SOCIETATEA DIN CHICAGO DE ANALISTI JUNGHIENI

INDRUMARI DE CONDUITA ETICA SI

STANDARDE PENTRU PRACTICA PROFESIONALA
PREAMBUL

“Sentimentul il leaga intotdeauna pe om de realitatea si sensul continuturilor

simbolice si acestea, in schimb, impun standarde de conduita etica”
C.G.Jung “Psihologia Transferului”

Psihanalistii practicieni intalnesc cu regularitate probleme caracterizate printr-un

conflict intre datorii si cerinte etice opuse. Analistii junghieni considera ca asemenea
conflicte sunt rezolvate cel mai bine printr-o confruntare interioara onesta. Aceste
indrumari sunt menite sa serveasca ca ajutor in aceasta stradanie.

Criteriul ultim al conduitei etice este constiinta individului care s-a confruntat cu
problemele etice implicate intr-o situatie anume. Oricum, rezultatele etice la care
ajunge un individ nu se leaga de comunitate si societate in general. La fel ca
individul, fiecare societate are dreptul si obligatia sa-si defineasca propriile standarde
si valori. Uneori exigentele constiintei individuale intra in conflict cu valorile sociale
acceptate. Pentru linistirea constiintei individul s-ar putea sa trebuiasca sa suporte
oprobiumul comunitatii si sa se supuna sanctiunilor sociale, profesionale si legale.

Nu orice conflict intre un individ si comunitate este rezultatul unor standarde diferite.
Adesea problema este absenta sentimentelor etice, subordonarea valorilor etice altor
nevoi si incapacitatea de a-si sustine principiile etice prin practica. Orice individ sau
comunitate sufera de astfel de scapari si esecuri. Cand noi personal nu reusim sa traim
in conformitate cu standardele etice pe care le-am stabilit pentru noi insine si colegii
nostri, sau cand nu suntem constienti de astfel de inconsecvente, si ele ne sunt impuse
atentiei, speram sa fim tratati intr-un mod uman, cu intelegere. Cand altii se afla in
circumstante similare speram sa le acordam aceeasi compasiune si intelegere. In acest
spirit sustinem urmatoarele directive.

Membrii Societatii de Analisti Jungieni din Chicago (SAJC) sunt psihanalistii

jungieni pregatiti in a ajuta oamenii sa se confrunte cu probleme psihice umane. Sunt
dedicati dezvoltarii cunoasterii dimensiunii arhetipale si personale a
comportamentului si promovarii intelegerii interpersonale si intrapsihice. Analistii
recunosc ca libertatea interogarii si explorarii necesare muncii lor poarta in ea
dedicarea pentru dezvoltarea constiintei, competentei, obiectivitatii si preocuparea
pentru binele subiectilor, studentilor, colegilor si publicului in general.

Pentru a implini acest deziderat si a-l face mai explicit, membrii SAJC s-au pus de
acord asupra urmatoarelor indrumari etice.

Aceste directive nu vor fi folosite pentru a-l priva pe vreun membru de oportunitatea
si libertatea de a practica cu integritate profesionala, nici nu se va intenta vreo actiune
procedurala fara precautia necesara pentru protejarea drepturilor memebrilor
implicati.
Se asteapta ca toti membrii SAJC sa fie de acord cu continutul codului etic al altor
grupuri profesionale de care apartin, cu codul etic al psihanalistilor formulat de
Asociatia Nationala pentru Dezvoltarea Psihanalizei, si cu legile statului in care
practica.

Urmatoarele clauze nu creeaza vreun fel de obligatie legala, fie civila fue penala .

SECTIUNEA A

PRINCIPII ETICE

Principiul 1. Responsabilitatea analistului

In oferirea de servicii, membrii tintesc catre cele mai inalte standarde ale profesiei lor
si accepta responsabilitatea pentru consecintele actiunilor lor.

a. Ca practicieni, analistii poarta responsansabilitatea clarificarii contractului de

lucru intre ei si pacientii lor. Acestia vor fi informati de durata si frecventa
sedintelor, costurilor si metodelor de plata, conditiile pentru anularea/amanarea
sedintelor si unde si cand se vor realiza intalnirile. Alte aranjamente contractuale
sunt discutate cand apar in cursul tratamentului.

b. Analistii evita interactiunile personale, sociale si financiare cu pacientii care pot

compromite procesul analitic.

c. E recunoscut faptul ca membrii isi pot asuma alte roluri profesionale in timpul
pregatirii analistilor, cand atentie speciala trebuie data conservarii limitelor intre
analiza si supervizarea unui candidat si intre analiza si educatie. In astfel de
situatii, analistii vor fi sensibili la posibilele conflicte ce s-ar putea interfera cu
obligatiile lor.

d. Ca supervizori, analistii vor avea responsabilitatea de a clarifica si ajuta la

obiectivarea materialului de caz. Supervizorii vor identifica si explora reactiile
contratransferentiale si vor respecta limitele analizei personale ale supervizatului.

Principiul 2. Competenta analistului

Mentinerea competentei la standarde inalte este impartasita de toti analistii in interesul

comunitatii si a profesiunii ca intreg. Analistii sunt constienti de limitele competentei
lor si de limitarile propriei tehnici. Ei folosesc tehnici pentru care sunt calificati prin
pregatire si experienta.

a. Analistii nu trebuie sa-si supraaprecieze pregatirea academica si/sau profesionala,

nici afilierea profesionala. Membrii poarta responsabilitatea corectarii altor
membri care isi supraapreciaza calificarile profesionale si/sau afilierile, fie prin
discutii personale fie prin aducerea persoanei in culpa in atentia Comisiei de Etici
si Practici Profesionale.
b. Analistii nu trebuie sa incerce sa diagnosticheze, sa prescrie, felicite sau sfatuiasca
in probleme inafara frontierelor recunoscute ale propriei competente.

c. In privinta ariilor analizei personale, supervizare si educatie, analistii vor continua

sa-si urmareasca cresterea lor profesionala. Ei sunt receptivi la noi proceduri si
schimbari in asteptari si valori de-a lungul timpului.

d. Cand sunt utilizate metode de tratament pentu care nu sunt standarde stabilite,
analistii trebuie sa ia oricate precautii sunt necesare pentru a proteja bunastarea
pacientilor.

e. In acord cu legile statale si federale descriind cercetarea cu subiecti umani,

analistii trebuie sa obtina acceptul scris al pacientului de a servi intr-un rol dual
atat ca pacient cat si ca subiect al cercetarii.

f. Analistii recunosc ca problemele lor personale si conflictele pot interfera cu

eficienta profesionala. Cand devin constienti de problemele lor personale, trebuie
sa caute asistenta profesionala competenta pentru a determina daca ar trebui sa
suspende, termine, sau limiteze scopul activitatii lor profesionale.

g. Orice disabilitate fizica ori mentala (ex. senilitate, abuz medicamentos), care ar
putea face un membru incapabil de a indeplini serviciul implicit in contractul
psihanalitic sau sa isi indeplineasca responsabilitatile ca membru in bune conditii
in cadrul Societatii sau comunitatii profesionale, va fi motiv pentru CEPP sa
inceapa, in acord cu propriile proceduri, propria sa investigatie asupra
comportamentului unui membru.

Principiul 3. Standarde morale si legale.

Analistii devin si raman constienti de impactul posibil al comportamentului

profesional si public nu doar asupra calitatii muncii lor dar si asupra increderii
comunitatii in profesia lor, si asupra abilitatii colegilor lor de a indeplini activitati
profesionale.

a. Analistii sunt constienti ca valorile personale afecteaza conducerea muncii lor

terapeutice si prezentarea materialelor in rolurile didactice. Ei ar trebui sa
recunoasca si sa respecte ca altii au atitudini diverse, si sa ramana constienti de
asta cand au de-a face cu subiecte sensibile.

b. Membrii sunt obligati sa fie in acord cu toate legile federale si statale relevante. In
rolurile lor profesionale ca practicieni, supervizori sau instructori, membrii trebuie
sa nu intreprinda vreo actiune care violeaza sau diminueaza drepturile legale sau
civile ale pacientilor, supervizatilor, studentilor sau colegilor.
c. Daca un membru va fi eliminat asociatie profesionala afiliata sau recunoscuta, ii
va fi retrasa licenta de practica, sau va fi acuzat de ofensa criminala, CEPP poate
investiga conduita membrului in acord cu procedurile sale, urmind unei plangeri
formulate de un membru al Societatii.

d. Toti membrii au obligatia sa coopereze in acord cu regulile si procedurile CEPP in

investigarea unei plangeri.

Principiul 4. Declaratii publice si comunicari non-analitice.

Grija trebuie sa fie avuta in declaratii publice si comunicari non-analitice, fie in

contextul sesiunii terapeutice, sau in cadrul comunitatii ca intreg, servind scopului de
a ajuta un individ facind judecati si alegeri informate sau activitati care contribuie la
imbunatatirea comunitatii.

a. Membrii trebuie sa isi prezinte propriile calificari, afilieri si functii obiectiv si cu

acuratete. Vor evita reprezentarile eronate in prezentarea practicii psihologiei
analitice atat pacientilor cat si publicului larg.

b. In afirmatiile publice oferind sfaturi personale, opinii psihologice, sau informatii

despre disponibilitati de servicii sau publicatii, membrii trebuie sa utilizeze cel
mai relevant material si trebuie sa exercite cel mai inalt nivel de judecata
profesionala.

c. Cand exprima opinii profesionale sau puncte de vedere, membrii nu vor face sa
apara, direct sau indirect, ca ei vorbesc in numele Societatii sau ii reprezinta
pozitia oficiala, cu exceptia autorizarii de catre Societate sau reprezentantii sai.

d. Membrii sunt responsabili in cursul discursurilor publice, reclamelor si scrisului sa

evite superficialitatea, exagerarile sau alte feluri de reprezentari eronate. Brosurile
care promoveaza serviciile unui centru trebuie sa le descrie cu acuratete si
demnitate si nu trebuie sa induca in eroare.

e. Membrii nu vor solicita pacienti.

Principiul 5. Confidentialitate

Analistii au obligatia primara sa respecte confidentialitatea informatiei relevante

tratamentului unui pacient in cursul activitatilor profesionale.

a. Pacientii sunt in masura sa stie in ce conditii materialul lor poate fi divulgat. Unde
este cazul, analistii vor informa pacientii de limitele legale ale confidentialitatii.

b. Informatiile obtinute in timpul sesiunilor analitice si terapiilor de grup, si/sau

prezentate in seminarii de caz si intruniri profesionale sunt discutate numai pentru
scopuri profesionale, intotdeauna avand grija sa fie protejata identitatea
pacientului.
c. Analistii trebuie sa se abtina de la a prezenta studii de caz ale pacientilor ce pot fi
recunoscuti in seminarii de antrenament si intruniri profesionale. Acest material
trebuie sa fie rezervat consultarilor cu colegii sau supervizorii si identitatea
pacientului trebuie pastrata cu grija.

d. Analistii care prezinta informatii personale obtinute in cursul activitatii

profesionale in scrieri, lecturi sau alte forme de forum public trebuie sa obtina
anterior consimtamintul pacientului de a face asta si trebuie sa deghizeze toate
informatiile privind identificarea.

e. Analistii vor avea prevederi privind mentinerea confidentialitatii in stocarea si

eliberarea inregistrarilor. Un analist poate elibera informatii confidentiale numai
cu autorizatia scrisa a pacientului sau sub prevederi legale potrivite.

f. Uneori analistii s-ar putea sa considere necesar, pentru a-si proteja pacientii sau
comunitatea de pericole iminente, sa faca cunoscute informatii confidentiale
dezvaluite de pacienti. In permanenta analistul trebuie sa cantareasca dreptul
pacientului la confidentialitate—si astfel la un tratament corect—si dreptul
comunitatii de a-si proteja propria stare de bine si dreptul profesiei de a-si proteja
standardele sale etice.

Principiul 6. Binele pacientului

Analistii au continua indatorire sa respecte integritatea si sa protejeze binele

pacientilor.

a. Analistii vor informa pe cei preocupati de scopul si natura tratamentului

psihanalitic si de oricare din procedurile evaluative, educationale sau de
antrenament propuse, cu intrega cunoastere a libertatii de alegere a altora cu
privire la participare.

b. Constienti de propriile necesitati si de pozitia lor influenta fata de cei in grija lor,
analistii vor face orice efort rezonabil pentru a evita relatiile duale—cum ar fi
tratamentul prietenilor apropiati sau rudelor—care ar putea afecta judecata
profesionala. Precautie speciala trebuie sa fie exercitata cu privire la relatiile duale
implicate cu cei ce sunt pacienti ca si cu studentii.

c. Analistii vor folosi sesiunile initiale pentru a explora problema prezentata si de a

determina daca tratamentul analitic poate fi de vreun ajutor. Trebuie sa fie precauti
in prognoza initiala si nu vor exagera eficacitatea serviciilor lor.

d. Analistii nu vor folosi relatiile personale pentru a da sau primi alte castiguri sau
servicii personale care sa le favorizeze afacerile, interesele politice sau religioase
sau sa isi incurajeze pacientii sa se implice in activitati din care profita grupuri
profesionale sau organizatii.

e. Analistii trebuie sa incheie o relatie analitica cand este indeajuns de clar ca

pacientul nu beneficieaza de aceasta. La momentul potrivit analistul va initia o
 discutie cu pacientul despre incheierea relatiei si va incerca sa asigure o intelegere
mutuala cu pacientul. Un analist nu va inceta tratamentul fara a furniza pacientului
suficiente informatii pentru a gasi o alternativa. Cand e necesar analistul se va
oferi sa-l ajute pe pacient sa gaseasca surse de asistenta alternativa.

f. Orice intimitate sexuala –definita ca orice forma de conduita seducatoare, directa

sau indirecta, ca si contactul fizic de natura sexuala—nu sunt etice in relatia
terapeutica. Hartuirea sexuala—cum ar fi comentariile, gesturile, gandurile sau
contactele fizice deliberate sau repetate—sunt in aceeasi masura ne-etice.
Intimitatea sexuala intre analist si pacient constituie un motiv de facto al
terminarii analizei si o nerespectare a dreptului pacientului la un tratament corect
profesional, chiar si atunci cand pacientul invita sau consimte la o astfel de
implicare. Constientizind ca o astel de transgresiune e o violare a eticii
profesionale, pentru care ei au o responsabilitate sociala si indatorire legala,
analistul va termina analiza intr-o maniera respectoasa si nonpunitiva, si pe cat
posibil cu consintamantul pacientului. Intr-o astfel de situatie, analistul va avea
obligatia sa caute consultatia unui coleg si/sau asistenta profesionala competenta
pentru a rezolva conflictele personale si reactiile contratransferentiale care
interfereaza cu eficacitatea sa profesionala.

g. Analistii sunt sensibili si responsivi la informatiile primite in timpul sedintelor

analitice privitor la conduita non-etica a altui profesionist. Dupa o explorare atenta
a circumstantelor, daca considera potrivit, analistul va informa pacientul daca
conduita mentionata este sau poate sa fie non-etica si daca directivele pentru
comportamentul etic au fost formulate si sunt inca in vigoare. Principiul
confidentialitatii si drepturile si dorintele pacientului vor fi mereu grija principala.

Principiul 7. Relatiile colegiale.

Membrii poarta responsabilitatea asigurarii ca standardele adecvate de competenta,

onestitate si integritate sunt mentinute in cadrul Societatii si intre alti profesionisti.