Curs 8

Corelate psihologice ale bolii

2.5 Transformari psihocomportamentale induse de boala
Cooperarea pacientului la tratament si a fenomenelor adiacente acestuia
sunt descrise sub denumirea de complianta terapeutica. Pacientul psihiatric, asemenea
pacientului ,,pediatric nu are intotdeauna constiinta bolii, nu cunoaste semnificatia acesteia,
fapt ce determina refuzul, hotarat sau disimulat, iar uneori, opozitia manifesta , fata de
tratamentul care trebuie administrat.
Slaba adeziune la tratament se intalneste in masura variabila in toate domeniile
clinice si in toate conditiile medicale, de la tulburarile nevrotice, la afectiunile neoplazice.
Factorii noncompliantei sunt extrem de diferiti, fiind mai ales in functie de
caracteristicile bolii, personalitatea pacientului, complexitatea si durata tratamentului.
In psihiatria actuala, psihopatiile sunt considerate stari cronice, constitutionale, la limita
dintre normal si patologic, care fac sa sufere mai mult ambianta decat pacientul insusi.
Cunoasterea psihonevrozelor este de mare interes practic pentru medicul de orice
specialitate, deoarece ,,temperamentele nevrotice si psihonevrozele sunt foarte frecvente
in practica zilnica.
Nevroza are amprenta caracterului, iar caracterul contine in stare virtuala factori care se
pot transforma in nevroza.
In medicina generala, intereseaza, in primul rand, acele nevroze care au
simptomatologie viscerala.
Este important sa se caute coeficientul nevrotic in diferitele boli somatice, coeficient
care modifica simptomatologia, evolutia, prognosticul, receptivitatea la tratament si
calitatea relatiilor dintre medic si pacient.
Oboseala cronica poate face parte integranta din categoria psihonevrozelor, poate fi
legata de lipsa de energie, dar si de lipsa de libertate, de dificultatea de a intreprinde sau
de a suporta, de incapacitatea de proiectarea in viitor.
,,Oboseala poate fi o masca, un alibi, un santa! poate fi o ,,retragere narcisica a
adolescentului sau a inadaptatului. Este necesar a se mentiona ca inactivitatea nu este
antidotul oboselii, caci ,,vidul pe care"l creaza genereaza an#ietate$munca si lupta sustin
omul impotriva an#ietatii%
Sindromul astenic este alcatuit din fatigabilitate, irascibilitate, cu manifestari
explozive dupa care urmeaza un sentiment de epuizare; concentrarea atentiei este
anevoioasa; apar multiple senzatii neplacute de la viscere, de la organele de simt, de la
piele si de la aparatul locomotor.
Sindromul astenic, cel obsesional si cel isteric sunt sindroamele cardinale din cadrul
simptomatologiei de tip nevrotic.
Psihozele toxice ocupa un loc special in grupa tulburarilor psihopatologice. &in punct de
vedere nosologic, in grupa psihozelor to#ice sunt incluse afectiunile neuropsihice
datorate unor into#icatii cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substante care
trezesc apetenta si dau obisnuinta, creind in felul acesta o stare de dependenta a
bolnavului necesitand un aport continuu si crescut de substanta to#ica.
'
Cele mai cunscute si frecvent utilizate substante cu efect to#ic neuropsihic, sunt alcoolul
si drogurile, in aceasta din urma categorie fiind incluse numeroase substante naturale
sau de sinteza.
Toxicomaniile
Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica si somatica rezultand din
interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific, avand ca
urmare tulburari de comportament si alte reactii care presupun o dorinta invocibila,
permanenta, continua sau periodica, ede a consuma drogul pentru a obtine anumite
efecte psihice. (ceasta stare duce la obisnuinta si dependenta de aport a drogului, care in
cazul cand este suprimat, declanseaza tulburari severe, de diferite forme, grade si
intensitati din partea acestor indivizi.
)enomenul de regresie comportamentala este intilnit in fiecare boala, fiind variabil in
functie de pacient si de conditia medicala. Aceste fenomen se manifesta in functie de
structura psihica a persoanei, de personalitatea premorbida, experienta de boala a
pacientului, ca si de natura afectiunii prezentate, de gradul de severitate si de momentul
evolutiv al acesteia.
2.6 Psihologia medicamentului si complianta terapeutica*
)unc+ia medicului de a ,ngrii, de a ameliora suferin+ele bolnavului -i uneori de a
le vindeca chiar este una din cele mai vechi ,n istoria umanit.+ii.
Prescrierea unui remediu avea drept consecin+. o schimbare. /a om, medicamentul
are o ac+iune binar., medicamentoas. -i psihologic., eficacitatea sau ineficacitatea substan+ei
chimice fiind clar legat. -i de ideea c. aceast. eficacitate e#ist.. Orice medicament este ,n
acela-i timp de dou. ori activ, asupra creierului prin ac+iunea sa chimic., asupra celulelor
nervoase -i prin imaginea psihologic. care ,i corespunde (Chauchard , !"66#. In opinia lui
$esancon % (!"""# trebuie evocate* imaginile e#terne ale medicamentului, imaginile interne
ale medicamentului, imaginea medicamentului ,n rela+ia terapeutic. -i bine,n+eles ,n
problema efectului placebo.
Compliana este o noiune referitoare !" adeziunea bolnavului !" mi#loacele
terapeutice necesare amelior$rii st$rii de s$n$tate, %n care pot fi incluse terapiile biologice,
regimurile alimentare, modificarea stilului de via$ c&t 'i acceptarea supravegherii
medicale 'i a controlului periodic.
Complian+a este definit. ca fiind o ac+iune ce concord. cu o cerere sau cu o
recomandare " este tendin+a de a se supune u-or.
Comportamentul non"compliant este considerat nepotrivit! contravine crezurilor
profesionale, normelor -i a-tept.rilor privind rolurile corespunz.toare pacien+ilor -i
profesioni-tilor.
&umero'i factori sunt incrimina(i )n *non-complian!+, se men(ioneaza ca
principale grupe- factori lega(i de tr.irea bolii 'i de )n(elegerea sa intelectual. de c.tre
bolnav, factori lega(i de rela(ia medic/bolnav, factori lega(i de tipul tratamentului,
factori lega(i de antura0ul bolnavului.
&intre factorii lega+i de boal. men+ion.m*
" diagnosticul,
" gravitatea,
" morbiditatea,
0
" evolu+ia,
" durata,
&intre factorii lega+i de tratament se mentioneaza*
" e#isten+a unor produse cu ac+iune prelungit.,
" durata tratamentului,
" num.rul de medicamente,
" frecven+a crizelor -i dimensiunea dozelor,
" prezen+a efectelor nedorite.
In func+ie de natura, severitatea -i durata bolii, complian+a terapeutic. variaz. ,ntr"un mod
relativ previzibil.
Cauzele noncomplian+ei sunt multideterminate -i pot fi ,n+elese, ,n parte, ca un proces
fundamental legat de incon-tientul individual, a e#perien+ei de via+. -i a interac+iunii cu
medicii.
2.1 "fectul placebo
Cuv1ntul 2placebo3 reprezint. forma " la viitor " a verbului latin placeo4pl.cere -i poate fi
tradus stricto sensu prin* 2voi pl.cea3 sau, mai liber, 2voi fi pl.cut3 $agreabil%.
2Efectul placebo3 se refer. la (modific$rile obiective sau subiective ale st$rii unui
subiect c$ruia i se administreaz$ un placebo) substan+. "martor folosit. ,n 2armacologia
clinic.% Printre factorii care determin. efectul placebo au fost incrimina+i, mai ales
urm.torii patru*
5 boal."simptomatologia -i sindroamele principale care alc.tuiesc ta"
bloul clinic!
5 bolnavul -i personalitatea sa!
5 placebo"ul propriu"zis $propriet.+i fizice, organoleptice, mod de
administrare%!
5 medicul
6nii autori au subliniat o cre-tere net. a efectelor placebo pozitive ,n
cazul medicilor optimi-ti, fa+. de sporirea efectelor 2nocebo3, ,n cazul pesimi-tilor
sau scepticilor. &iferen+ele dintre rezultatele pe care diver-i medici, aplic1nd
acela-i tratament, le ob+in, sunt dovada aser+iunii $formulat. de Scha7 P cu un
sfert de mileniu ,n urm.% potrivit c.reia 2nu este nici o ,ndoial. c. subiectul va
fi vindecat tot at1t de imagina+ia proprie -i de ,ncrederea ,n sfaturile medicale, c1t
-i de dozele repetate de medicamente3
6n alt aspect important, legat de problema medicinii psihosomatice, este cel
referitor la e#isten+a efectelor negative ale 2medica+iei placebo3 $identice ,n cele mai multe
cazuri cu cele ale medica+iei active%* somnolen+., usc.ciunea gurii, alergii, erup+ii, oboseal.,
grea+., tahicardie, oscila+ii tensionale.
Caracterele generale ale efectului placebo*
" substanta administrata este inerta farmacodinamica
" efectul este simptomatic
" durata efectului este, de regula, scurta,
8
9