Informaţii generale referitoare la portofoliu:

-pe prima pagină a portofoliului veţi specifica numele, prenumele şi grupa

-studiul de caz va fi redactat la calculator (unele scheme, figuri, pot fi reprezentate în
format creion-hârtie), listat, cu pagini numerotate incluse într-o singură folie (fără dosar) şi va fi
predat la o dată pe care o vom stabili ulterior
-un model de studiu de caz abordat similar gasiti în cartea David, D. (2006).Tratat de
psihoterapii cognitive şi comportamentale. Ed. Polirom, -studiul de caz- la pagina 270, iar in
Anexele cărţii găsiţi scale şi chestionare care se utilizează pentru evaluarea cogniţiilor pe care le
are pacientul şi în care veţi identifica exemple de cogniţii iraţionale
-în abordarea studiului de caz veţi respecta structura de mai jos, recomandata de
Aaron Beck:

Studiul de caz

I. Istoria cazului (aprox. 750 cuvinte)

Instrucţiuni generale: Istoria cazului ar trebui să rezume succint cele mai importante informaţii
colectate în evaluarea pentru tratament a acestui pacient. Să fiţi succinţi în descrierea istoriei
cazului.

A. Identificarea informaţiilor
Inventaţi un nume fictiv pentru a proteja confidenţialitatea pacientului. Utilizaţi acest nume
fictiv în istoria cazului şi în formulare. Descrieţi vârsta pacientului, genul, etnia, statutul civil,
situaţia socio-economică şi ocupaţia.

B. Acuzele pacientului
Precizaţi plângerile/simptomele pacientului folosind exact cuvintele acestuia.

C. Istoria tulburării prezente

Descrieţi tulburarea prezentă, inclusiv simptomele emoţionale, cognitive, comportamentale şi
psihologice. Notaţi stresorii din mediu. Prezentaţi succint tratamentele anterioare ale prezentei
tulburări (dacă au existat).

D. Istoria psihiatrică
Rezumaţi istoria psihiatrică inclusiv abuzul de substanţe.
E. Istoria personală şi socială

1
Rezumaţi succint cele mai reprezentative caracteristici din istoria socială şi personală. Includeţi
observaţii asupra experienţelor formative, traume (dacă există), structura de suport, interese şi
folosirea de substanţe.

F. Istoria medicală
Notaţi orice problemă medicală (ex. disfuncţionalităţi endocrine, boli cardiace, cancer, boli
medicale cronice, durere cronică) care ar putea influenţa funcţionarea psihologică sau procesul
tratamentului.

G. Observaţiile statusului mental

Realizaţi o listă de 3-5 cele mai proeminente caracteristici ale examinării statusului mental la
momentul începerii tratamentului. Includeţi observaţii de apariţie generală şi de dispoziţie. Nu
descrieţi întreaga evaluare a statusului mental.

H. Diagnosticul DSM-5 (Atenţie! Conform DSM-5 evaluarea nu se mai realizează

multiaxial, deci nu este nevoie să precizaţi diagnosticul pe axe)
Stabiliţi diagnosticul pacientului conform criteriilor DSM-5.

II. Formularea (conceptualizarea) cazului (aprox. 500 cuvinte)

Instrucţiuni generale: Descrieţi caracteristicile principale ale formulării cazului folosind
următoarea schemă.

A. Factori etiologici
Precipitanţii sunt evenimente de scară largă care pot juca un rol semnificativ în precipitarea
unui episod al tulburării. Un exemplu tipic este un episod depresiv precipitat de multiple
evenimente, inclusiv nepromovarea la locul de muncă, decesul unui prieten apropiat şi
statutul civil. În unele cazuri (ex. Tulburarea bipolară, depresia recurentă cu caracteristici
biologice puternice) este posibil să nu existe precipitanţi psihosociali. Dacă nu pot fi
identificaţi factorii precipitanţi, evidenţiaţi orice altă caracteristică din istoria pacientului care
poate explica debutul tulburării.
Termenul de ,,situaţii activatoare˝, utilizat în următoarea parte a formulării cazului, se referă
la evenimente de scară mică şi situaţii care stimulează dispoziţia negativă sau exploziile
dezadaptative ale cogniţiilor şi comportamentului. De exemplu, pacientul care este depresiv
în urma precipitanţilor descrişi mai sus, poate experimenta înrăutăţirea stării depresive când
se află la serviciu, sau când aceasta este cu soţul ei, sau când se află la un curs la care mergea
împreună cu prietenul ei care a murit.
Care precipitanţi credeţi în mod ipotetic că au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea
simptomelor şi problemelor pacientului?

B. Evaluarea cogniţiilor şi comportamentelor curente

2
Această secţiune include observaţiile cogniţiilor, emoţiilor, comportamentelor predominante
(şi reacţiile psihologice dacă sunt relevante) pe care le afişează pacientul în momentul ,,aici şi
acum˝ (sau rezultatele demonstrative ale terapiei). De obicei, privirea prin secţiunea
transversală se orientează mai mult la suprafaţa cogniţiilor (ex. gânduri automate) care sunt
identificate mai repede în terapie decât schemele de bază, credinţele centrale sau asumpţiile
care sunt nucleul perspectivei în secţiunea longitudinală prezentată mai jos.
Această secţiune trebuie să ofere conceptualizarea voastră cu privire la modul în care
modelul cognitiv s-a aplicat pacientului în terapie. Realizaţi o listă cu până la 3 situaţii
activatoare sau amintiri ale situaţiilor activatoare. Descrieţi gândurile automate ale
pacientului, emoţiile, comportamentele (şi reacţiile psihologice dacă sunt relevante) în aceste
situaţii.

C. Evaluarea longitudinală a cogniţiilor şi comportamentelor

Această parte din conceptualizarea cazului se axează pe o perspectivă longitudinală asupra
funcţionării cognitive şi comportamentale a pacientului. Perspectiva longitudinală se
derulează din momentul începerii terapiei, când terapeutul descoperă schemele cognitive
(credinţe centrale, reguli, asumpţii) şi modelele comportamentului de durată (strategii
compensatorii).
Care sunt schemele cognitive ale pacientului (credinţe de bază, reguli sau asumpţii) şi
strategiile compensatorii ale comportamentului? Pacienţii a căror istorie premorbidă a fost
nesemnificativă (ex. un pacient bipolar fără istoric de probleme de dezvoltare care să fi jucat
un rol în dezvoltarea asumpţiilor sau schemelor cognitive dezadaptative) indică faptul că
comportamentul disfuncţional şi credinţele majore au fost prezente doar în episodul curent.
Evidenţiaţi antecedentele dezvoltării relevante originii sau păstrării schemelor sau strategiilor
comportamentale ale pacientului sau dovediţi că ipoteza privind istoricul dezvoltării
pacientului nu este relevantă pentru tulburarea de faţă.

D. Aspecte pozitive şi puncte tari ale clientului

Descrieţi în câteva cuvinte punctele forte şi calităţile pacientului (ex. condiţie fizică,
inteligenţă, competenţe sociale, istoria locurilor de muncă etc).

E. Ipoteza de lucru (rezumatul conceptualizării)

Rezumaţi caracteristicile principale ale ipotezei de lucru care v-au ghidat în intervenţiile
terapeutice. Faceţi legătura dintre ipoteza de lucru şi modelul cognitiv pentru tulburarea
pacientului.

III. Planul de tratament (aprox. 250 cuvinte)

Instrucţiuni generale: Descrieţi caracteristicile principale ale planului de tratament folosind
subpunctele de mai jos:.

A. Lista de probleme
Alcătuiţi o listă cu toate problemele semnificative pe care le identificaţi împreună cu
pacientul. De obicei se identifică probleme în mai multe domenii (ex. simptome psihologice/
3
psihiatrice, interpersonale, ocupaţionale, medicale, financiare, casnice, legale sau legate de
petrecerea timpului liber). Lista cu probleme trebuie să cuprindă 2-6 itemi, uneori chiar 8-9
itemi. Descrieţi pe scurt problemele, în câteva cuvinte, sau, dacă aţi descris problema mai
sus, doar menţionaţi-o aici.

B. Obiective (scopuri) terapeutice

Indicaţi obiectivele terapeutice pe care le elaboraţi împreună cu pacientul.

C. Planul terapeutic
Construind împreună aceste obiective, istoria cazului şi ipoteza de lucru, relataţi pe scurt
planul terapeutic pentru pacient.

IV. Desfăşurarea terapiei

Instrucţiuni generale: Descrieţi caracteristicile primare ale desfăşurării terapiei folosind
subpunctele următoare:

A. Relaţia terapeutică
Detaliaţi natura şi calitatea relaţiei terapeutice, orice fel de probleme pe care le-aţi
întâmpinat, felul cum aţi conceptualizat aceste probleme şi modul cum le-aţi rezolvat.

B. Intervenţii/ Proceduri
Aplicaţi toate tehnicile din cartea de mai jos (pe care ati primit-o in format electronic)
adaptate la cazul pacientului dvs., parcurgând toate capitolele, de la început până la sfârşit:

Cungi, C., Note, I. D. (2002). Cum să facem faţă depresiei.

Exerciţii eficiente de vindecare., Ed. Polirom.

C. Obstacole
Prezentaţi un exemplu legat de modul în care aţi rezolvat un obstacol al terapiei. Descrieţi
motivul pentru care acel obstacol a apărut şi notaţi modul în care aţi procedat pentru a-l
elimina. Dacă nu aţi întâlnit vreun obstacol semnificativ, descrieţi un exemplu despre modul
în care aţi valorificat punctele forte ale pacientului în procesul terapeutic.

D. Rezultatul
Pe scurt, descrieţi rezultatul terapiei.