Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Cercetarea dată este dedicată unuia dintre cele mai importante
momente ale vieții umane, și anume afectivităţii şi comportamentului persoanelor care suferă de
tulburare endocrină, una din care este diabet zaharat de tip I. Actualmente o importanță majoră
deține influența patologiilor somatice asupra calității vieții pacientului exprimată prin impactul
asupra sferelor psiho-emoționale, cognitive și fizice. Necesitatea realizării acestui studiu este
condiționată de faptul că în acest domeniu s-au efectuat puține investigații. Persoana însăși, prin
ființa sa, este un generator de consonanțe și disonanțe, acestea având ca efect stările afective.
Când procesele afective și cognitive, implicând conflicte de același ordin, sunt solidare, crește
adaptabilitatea persoanei în situațiile de stres și ea poate depăși mai ușor perioadele de criză.
Întrucât la baza comportamentelor cu risc de îmbolnăvire se află, în primul rând, cauze de ordin
psihologic – cu punct de plecare din sfera personalităţii unui individ, inclusiv conţinuturile sale
ereditare –, este necesar să se continue abordarea psihologiei comportamentale şi studiul
modalităţilor de educare sanogenetică, în spiritul cultivării sănătăţii indivizilor sănătoşi şi
redobândirii acesteia de către cei bolnavi. Stările psihice ale unei persoane cu diabet zaharat sunt
variate si schimbătoare, la fel cum se intamplă in cazul oricui are de-a face cu o situație dificilă
de viață. Perioada prin care trecem in acest moment este extrem de dificila pentru
pacientii cu boli cronice (Diabet Zaharat) din toate punctele de vedere dar mai ales din
punct de vedere psihic. Din acest motiv trebuie sa incercam sa evitam starea de stres
si de depresie la pacientii cu Diabet Zaharat.
Dat fiind faptul ca zahărul simbolizează iubirea, tandrețea, afecțiunea, diabetul reflectă
sentimentul de tristețe interioară.
Diabetul zaharat este o boală care evoluează din ce în ce mai rapid și care devine o
problemă acută în zilele de astăzi. Din păcate incă nu a fost gasită soluția sau metoda pentru a
opri progresarea acestei boli.
Pacieții care sunt insulino-rezistenți au diabet zaharat care mai este numit și DZ TIP 1.
Acest tip are o afecțiune autoimună și organismul distruge propriile celule care produc insulină.
Cauzele ar putea fi următoarele: moștenirea genetică, expunerea la virusuri și la anumiți factori
de mediu. La persoanele sănătoase, ca şi la persoanele cu diabet zaharat de tip I, stresul
emoţional provoacă mărirea nivelului glicemic în organism.
Diabetul este produs de excretarea de către pancreas a unei cantități reduse de insulina fie,
datorită descompunerii insulinei in țesuturi. Și intr-un caz si in altul Țesuturile se suprasatureaza
in glicogen, sangele in glucoza si la fel urina (glicozurie)
Stressul prin activarea sistemului nervos si a secretiei de epinefrina produce o perturbare in
metabolismul carbohidratilor, glicogenul hepatic se descompune in glucoza si compusi acetici si
se produce o hiperglicemie temporara.
La omul sănătos datorită faptului ca mecanismele de reglare funcționează adecvat
acestea reuseșc sa produca rapid o compensare si „hiperglicemia emotionala” se reduce de la
sine. La pacientul diabetic insa mecanismele reglatorii functionand defectuos compensarea nu se
mai produce si apar fluctuatiile specifice hiperglicemiei.
Situatiile stresante de viata produc in acest mod o agravare a tabloului clinic ajungand pana la
acidoza diabetica si coma.
De multe ori pacientii observa ca o tensiune emotionala puternica le provoaca o stare de mai rau
decat abaterile de la regimului alimentar.
Exista o teorie dupa care diabetul incepe de la nastere (Conwel) persoana predispusa
prezinta o deficienta la nivelul reglarii secretiei enzimelor intracelulare de catre sistemul nervos
si sistemul endocrin.
Un stress intens si prelungit poate deregla mecanismul reglator nervos si endocrin.
Obezitatea este un factor precipitator in geneza sindromului diabetic.
Studii psihanalitice au relevat prezenta unui conflict fundamental legat de procurarea hranei
la subiectul diabetic.Pacientul poate prezenta fie o dorinta de nestapanit de a manca, de a fi
hranit fie, tendinta de respingere a hranei urmata apoi, de nevoia de a reface rezervele
organismului.
Restrictionarea dietei diabeticului poate avea efecte nedorite, subiectul poate resimti frustrare,
poate considera ca i se impune un regim sever, starea sa emotionala poate agrava semnificativ
simptomatologia.
Diabeticul are nevoie ca orice alt bolnav cronic de suport psihologic, mai ales la debutul
acestei afectiuni deoarece aflarea vestii produce atat bolnavului cat si apropiatilor modificari
psihologice profunde.
Se deruleaza un intreg proces pana cand pacientul va accepta ideea ca este bolnav, va
trece prin negare, furie, negociere, depresie pana va ajunge la acceptare. Atitudinea fata de boala
este diferita de la bolnav la bolnav, functie de trasaturile de personalitate ale fiecaruia.
Se pot simti apatici sau dimpotriva pot deveni foarte ostili, pot fi mai agresivi si mai greu de
multumit. Pot considera boala un prilej de evadare de la obligatiile curente dezvoltand o
dependenta fata de cei cel vor ingriji adoptand un comportament infantil.
Este nevoie ca pacientul diabetic sa simtă că are de partea lui ca aliati medicul, psihologul si
familia, in acest mod va stapani mai eficient simptomatologia.
Ipoteza:
Școala de diabet zaharat are un impact pozitiv asupra stării de sănătate și stării psiho-
emoționale la pacienți insulino-rezistenți. Dacă intre diabet zaharat și starea psiho-emoțională la
pacienți insulino-rezistenți există o relație de legatură, atunci frustrarea și nervozitatea la pacient
cu diabet zaharat se află într-o creștere.
Etapele investigației:
1. Determinarea temei de cercetare, documentarea științifică, elaborarea bazei conceptuale a
lucrării;
2. Proiectarea cercetării, selectarea metodelor de cercetare, selectarea eșantionului, realizarea
demersului experimental, prelucrarea și interpretarea datelor;
3. Valorificarea rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări, redactarea tezei
de master.