Fedorenco Ecaterina

Dezvoltarea sexualității în perioada de pubertate și adolescențime

Pubertatea este perioada vieții dintre copilărie și maturitate când organismul uman, atât
feminin, cât și masculin, se dezvoltă din punct de vedere psihic, cât și fizic, în special organele
sexuale, devenind adult și capabil pentru a se reproduce sexual. Pubertatea declanșată de stimulii
hormonali din creier trimiși către gonade, ovarele la fete și testiculele la băieți. Ca răspuns la
acești stimuli gonadele produc hormoni care stimulează libidoul și creșterea, funcționarea și
transformarea creierului, oaselor, mușchilor, sângelui, sânilor și organelor sexuale. Pubertatea
începe în general în jurul vârstei de 10 - 12 ani. La fete aceasta debutează în jurul vârstei de 10 -
11 ani și se încheie în jurul vârstei de 15 - 17 ani, iar la băieți debutează la 11 - 12 ani și se
încheie în jurul vârstei de 16 - 17 ani. Punctul de început al pubertății la fete este menarha,
stadiul de început al menstruației, ce are loc prima dată în jurul vârstei de 12 - 13 ani. La băieți
punctul de început al pubertății este prima ejaculare, spermarha, ce apare prima dată în jurul
vârstei de 12 - 13 ani

Dezvoltarea organismului
În pubertate procesul de dezvoltare al organismului se accelerează. Între 12 și 13 ani apare părul
în regiunea pubiană și axilară. Saltul statural (creșterea rapidă în înălțime) la fete începe la 10 ani
și 6 luni și durează până la 13 ani, cu vârful vitezei de creștere în medie de 8,4 cm/an; la băieți,
începe la 12 ani și 6 luni și durează până la 15 ani, cu vârful vitezei de creștere în medie de 9,4
cm/an, ca la vârsta de 2 ani. În jur de 15 ani apar coșurile pe față, se îngroașă vocea la băieți și
începe creșterea părului facial.
Pe lângă modificările corporale pe care pubertatea le presupune, sunt foarte importante și
schimbările emoționale ce caracterizează această perioadă. La vârsta pubertății, copiii devin mai
conștienți de propria înfățișare, mai preocupați de crearea unui stil personal și de poziționarea în
raport cu ceilalți.
Apare dorința de independență și de libertate în a lua decizii, iar comunicarea cu adolescentul
poate deveni dificilă. În lipsa unei comunicări eficiente, relația părinte-adolescent poate deveni
distantă, iar aversiunea copilului adolescent față de autoritatea părinților poate declanșa
numeroase conflicte.

Perioada precoce

Pubertatea precoce e pubertatea care se instalează înaintea vârstei de 9 ani la fete și 10 ani la
băieți. Simptomele pubertății precoce sunt: dezvoltarea sexuală rapidă, înălțime mai mare decât a
copiilor de aceeași vârstă, dezvoltarea rapidă a sânilor la fete, creșterea timpurie a penisului și a
testiculelor la băieți. Opusul pubertății precoce este pubertatea târzie, aceasta e pubertatea care se
instalează la vârsta de 15-16 ani. Copiii diagnosticați cu această afecțiune trebuie să urmeze
lunar un tratament injectabil, până la vârsta pubertății normale. De altfel, în unele cazuri,
pubertatea precoce ar putea fi confundată cu telarha prematură. Acest tip de afecțiune are un
singur simptom, întâlnit, de asemenea și la pubertatea precoce, și anume acela de dezvoltare
înainte de vreme a sânilor.
Deosebirea dintre cele două este că telarha nu este provocată de sistemul hipotalamus și nu
necesită tratament, ci doar supraveghere medicală.
 Sexualitatea la pubertate si în adolescentă
Adolescenta este definită de obicei ca fiind perioada de dezvoltare a individului cuprinsă între
pubertate si maturitate.

Pubertatea se defineste ca o schimbare corporală, fizică si fiziologică, având

implicatii psihice majore pentru individ. Se caracterizează printr-o crestere fizică rapidă,
o accelerare acresterii organelor sexuale, o dezvoltare a caracterelor sexuale secundare.
Pubertatea reprezintă o criză psihobiologică de evolutie si dezvoltare globale ale persoanei,
marcând o schimbare majoră a acesteia atât pe plan somatic cât și psihic.
La pubertate apare și nevoia sexuală, manifestată prin atracția față de persoanele de sex
opus. Evoluția instinctuală suferă o transformare rapisă, care se manifestă ca o schimbare
profundă a persoanei îm totalitate. Apar modificări psihofiziologice diferențiale pentru fiecare
sex în parte. La băieți evoluțiile sunt legate de creșterea și adîncirea egotismului iar emoțiile
sunt legate de afirmarea tendințelor erotice ale individului. L fete în schimb pasivitatea feminijnă
temperează expansiunea pubertară, deturnănd-o către instinctual de seducție.
La vîrsta pubertății apar primele manifestări ale erotismului sub forma aspirațiilor
erotice, expressive a transformătilor morale.

La adolescenți instinctual erotic apare sub forma de dorința pur fizică, maim ult
diferențial în raport cu tendința autoerotismului infantile, prin localizarea sa la nivel organelor
genitale.
Revelația erotismului fizic este diferită în raport cu sexul. În cazul băieților aceștia trec
mai rapid de la experinența autoerotică la practica unirii sexuale. Aceasta unire sexuală se
insoțește de satisfacția orgoliului personal și de dorință posesiunii materiale. În cazul fetelor
acceptarea unirii sexuale are caracter ambiguu al luptei interioare intre dorință sexuală și instictul
de conservare a integrității fizice. Ea nu urmărește, ca partenerul său masculine, numaii sexuale
ci o raportează la perspectiva maternității, ca pe o intilnire a acesteia. Astfel, perspectiva
maternității este înțeleasă ca finalitatea firească uirii acesteia partenerului, depășind astfel simpla
satisfacție a dorințelor sexuale.

În perioada adolescenței, se stabilește și se precizează în mod clar diferențele dintre

sentimental erotic și instinctual sexual, aceasta precedînd veritabila tandrețe eroticî sexuală.
Emoția erotica, pentru ambele sexe, rezultă din fuzimea apetitului genital, fizic, cu
sentimentele erotice de atracție sufletească reciprocă dintre parteneri.
Un aspect deosebit de important al sexualității la adolescenți este reprezintat de intrarea
în viața sexuală. Două probleme nu se discută în acest sens, 1. Intrarea sexualî 2. Prima
experiență sexuală.

Se admite că initierea sexuală din perioada adolescentei este legată de modelul

sociocultural side valorile moral-religioase ale grupului social si ale epocii istorice cărora
le apartine persoanarespectivă. &n rol important revine în sensul acesta conceptiei si atitudinii
adultilor fată de problema sexualitătii. Pentru adolescenti, initierea sexuală implică spargerea
unor tabuuri sidezvăluirea unor mistere, fiind primul pas al initierii în vederea pregătirii pentru
noile modelecomportamentale ale individului. Această situatie implică teamă, curiozitate,
neliniste,nesigurantă în fata necunoscutului dar si dorinta de a afla, pentru a putea deveni
conform cuadultii.Interzisă copiilor ca ceva rău si rusinos, sexualitatea se asociază cu
sentimentele de rusine si de vinovătie pe care adolescentul trebuie să le depăsească si să le
lichideze. Sentimentul devinovătie sexuală este legat de asteptarea de către individ a
primei experiente sexuale, pe care o pune în relatie cu sentimentele de rusine si pedeapsă
consecutive acesteia. Vinovătia sexuală trebuie înteleasă ca un sentiment moral de interdictie de
care adolescentul trebuie să sedesprindă o dată cu prima sa experientă sexuală. Din acest motiv,
initierea si prima experientăîn materie de sexualitate au o foarte mare valoare emotională pentru
individ. Ele pot lichida unsentiment sau, dimpotrivă, îl pot transforma într-un complex patologic,
în cazul în careinitierea sexuală este deformată iar prima experientă sexuală - esuând - are un
caracter psihotraumatizant. Este astfel influentată directia de evolutie ulterioară a
comportamentuluisexual . În cazul indivizilor cu sentimente de vinovătie sexuală, neîncrederea si
ezitarea vorconduce la anxietate si complexe de vinovătie. O educatie sexuală corectă si bine
condusă, precum si o primă experientă sexuală în conformitate cu normele morale religioase ale
modelului familial si socio-cultural exclud încărcarea emotional-afectivă a adolescentului cu
sentimente de vinovătie sexuală. în cazul adolescentilor bine pregătiti pentru o viată
sexuală, prima experientă va trece fără angoase si nu va avea caracterul unui esec, ci al
unui pasimportant în maturizarea lor. Primul cadru al educatiei sexuale îl reprezintă familia si al
doileascoala. În rol important revine, pe lângă explicatiile de ordin psihologic si
fiziologic,interiorizării normelor morale ca suport psihologic si comportamental- rational al
adolescentului..

Primele experiente sexuale pot lua diferite aspecte,

după cum urmează
a. experiente psihotraumatizante - viol, relatii sexuale între rude, în grup, toate având un
caracter de brutalitate si generând sentimente de vinovătie sexuală cu grave consecinte
asupra personalitătii si a comportamentului sexual
b. experiente de tip ludic, de regulă între partenerii de aceeasi vârstă, legate de
curiozitate,fantezii erotice, experiente în grup sau autoerotism
c. experiente morale, în care sentimentul de atractie erotică reciprocă apropie
partenerii,facilitează comunicarea si cunoasterea reciprocă, urmate de relatia
sexuală biologică. Acest tipde experientă favorizează maturizarea personalitătii si a
comportamentului erotico-sexual alviitorului adult, dezvoltând atitudini de atractie si
încredere reciprocă între parteneri,stabilitate si securitate emotional-afectivă.

Sexualitatea adultului

Functia erotica , expresie psihică primară a sexualitătii, se pregăteste lent în cursul copilăriei
si se afirmă brusc la pubertate, pe tot parcursul adolescentei, dobândind în mod progresiv un
caracter de stabilitate si fixându-se ca atare la vârsta adultă, o dată cu încheiere a maturitătii
individului. T recerea la adolescentă presupune, în mod obligatoriu, maturizarea sexuală si,
implicit, cea a personalitătii în plan emotional-afectiv si intelectual.Maturizarea erotico-sexuală
coincide cu viata adultă, constituind momentul împlinirii deplinea persoanei în acest sens
si având caracteristici diferentiate pentru bărbat si pentru femeie. La bărbat, toate evenimentele
sexuale sunt influentate, în primul rând, de puterea dorintei. Îna cest caz este vorba de implicările
sexuale care pot dura mai mult timp. Ele au caracterul unei dorinte brutale, imperioase si, cu
timpul apare nevoia unei selectii în alegerea si desfăsurareadorintelor sexuale. %n cazul femeii,
lucrurile capătă un alt aspect. Femeia se manifestă printr-oapropiere erotica, participare
corporală totală, dublată de o participare morală a ei în actul sexual.

Trebuie ca acest fapt să se constituie într-o !combinare indisolubilă între erotism si

cerebralitate, care fixează destinul femeii!

Consimtind la consumarea unuiact erotico-sexual, femeia renuntă în cea mai mare parte la
personalitatea sa intima Din acest motiv, orice femeie are nevoie de o compensare a acestei
atitudini submisive si de învingere

Compensarea este realizată prin tandrete, cel putin cu un caracter formal si trecător, din
partea partenerului, dacă nu printr-un sentiment durabil si profund. "a femeie,functia sexuală
depinde de procreatie, înainte de toate. Bărbatul nu are constiinta organică,viscerală a
procreatiei, aceasta fiind amestecată cu impulsurile erotice primitive, de ordininst inctual.
Cercetările în cadrul sferei sexualitătii au evidentiat existenta a trei stadii în viata adultă
(adultul tânăr, adultul mediu si adultul târziu .
1. Adultul tânăr
reprezintă etapa caracterizată prin încheierea căsătoriei, având ca obiectiv constituirea cuplului
marital, a familiei. În această etapă, viata sexuală capătă un caracter de legimitate si devine
regulate, dispar anxietătile sisentimentul de vinovătie . Această etapă se întinde pe o perioadă
cuprinsă între 23-30 de ani
2. Adultul mediu
reprezintăetapa cuprinsă între 31-46 de ani în care atentia se deplasează către preocupările
profesionalesi cele de ordin social iar în planul comportamentului sexual se remarcă un usor
început dedeclin al ratei frecventei raporturilor sexuale.
3. Adultul târziu
reprezintă etapa cuprinsă între 46-60 de ani pe parcursul căreia apar lungi perioade de abstinentă
sexuală, interesul pentruactivitatea sexuală reducându-se considerabil. La adult, apetitul sexual
devine un comportament regulat, normat în sfera familiei. În acest caz, interesul va scădea prin
obisnuintă si plictisire. Apare dorinta de schimbare, căutareanoului, se redeschide agresivitatea
manifestată prin dorinta de aventură. Apar, legat de potentă sau impotentă, noi forme de
comportament sexual. Încep să aibă valoare mass-media a filmul,revistele, etc. Apetitul sexual
masculin este provocat si întretinut de formele corpului feminin, mirosul specific, vocea,
fizionomia, vestimentatia si cosmetica, părul, etc. În sensul acesta, se notează faptul că
întotdeauna extremele se atrag ( persoanele slabe le preferă pe celegrase etc. Diminuarea în
diferite grade a apetitului sexual la bărbat este legată si de conflictele cu partenera, răceala si
repulsia exercitate de aceasta, dezinteres pentru activitate sexuală, lipsade tandrete, etc. Femeia
normală posedă o tactică admirabilă si nuantată de a-si masca saumobiliza sentimentele pentru a
seduce si nu leza orgoliul masculin. Întretinerea apetitului sexual la bărbat depinde de sursele de
excitatie sexuală si de o activitatesexuală regulată, permanent întretinută. Astfel, scăderea
motivatiei erotice duce la o scădere aapetitului sexual si a intensitătii si a intensitătii relatiilor
sexuale. În ceea ce priveste diferentele între apetitul sexual al bărbatului si cel al femeii, ele sunt
legatesi de structura personalitătii acestora. Un bărbat poate fi un partener si un sot devotat
siiubitor, atent cu sotia sa, dar îsi poate manifesta apetitul sexual si în afara cuplului
marital.1emeia normală este însă stabilă si fidelă sotului său, incapabilă de a face o separatie
întreiubire si dorintă sexuală.

Sfera sexualitătii este marcată de identitatea sexuală a indivizilor care priveste două mari
aspecte masculinitatea si feminitatea. în rol esential în procesul formării identitătii sexuale revine
familiei, modelelor sexuale din familie, tipului de comunicare si relatiilor dintre membrii familiei
respective.

Formarea identitătii sexuale este si rezultatul unui proces deformare si maturizare a

individului, caracterizat prin absenta unor modele deviante, a unor frustrări sau carente afective
din copilărie.

În procesul de identificare sexuală este vorba nu numai de maturizarea propriu-zisă a

sferei sexuale, anatomo-fiziologică, ci si de o maturizarea personalitătii, capabilă de a crea în
sfera constiintei proprii o imagine specifică apartenentei individului la sexul său. Este vorba
despre o intrare în rolul sexual specific fiecărui indiVid si tocmai această
constiintă de sine, legată de rolul sexual al individului, ne determina alegerea partenerului
si formarea ulterioară a cuplului
marital. Încă din perioada maturitătii, semnele care anuntă o schimbare a comportamentului
sexual încep să-si facă aparitia, primele manifestări având în vedere libidoul si potenta sexuală
ale adultului târziu. Totusi glandele sexuale continuă să producă hormoni dar această activitate
se diminuează continuu, la bărbat instalându-se impotenta si scăderea considerabilă afertilitătii,
iar la femeie, începând cu menopauza, dispare capacitatea reproductive concomitent cu scăderea
marcată a libidoului. Trecerea individului de la maturitate înspre vârsta a treia este marcată de un
proces deinvolutie, manifestat prin menopauză în cazul femeii si prin andropauză în cazul
bărbatului.Acest lucru va opera modificări importante în cadrul sexualitătii prin exacerbarea
erotismuluisi declinul functiei erotice. acerbarea functiei erotice corespunde perioadei
preinvolutive si apare atât la bărbat cât si lafemeie. Functia sexuală se manifestă printr-o exaltare
de tipul hipersexualitătii care, în cazul bărbatilor, este destul de prelungită în timp, desi
aptitudinea fiziologică a organismului sediminuează considerabil.
Acestia devin mai interesati de evenimentele sexuale, în careinvestesc o pasiune erotică
deosebită, motiv pentru care dezvoltă sentimente de gelozie fată deeventualii concurenti mai
tineri. În cazul femeilor, aceste manifestări erotico-sexuale iauaspectul unor pasiuni puternice
axate în special pe parteneri mai tineri decât ele. La ambele sexe, aceste furtuni pasionale se
manifestă zgomotos, uneori chiar public, prin pasiune erotică, sentimente de gelozie si tandrete
excesivă. Declinul functiei erotice urmează imediat perioadei anterioare . După o exaltare erotică
ceîmbracă forma hipersexualitătii, se instalează rapid si brusc o diminuare marcantă a functiei
sexuale, adesea cu un caracter definitiv, viata sexuală înscriindu-se astfel în declinul general al
organismului specific senescentei.
În cazul refuzului disimulat al sexualitătii adulte, subiectii nu îsi pot depăsi problemele
fixatiei. Dedipiene, adică atasamentul libidinal la părintii de sex opus si ostilitatea fată de cei de
acelasi sex. Ei rămân fixati la această etapă 2esentială în teoriaf reudiană pentru evolutia
maturativă a copilului. Această fixatie!este implicată ca mecanism psihologic în primele
simptome ale tulburărilor sexuale ( impotente erectile,ejaculări precoce, anjeculare, frigiditate,
dispaurenie, vaginism.
În toate aceste cazuri, plăcerea și dragostea, prin transfer este trăită ca pe un păcat. Cei aflati în
astfel de situatii dureroase,sunt apăsati de angoasă si trăiesc raporturile sexuale ca un sentiment
de culpabilitate, putândantrena la nivel imaginar - castrarea. Este cunoscut faptul că persoanele
nevrotice ce-si resimt sexualitatea ca periculoasă sunt atrase desi atrag la rândul lor persoane
care împărtăsesc in constient frica, întărindu-si reciproc refuzul unei sexualităti adulte.

Ce schimbări au loc în timpul pubertății?

Pubertatea este considerată precoce daca se instalează sub vârsta de 12 ani și tardivă daca
apare după vârsta de 18 ani. Dezvoltarea sânilor la sexul feminin începe în timpul pubertății
și este împărțită de James Tanner în 5 stadii. Prepubertar, în stadiul 1, avem areole mai mici de 2
cm în diametru, cu mameloane invaginate, netede sau proeminente și absența țesutului mamar
palpabil. În stadiul 2 apar mugurii sânilor, cu țesut mamar vizibil și palpabil, areola se lărgește,
iar mamelonul se dezvoltă. Dezvoltarea și creșterea continuă până la stadiul 5, când sânul și
glanda mamară ating maturitatea, însă uneori poate rămâne în stadiul 4 de dezvoltare până la
instalarea primei sarcini.

Stadializarea dezvoltării părului pubian depinde de cantitatea și distribuția acestuia. Stadiul

Tanner 2 este caracterizat prin apariția inițială a părului pubian lung, aspru, răsucit, situat de-a
lungul labiei mari, care în stadiul 3 se întinde până la nivelul mons pubis. Stadiul 4 se
caracterizează prin prezența părului de tip adult în grosime și textură. pentru ca extinderea către
coapse să apară în stadiul 5. Stadializarea Tanner se bazează pe studii efectuate asupra
adolescentelor caucaziene din Anglia.

Înalțimea și rata creșterii. Viteza maximă de creștere este atinsă înainte de menarhă. Oasele
lungi ale corpului cresc în lungime și în final, epifizele se închid. Vârsta osoasă sau scheletică a
fiecărei persoane poate fi estimată prin compararea radiografiilor ce exprimă dezvoltarea
oaselor de la mâna non-dominantă, a genunchiului sau a cotului, cu standardele de dezvoltare
pentru populația normală. Alături de înăltime, pentru a estima înălțimea adultă definitivă mai
pot fi utilizate și vârsta cronologică și vârsta osoasă. Tot în această perioadă apar modificări
ale compoziției și formei corpului, determinate de creșterea stratului adipos la nivelul coapselor,
șoldurilor și feselor. Transformarea corporală de la preadolescentă la adultă necesită, în medie, 3
ani, cu variații între 1-2 ani și 6 ani.

Ulterior apare modificarea vocii și dezvoltarea bazinului, șoldurilor și feselor. Creșterea

somatică se desfășoară în paralel cu psihosexualizarea. Prima menstruație

Menarha (apariția primei menstruații) semn al începerii funcționării axului hipotalamo-

hipofizo-ovarian, este considerată evenimentul central al pubertății feminine. Vârsta menarhei
este determinată de factori de sănătate generală, factori genetici, socioeconomici si nutriționali.
Apare, de obicei, în stadiul Tanner 3 sau 4 al maturizării sexuale a sânilor, între 12 și 13 ani.

Menstra (sângerarea menstruală) durează între două și șapte zile la 80% dintre adolescente,
cu o pierdere sangvină medie de 20-60 mililitri. Ciclul menstrual - de la debutul unei menstre la
debutul următoarei menstre - durează între 21 și 45 de zile

Dificultatea de a vorbi despre menstruație, frica de boală și lipsa serviciilor medicale adecvate
adolescentelor le determină pe acestea să nu se prezinte la medicul de familie sau ginecolog. Le
sfătuiesc pe tinere să se prezinte la ginecolog între 13 și 15 ani, pentru o discuție despre
schimbările prin care trec. Este normal să fii emoționată înainte de a intra în cabinetul medicului.
Pentru a te relaxa, poți vorbi înainte de vizită cu părinții sau cineva în care ai încredere. Până la
16 ani, este necesar ca adolescenta să fie însoțită de unul dintre părinții. Daca ai împlinit deja 16
ani, prezența unui părinte nu mai este obligatorie.

Pubertatea ca fenomen aparte la băieți

In timpul perioadei de pubertate, organismul unui baiat trece printr-o serie de schimbari pentru
a ajunge la maturitate sexuala, devenind astfel capabil de reproducere. Progresia modificarilor
fizice urmeaza etape specifice, in timp ce modificările emotionale pot avea loc intr-un ritm
diferit. Atat schimbarile fizice cat și cele de ordin emoțional pot sa difere de la un baiat la altul.

Atunci cand hipotalamusul incepe sa producă hormonul eliberator al gonadotropinei (GnRH),

acesta este apoi transmis catre o alta parte a creierului, numită glanda pituitara. Hormonul GnRH
stimuleaza aceasta glanda sa elibereze alti doi hormoni esentiali pentru declansarea pubertatii la
baieti - hormonul luteinizant (LH) si hormonul folicostimulant (FSH).

Acesti doi hormoni sunt directionati catre testicule (organele sexuale masculine), determinand
inceperea procesului de eliberare a hormonului sexual masculin: testosteronul. De altfel, LH și
FSH determina producerea principalelor semne ale pubertatii masculine.

Baietii ajung la pubertate in intervalul de varsta cuprins intre 9 si 14 ani, cu aproximativ doi ani
mai tarziu decat fetele. Daca semnele pubertarii la un baiat se manifesta inainte de 9 ani, sau
daca intarzie sa apara chiar si la varsta de 15 ani, se recomanda o evaluare pediatrica.
Pubertatea precoce la băieti
Cauzele exacte ale pubertatii precoce la baieti nu pot fi de fiecare data stabilite cu certitudine.
Rareori, anumite afectiuni (infectii, tulburari hormonale, anomalii ale creierului sau leziuni la
nivelul acestuia) pot determina dezvoltarea acestei probleme. Tratamentul pentru pubertatea
precoce la baieti este prescris de specialist si are rol in intarzierea dezvoltarii ulterioare

Simptomele pubertatii precoce la baieti:

 dezvoltarea parului facial;

 ingrosarea vocii;
 cresterea penisului si a testiculelor;
 aparitia parului pubian si axilar;
 prezenta mirosului corporal;
 dezvoltarea acneei.

Pubertatea precoce poate avea două forme:

1. Pubertate precoce centrala Pentru majoritatea copiilor diagnosticati cu aceasta forma

de pubertate precoce, nu exista o cauza de natura medicala, sau un alt motiv asociat
dezvoltarii acesteia. In cazuri rare, pubertatea precoce centrala poate fi cauzata de:

 tumori ale creierului sau localizate la nivelul sistemului nervos central;

 anomalii din nastere ale creierului (ex: hidrocefalia);
 radiatii cu actiune asupra creierului sau maduvei spinarii;
 sindromul McCune-Albright - boala genetica rara, care afecteaza oasele si culoarea pielii,
provocand, de asemenea, probleme de natura hormonala;
 hiperplazia suprarenala congenitala - grup de tulburari genetice care implica productia
anormala de hormoni, la nivelul glandelor suprarenale;
 hipotiroidismul - afectiune cauzata de productia scazuta de hormoni, la nivelul glandei
tiroide.
2. Pubertate precoce periferica
Aceasta forma de pubertate este declansata autonom fata de actiunea hormonului GnRH, fiind
cauzata de eliberarea in organism a testosteronului, din cauza problemelor cu care se pot
confrunta glandele suprarenale, testiculele sau glanda pituitara.

Pubertatea precoce periferica poate fi cauzata de:

 tumori ale glandelor suprarenale sau ale glandei pituitare;

 sindromul McCune-Albright - boala genetica rara, care afecteaza oasele si culoarea pielii,
provocând, de asemenea, probleme de natura hormonala;
 expunerea la surse externe de testosteron (ex: creme, unguente);
 tumori la nivelul celulelor germinale, responsabile pentru productia de spermatozoizi, sau
la nivelul celulelor Leydig, responsabile pentru productia de testosteron.
Pubertatea intarziata la baieti
Atunci cand semnele specifice pubertatii la baieti nu apar nici in dreptul varstei de 14 ani,
medicul specialist poate stabili diagnosticul de pubertate intarziata. După momentul aparitiei,
perioada de pubertate va progresa intr-un ritm normal. Poate fi cauzata de factori ereditari,
hipogonadism sau de o posibila dezvoltare improprie a testiculelor. De asemenea, pubertatea
intarziata la baieri poate fi cauzată si de anumite leziuni localizate în zone ale creierului
implicate in declansarea acestei perioade. Anumite afectiuni sau tratamente medicale pot duce la
hipogonadism, o cauza frecventa pentru pubertatea intarziata la baieti. Iata care sunt acestea:

 boala celiaca;
 boala inflamatorie intestinala;
 inactivitatea glandei tiroide;
 diabetul zaharat;
 fibroza chistica;
 bolile hepatice si renale;
 tiroidita Hashimoto;
 boala Addison;
 sindromul Klinefelter;
 anorhia (absenta testiculelor la nastere);
 chimioterapia sau radioterapia;
 tumori la nivelul glandei pituitare;
 leziuni sau traumatisme ale testiculelor.

Pubertatea ca fenomen aparte la fete

În anii de pubertate, organismul produce și eliberează anumiți hormoni care vor conduce
procesul spre maturizarea sexuală. Principalele semne fizice ale pubertății la fete, sunt:

1. Dezvoltarea sânilor
Începând cu vârsta de 8 ani, încep să crească „mugurii” sânilor, care sunt niște umflături sub
mamelon. Nu este obligatoriu ca ambii sâni să înceapă să se dezvolte în același timp și de cele
mai multe ori poate apărea o senzație de durere sau sensibilitate. După o perioadă, sânii vor
ajunge la aproximativ aceeași dimensiune, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie consultat
medicul endocrinolog.
2. Pilozitate corporală
Părul pubian va începe să crească inițial lung și moale, pe o suprafață mică din zona organelor
genitale. Ulterior, părul se închide la culoare și devine mai aspru. Părul de la axilă va începe și el
să crească, puțin mai târziu decât cel pubian, iar cel de pe picioare și de pe mâini se poate îndesi
și el. Multe fete încep să se epileze pentru a îndepărta părul vizibil de pe corp care poate oferi un
aspect inestetic.

3. Creștere în înălțime și greutate

Odată cu pubertatea, se va schimba și forma corpului, atât în ceea ce privește înălțimea și
greutatea, cât și lățirea șoldurilor. Stratul de grăsime se poate mări pe stomac, picioare și fese,
toate fiind schimbări normale ale procesului de maturizare din această perioadă. Nu în ultimul
rând, extremitățile vor crește, și nu neapărat în același timp. De aceea, mâinile și picioare par să
fie mai lungi și disproporționate față de corp, iar fetele se pot simți stângace și stinghere (1).

4. Transpirația abundentă și mirositoare

Hormonii specifici pubertății au efect și asupra pielii și glandelor sudoripare, iar asta duce la o
îngrășare a pielii (în special pe față, spate și piept), precum și la apariția acneei. De asemenea,
transpirația devine mai abundentă, având un miros greu, specific.

5. Apariția menstruației
Menstruația apare atunci când organismul este pregătit pentru reproducere și începe să formeze
mai mulți hormoni specifici. Lunar, ovarele vor începe să elibereze, pe rând, câte un ovul, iar
dacă acesta nu este fertilizat, va fi eliminat împreună cu mucoasa din uter, prin menstruație. Deși
scurgerea poate părea abundentă, trebuie știut că fluxul de sânge nu este foarte mare. În mod
normal, menstruația durează aproximativ 7 zile, iar primele 2-3 pot avea un flux mai intens.
Culoarea sângelui menstrual poate varia de la roșu aprins la roșu închis.
6. Scurgeri vaginale
În perioada dintre scurgerile menstruale, colul uterin elimină și alte secreții, prin vagin. Acestea
sunt de culoare lăptoasă ori transparentă și pot fi observate pe lenjerie.

Pubertatea precoce la fete

Atunci când corpul unei fetițe începe să se maturizeze înainte de vârsta de 8 ani, se consideră că
este vorba despre maturitate precoce. În acest proces, sunt incluse dezvoltarea oaselor și a
mușchilor, creșterea în înălțime precum și apariția menstruației. Nu se știe exact din ce cauză
apare pubertatea precoce, dar, uneori, este vorba despre tulburări hormonale, infecții, anomalii
sau leziuni ale creierului, precum și alte tipuri de afecțiuni. Este nevoie de administrarea
unui tratament specific în aceste situații, pentru a întârzia dezvoltarea fizică totală (2).
Pubertatea întârziată la fete
Dacă până la vârsta de 14 ani, corpul unei fete nu a început să se dezvolte, respectiv să îi crească
sânii, ori dacă menstruația nu a început până la vârsta de 15 ani, atunci este vorba despre o
pubertate întârziată. Deși nu pot fi întotdeauna evidențiate cauzele pubertății întârziate, se pot lua
în calcul factorii genetici ori existența unei afecțiuni, cum este fibroza chistică, diabetul ori chiar
boala celiacă.
De cele mai multe ori, se face un consult amănunțit care include ovarele, glanda tiroidă sau
glanda pituitară. Vor fi testate nivelurile hormonale din sânge și se face o radiografie a mâinii
pentru a determina înălțimea probabilă la vârsta adultă.

Pentru a trata pubertatea întârziată, se pot administra câteva luni medicamente care vor crește
nivelul hormonal și care vor determina începerea dezvoltării și maturizării
corpului. Tratamentul specific este administrat în special dacă întârzierea pubertății determină
suferințe de orice natură (3).
Cât durează pubertatea la fete?
Indiferent de momentul începerii, pubertatea durează între 2 și 5 ani. Asta înseamnă că la finalul
acestei perioade, fetele s-au maturizat complet, iar organismul lor începe viața adultă. Chiar dacă
unele studii au arătat că atunci când pubertatea, inclusiv apariția menstruației, începe prea
devreme, va dura mai mult, trebuie reținut că fiecare organism este unic. Din acest motiv, nu
există un răspuns unic la întrebarea „cât durează pubertatea la fete” (“Puberty for Girls: What To
Expect – Cleveland Clinic”).
Ce schimbări aduce pubertatea fetelor la nivelul corpului
În zilele de dinaintea menstruației, este posibil să existe un apetit mai mare, precum și o senzație
de balonare. De asemenea, pot apărea dureri în zona abdominală, stări de oboseală și dureri de
mușchi. Este vorba despre sindromul premenstrual și include simptome fizice și emoționale care
pot apărea lunar.
Ce schimbări cognitive, emoționale și sociale aduce pubertatea la fete
Odată cu transformările fizice instalate în timpul pubertății, se poate ca fetele să devină mai
conștiente de propriul corp și să înceapă să se compare cu prietenele lor. Vor dori să aibă și ele
„un corp perfect” și, poate, să se implice într-o relație romantică. Din acest motiv, petrec mai
mult timp alături de prietenii cu vârste apropiate (4)

Pubertatea este o perioadă destul de stresantă pentru fete, mai ales dacă începe devreme. Pe lângă
modificările hormonale, există și multă confuzie din cauza schimbărilor fizice, precum și a
furtunilor emoționale cu care se confruntă. Fiind o perioadă în care organismul va trece de la
copilărie la maturitate, această etapă obligatorie din viața fetelor aduce un plus de presiune, pe
lângă cea legată de performanța școlară ori relațiile cu prietenii. Dezvoltarea vizibilă a corpului
și apariția menstruației le pot face să fie stinghere și să se rușineze, pe măsură ce schimbările
fizice le pregătesc să ajungă la maturitatea sexuală.
Odată cu înaintarea în vârstă, fetele vor învăța să se cunoască mai bine, să recunoască semnalele
pe care le trimite propriul corp, astfel încât acomodarea cu fiecare etapă a pubertății să devină
mai rapidă și mai confortabilă. Fluxul de emoții, conflictele cu cei dragi, izbucnirile nervoase fac
parte din întregul proces al pubertății și trebuie tratate cu multă înțelegere de către părinți și alți
adulți apropiați. De asemenea, orice dereglări sau simptome care implică suferință ori care
semnalează o dezvoltare neadecvată trebuie discutate cu medicul de familie, în cadrul unui
consult de specialitate.

BIBLIOGRAFIA
1. “Puberty: Adolescent Female.” Stanford Children's Health,
https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=puberty-
adolescent-female-90-P01635. Accesat 10 octombrie,2023.

2. “Precocious puberty - Symptoms and causes.” Mayo Clinic, 15

February 2021,
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/precocious-
puberty/symptoms-causes/syc-20351811. Accesat 10
octombrie,2023.

3. “Early or delayed puberty.” NHS,

https://www.nhs.uk/conditions/early-or-delayed-puberty/. Accesat
10 octombrie,2023.

4. “Puberty for Girls: What To Expect – Cleveland Clinic.” Cleveland

Clinic's Health Essentials, 17 June 2022,
https://health.clevelandclinic.org/puberty-in-girls-whats-normal-
and-whats-not/. Accesat 10 octombrie,2023.

5. “Puberty for girls - physical and emotional changes |

healthdirect.” Healthdirect,
https://www.healthdirect.gov.au/puberty-for-girls. Accesat 10
octombrie,2023.

6. Strickland, Bonnie B., ed. (2001). „Puberty”. The Gale Encyclopedia of

Psychology (ed. Second). Gale Group. p. 528.

7. Strickland, Bonnie B. The Gale Encyclopedia of Psychology (ed. Second). Gale

Group. p. 11.

8. Pubertatea, tot mai timpurie: de ce încep să li se dezvolte sânii fetelor încă de la 9

ani?, Accesat 10 octombrie,2023 https://www.descopera.ro/dnews/11617648-
pubertatea-tot-mai-timpurie-de-ce-incep-sa-li-se-dezvolte-sanii-fetelor-inca-de-la-9-
ani

9. http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_terapeutic/index_terapeuticP.html Accesat 10
octombrie, 2023