si considerarea acestora participanti la cercetare. Intimitatea
sexuala cu oricare dintre acestia : clienti, studenti, participanti la cercetare este non-etica.

Principiul 5b : Cand un psihoterapeut este de acord sa ofere servicii unui client la cererea
unui tert, psihoterapeutul isi asuma responsabilitatea sa clarifice natura relatiilor cu toate
partile implicate.

Principiul 5c : Cand cererile unei organizatii solicita ca psihoterapeutii sa incalce oricare dintre
principiile etice, psihoterapeutii clarifica natura conflictului dintre cereri si principii. Ei
informeaza toate partile asupra responsabilitatii lor etice ca psihoterapeuti si actioneaza in
mod potrivit.

Principiul 5d : Psihoterapeutii stabilesc de la inceput aranjamente financiare, care sunt clar

intelese de clienti, studenti sau participantii la cercetare si tin cont de interesele lor. Ei nu dau
si nici nu primesc niciodata remuneratie pentru trimiterile date clientilor catre servicii
profesionale.

5
Principiul 5e : Psihoterapeutii incheie o relatie clinica sau de consultanta deindata ce este in
mod rezonabil clar ca acel client nu beneficiaza de ea sau oricand o solicita clientul. Ei se
ofera sa ajute clientul sa localizeze surse alternative de asistenta.

PRINCIPIUL 6 : RELATIILE PROFESIONALE

Principiul general : Psihoterapeutii actioneaza cu respectul cuvenit fata de nevoile,

competentele speciale si obligatiile colegilor lor in psihoterapie, psihologie, medicina si alte
profesii. Ei respecta prerogativele si obligatiile institutiilor sau organizatiilor la care acesti
colegi sunt asociati.

Principiul 6a : Psihoterapeutii inteleg domeniile de competenta ale profesiilor conexe. Ei

folosesc din plin toate resursele profesionale, tehnice si administrative care servesc
interesele consumatorilor. Absenta relatiilor formale cu alti profesionisti nu degreveaza
psihoterapeutii de responsabilitatea de a asigura clientilor lor cele mai bune posibil servicii
profesioniste, si nici nu-i degreveaza de obligatia de a-si exercita prevederea, sarguinta si
tactul in obtinerea asistentei complementare sau alternative necesare.

Principiul 6b : Psihoterapeutii cunosc si iau in calcul traditiile si practicile altor grupuri

profesionale cu care lucreaza si coopereaza din plin cu astfel de grupuri. Daca o persoana
primeste servicii similare de la un alt profesionist, psihoterapeutul ia in considerare cu grija
acea relatie profesionala si procedeaza cu precautie si sezitivitate, deopotriva la problemele
terapeutice si la binele clientului. Psihoterapeutul discuta aceste probleme cu clientul, astfel
incat sa minimizeze riscul confuziei si conflictului, si cauta, atunci cand e posibil, sa pastreze
relatii clare si de acord cu alti profesionisti implicati.

Principiul 6c : Psihoterapeutii care angajeaza sau suprevizeaza alti profesionisti sau

profesionisti aflati in formare accepta obligatia de a facilita dezvoltarea lor profesionala si
actioneaza in sensul asigurarii competentei lor. Ei ofera conditii de lucru adecvate, evaluari
potrivite, consultatii constructive si oportunitati de experienta.

Principiul 6d : Psihoterapeutii nu exploateaza sexual sau in alt mod relatiile lor profesionale
cu clientii, suprevizatii, studentii, angajatii sau participantii la cercetare. Psihoterapeutii nu nu
accepta si nu se angajeaza in hartuire sexuala. Hartuirea sexuala este definita prin
comentarii, gesturi sau contacte fizice de natura sexuala, deliberate si repetate, nedorite de
cel care le primeste.

Principiul 6e : Cand psihoterapeutii stiu despre violarea eticii de catre un alt psihoterapeut, si
pare sa fie potrivit, ei incearca sa rezolve informal problema, aducand acel comportament in
atentia psihoterapeutului. Daca comportamentul gresit este unul minor si / sau pare sa se
datoreze lipsei de senzitivitate, cunoastere sau experienta, o asemenea solutie informala
este de obicei potrivita. Asemenea eforturi corective informale se fac cu senzitivitate fata de
toate drepturile de confidentialitate implicate. Daca violarea nu pare sa se supuna unei solutii
informale sau este de o natura mai serioasa, psihoterapeutii o aduc in atentia institutiei,
asociatiei sau comitetutului de etica potrivit.

Principiul 6f : Meritul pentru un material publicat este atribuit celor care au contribuit la el,
proportional cu contributia profesionala a fiecaruia. Contributiile majore de ordin profesional,
facute de mai multe persoane la un proiect comun, sunt recunoscute prin sistemul de co-

6
autorat, cu persoana care a avut contributia majora in capul listei. Contributiile minore de
natura profesionala, ca si redactarea extensiva sau asistenta neprofesionista similara, pot fi
recunoscute in notele de subsol sau in prefata. Multumirile referitoare la citate specifice se
fac atat pentru materialele nepublicate, cat si pentru cele publicate, care au influentat direct
cercetarea sau scrierea. Psihoterapeutii care compileaza si editeaza materialul altora in
scopul publicarii, publica materialul in numele grupului de origine si, daca e potrivit, cu
numele lor ca editor sau coordonator. Toti cei care au contribuit la o lucrare vor fi recunoscuti
si numiti.

Principiul 6g : In conducerea cercetarii in institutii sau organizatii, psihoterapeutii isi asigura

autorizarea necesara pentru a conduce o astfel de cercetare. Ei sunt constienti de obligatia
lor fata de viitorii lucratori in cercetare si se asigura ca institutiile gazda primesc informatii
adecvate despre cercetare si recunoasteri adecvate ale contributiei lor.

PRINCIPIUL 7 : DECLARATII PUBLICE

Principiul general :

Principiul 7a : Cand fac publicitate sau isi anunta serviciile profesionale, psihoterapeutii pot
enumera urmatoarele informatii pentru a descrie furnizorul si serviciile furnizate : nume, cel
mai inalt grad academic relevant sau certificat de formare obtinut de la o institutie acreditata,
data, tipul, recunoasterea prin CEP, apartenenta la organizatii de psihoterapie sau alte
organisme profesionale relevante, adresa, numarul de telefon, programul de lucru, o scurta
lista a tipurilor de servicii psihologice oferite, o informare adecvata asupra tarifelor, limbi
straine vorbite, politica cu privire la asigurari sau platile facute de un tert si alte informatii
scurte si pertinente. Alte informatii suplimentare relevante sau importante pentru consumator
pot fi incluse, in masura in care nu sunt interzise in alte capitole ale acestui cod etic.

Principiul 7b : In publicitatea sau anuntarea serviciilor sau publicatiilor psihoterapeutice

disponibile, psihoterapeutii nu isi prezinta afilierea la vreo organizatie intr-o maniera care sa
implice in mod fals sponsorizarea sau certificarea de catre acea organizatie. In mod particular
si ca exemplu, psihoterapeutii nu afirma inregistrarea europeana, nationala sau statutul
institutional sau asociational intr-o maniera care sa sugereze ca un asemenea statut implica
o competenta sau calificare profesionala specializata. Afirmatiile publice includ, dar nu se
limiteaza la acestea, comunicarea prin : periodice, carti, liste, directoare, Internet, televiziune,
radio sau film. Ele nu contin : (a) afirmatii false, frauduloase, distorsionate, amagitoare sau
incorecte; (b) o interpretare gresita a faptelor sau o afirmatie susceptibila sa induca in eroare
sau sa amageasca, urmare a faptului ca in context se dezvaluie doar partial faptele relevante;
(c) o marturie de la un pacient cu privire la calitatea serviciilor sau produselor unui
psihoterapeut; (d) o afirmatie intentionand sau susceptibila sa creeze asteptari false sau
nejustificate ale unor rezultate favorabile; (e) o afirmatie care implica abilitati neobisnuite,
unice si nemaintalnite; (f) o afirmatie intentionand sau susceptibila sa apeleze la temerile,
anxietatile sau emotiile clientului cu privire la un posibil esec in obtinerea serviciile oferite ; (g)
o afirmatie de solicitare directa a unor clienti individuali.

Principiul 7c : Psihoterapeutii nu recompenseaza si nu dau nimic de valoare unui

reprezentant al presei, radioului, televiziunii sau altui mijloc de comunicare in masa, in mod
anticipat sau ca urmare a publicitatii profesionale intr-o sectiune de stiri. O reclama platita
trebuie sa fie identificata ca atare, cu exceptia cazului in care reiese din context ca este o

7
reclama platita. Daca o reclama este comunicata publicului prin intermediul radioului sau
televiziunii, ea va fi inregistrata in prealabil si aprobata spre difuzare de catre psihoterapeut.
Copii ale reclamelor si inregistrari ale difuzarilor vor fi pastrate de catre psihoterapeut.

Principiul 7d : Anunturile sau reclamele la “grupurile de dezvoltare personala”, sedintele cu

grupuri cu interese speciale, cursuri, aplicatii clinice, formari si agentii vor oferi o afirmare
clara a scopului si o descriere clara a experientelor sau formarii care vor fi furnizate.
Educatia, formarea si experienta membrilor coordonatori sunt specificate in mod adecvat si
vor fi disponibile inaintea inceperii grupului, cursului de formare sau serviciilor. O declarare
clara a tarifelor si a oricaror implicatii contractuale vor fi disponibile inaintea inceperii
activitatii.

Principiul 7e : Psihoterapeutii asociati cu dezvoltarea sau promovarea tehnicilor, produselor,

cartilor de tip psihoterapeutic sau cu alte asemenea oferte pentru vanzarea comerciala vor
face eforturi rezonabile sa se asigure ca asemenea anunturi si reclame sunt prezentate intr-o
maniera informativa reala si etica, acceptabila d.p.d.v. profesional si stiintific.

Principiul 7f : Psihoterapeutii nu participa, pentru castig personal, la anunturi comerciale sau

reclame, recomandand publicului cumpararea sau folosirea de produse si servicii brevetate
sau cu sursa unica, cand aceasta participare este bazata doar pe identificarea lor ca
psihoterapeuti.

Principiul 7g : Psihoterapeutii prezinta stiinta si arta psihoterapiei si isi ofera serviciile,

produsele si publicatiile corect si cu acuratete, evitand reprezentarile gresite prin senzational,
exagerare sau superficialitate. Psihoterapeutii sunt ghidati de obligatia fundamentala de a
ajuta publicul in dezvoltarea judecatilor, opiniilor si alegerilor informate.

Principiul 7h : Ca profesori, psihoterapeutii se asigura ca afirmatiile din cataloage si schitele /

planurile de curs sunt facute cu acuratete si nu induc in eroare, mai ales in ce priveste
subiectele care vor fi tratate, criteriile pe baza carora se face evaluarea progresului si natura
experientelor de curs. Anunturile, brosurile sau reclamele care descriu workshop-uri,
seminarii sau alte programe educationale vor descrie cu acuratete auditoriul pentru care
programul este conceput, ca si criteriile de eligibilitate, obiectivele educationale si natura
subiectelor acoperite. De asemenea, aceste anunturi vor prezenta cu acuratete educatia,
formarea si experienta psihoterapeutilor care prezinta programele, ca si orice taxe implicate.

Principiul 7i : Anunturile publice sau reclamele solicitand participanti la cercetare, in care sunt
oferite ca stimulent servicii clinice sau alte servicii profesionale, vor specifica clar natura
serviciilor, la fel de bine ca si costurile si alte obligatii care trebuie acceptate de participantii la
cercetare.

Principiul 7j : Un psihoterapeut accepta obligatia de a-i corecta pe altii care prezinta

calificarile profesionale ale psihoterapeutului sau asociatiile cu produse sau servicii, intr-o
maniera incompatibila cu principiile de fata.

Principiul 7k : Serviciile terapeutice si diagnostice individuale sunt furnizate numai in contextul

unei relatii profesionale psihoterapeutice. Cand se dau sfaturi persoanle prin intermediul
seminariilor sau demonstratiilor publice, articole de ziar sau revista, programe de radio sau
televiziune, posta sau alte mijloace media similare, psihoterapeutul utilizeaza cele mai
relevante date curente si exercita cel mai inalt nivel de judecata profesionala.

8
Principiul 7i : Produsele care sunt descrise sau prezentate prin intermediul unor seminarii sau
demonstratii publice, articole de ziar sau revista, programe de radio sau televiziune, posta
sau alte mijloace media similare vor satisface aceleasi standarde recunoscute care exista
pentru produsele folosite in contextul unei relatii profesionale.

PRINCIPIUL 8 : TEHNICILE DE EVALUARE

Principiul general : In dezvoltarea, publicarea si utilizarea tehnicilor psihologice de evaluare,

psihoterapeutii fac toate eforturile pentru a promova bunastarea si interesele clientului. Ei vor
avea grija ca rezultatele evaluarii sa nu fie utilizate defectuos. Ei vor respecta dreptul clientilor
de a cunoaste rezultatele, interpratarile facute, precum si concluziile si recomandarile.
Psihoterapeutii vor face toate eforturile pentru ca testele si alte tehnici de evaluare sa fie
pastrate in siguranta, in limitele prevederilor legale. Ei se vor stradui sa asigure utilizarea
potrivita de catre altii a tehnicilor de evaluare.

Principiul 8a : In utlizarea tehnicilor de evaluare, psihoterapeutii respecta dreptul clientilor de

a primi explicatii detaliate in ceea ce priveste natura si scopul tehnicilor, intr-un limbaj
accesibil clientilor, doar daca in prealabil s-a stabilit in mod explicit o exceptie de la aceasta
situatie.

Cand explicatiile vor fi furnizate de alte persoane, psihoterapeutii stabilesc procedurile pentru
a asigura adecvarea acestor explicatii.

Principiul 8b : Psihoterapeutii responsabili pentru dezvoltarea si standardizarea testelor

psihologice si a altor tehnici de evaluare, vor utiliza proceduri stiintifice stabilite si se vor
conforma standardelor corespunzatoare ale EAP, ale insitutiilor sau organizatiilor nationale.

Principiul 8c : In raportarea rezultatelor evaluarii, psihoterapeutii vor indica orice rezerva care
exista in privinta validitatii sau fidelitatii din cauza circumstantelor evaluarii sau a nepotrivirii
normelor persoanei testate. Psihoterapeutii se lupta pentru a asigura ca rezultatele
evaluarilor si interpretarea acestora nu vor fi utilizate in mod gresit de catre altii.

Principiul 8d : Psihoterapeutii recunosc ca rezultatele evaluarii pot deveni inactuale si nu

reprezinta o imagine completa a celui evaluat. Ei fac toate eforturile pentru a evita si preveni
utilizarea gresita a masuratorilor depasite si a evaluarilor incomplete.

Principiul 8e : Psihoterapeutii care ofera servicii de interpretare trebuie sa poata produce

dovezi in sprijinul validitii programelor si procedurilor utilizate pentru obtinerea acelor
rezultate. Oferirea publica a unui serviciu de interpretare este considerata o consultare de la
profesionist la profesionist. Psihoterapeutii vor face tot posibilul pentru a evita utilizarea
incorecta a rapoartelor de evalaure.

Principiul 8f : Psihoterapeutii nu incurajeaza sau promoveaza utlizarea tehnicilor de evaluare

psihologica sau psihoterapeutica de catre persoane care nu au formarea necesara sau nu
sunt calificate sa faca acest lucru.

9
PRINCIPIUL 9 : CERCETAREA

Principiul general : Decizia de a incepe activitatea de cercetare se bazeaza pe un

rationament al fiecarui psihoterapeut despre cum sa contribuie cel mai bine la domeniul
stiintific si la bunastarea umana. Luand decizia de a derula cercetarea, psihoterapeutul ia in
considerare directii alternative in care cercetarea se poate indrepta si in care pot fi investite
resursele. Pe baza acestui fapt, psihoterapeutul conduce investigatia respecatand si
ingrijindu-se de demintatea si bunastarea oamenilor care participa si cu cunoasterea
normelor si standardelor profesionale care guverneaza derularea cercetarii cu subiecti umani.

Principle 9a: In planning a study, the psychotherapist who carries out the investigation (the
investigator) has the responsibility to make a careful evaluation of its ethical acceptability. To
the extent that the weighing of scientific and human values suggests a compromise of any
principle, the investigator incurs a correspondingly serious obligation to seek ethical advice
and observe stringent safeguards to protect the rights of human participants.

Principle 9b: Considering whether a participant in a planned study will be a "subject at risk" or
a "subject at minimal risk", according to recognised standards, is of primary ethical concern to
the investigator.

Principle 9c: The investigator always retains the responsibility for ensuring ethical practice in
research. The investigator is also responsible for the ethical treatment of research
participants by collaborators, assistants, students, and employees, all of whom, however,
incur similar obligations.

Principle 9d: Except in miminal-risk research, the investigator establishes a clear and fair
agreement with research participants, prior to their participation, that clarifies the obligation
and responsibilities of each. The investigator has the obligation to honour all promises and
commitments in that agreement. The investigator informs the participants of all aspects of the
research that might reasonably be expected to influence willingness to participate and
explains all other aspects of the research about which the participants inquire. Failure to
make full disclosure prior to obtaining informed consent requires additional safeguards to
protect the welfare and the dignity of the research participants. Research with children or with
participants who have impairments that would limit understanding and/or communication
requires special safeguarding procedures.

Principle 9.e: Methodological requirements of a study may make the use of concealment or
deception seem necessary. Before conducting such a study, the investigator has a special
responsibility to (i) determine whether the use of such techniques is justified by the study's
prospective scientific, educational, or implied value; (ii) determine whether alternative
procedures are available that do not use concealment or deception; and (iii) ensure that the
participants are provided with sufficient explanation as soon as possible. There exists a
presumption not to use such techniques.

Principle 9.f: The investigator respects the individual's freedom to decline to participate in or
withdraw from the research at any time. The obligation to protect this freedom requires
careful thought and consideration when the investigator is in a position of authority or
influence over the participant. Such positions of authority include, but are not limited to,
situations in which research participation is required as part of employment or in which the

10
participation is a student, client, or employee of the investigator. The rights of the individual
predominate over the needs of the investigator to complete the research.

Principle 9.g: The investigator protects the participant from physical and mental discomfort,
harm, and danger that may arise from research procedures. If risks of such consequences
exist, the investigator informs the participant of that fact. Research procedures likely to cause
serious or lasting harm to a participant are not used unless the failure to use these
procedures might expose the participant to risk of greater harm, or unless the research has
great potential benefit and fully informed and voluntary consent is obtained from each
participant. The participant should be informed of procedures for contacting the investigator
within a reasonable time period following participation should stress, potential harm, or
related questions or concerns arise. Consent obtained from the participant does not limit their
legal rights or reduce the investigator's legal responsibilities.

Principle 9.h: After the data are collected, the investigator provides the participant with
information about the nature of the study and attempts to remove any misconceptions that
may have arisen. Where scientific or humane values justify delaying or withholding this
information, the investigator incurs a special responsibility to monitor the research and to
ensure that there are no damaging consequences for the participant.

Principle 9.i: Where research procedures result in undesirable consequences for the
individual participant, the investigator has the responsibility to detect and remove or correct
these consequences, including long-term effects.
Principle 9.j: Information obtained about a research participant during the course of an
investigation is confidential unless otherwise agreed upon in advance. When the possibility
exists that others may obtain access to such information, this possibility, together with the
plans for protecting confidentiality, is explained to the participant as part of the procedure for
obtaining informed consent.

11