AFECŢIUNILE ORO-DENTARE ÎN CONTEXT GERIATRIC

D. Munteanu1, Crînguţa Paraschiv1, Roxana Mihaela Barbu3, Rodica Waszkiewicz2, Irina

Eşanu1, Cristina Gavrilescu1
University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi
Faculty of Medicine
1. Department of Medical Specialities (II)
2. Clinical Hospital C.F Iasi
3. Department of Morpho-functional Sciences
Corresponding author: Cristina Gavrilescu, clinicavmd@yahoo.com

Abstract: Geriatrics is a specialty as interdisciplinary collaboration, dealing with

problems of somatic, psychological, and social functioning in both acute and chronic care or
preventive recovery and not least of terminal care for the elderly. Therefore, it is considered
extremely topical concept promoted by Mrs. Acad. prof. dr. Ana Aslan since 1957 "Not every
elderly is not any old and not every old is sick." Most of those aged over 65 have a relatively
good state of health and may carry out autonomous existence with the family and the community
in which they live.
In this context, we emphasize specialty geriatric considerate appropriate discipline as
multiple interrelationships with other medical specialties so that frequently are part of the large
group of internal medicine, dentistry and those belonging. Key-words: geriatrics,
interdiciplinarity, atherosclerosis.

INTRODUCERE
Geriatria şi geriatria ca specialitate reprezintă, actual, un concept modern, de tip
multidisciplinar, care vizează prevenirea îmbătrânirii şi tratamentul bolilor deja instalate la
populaţia vârstnică. În anul 1909, Ilia Metschnikov introduce termenul de “gerontologie”, care
defineşte ştiinţa îmbătrânirii, şi ulterior Ignatus Nasher introduce termenul de “geriatrie”, care se
ocupă cu studiul bolilor care “parazitează” îmbătrânirea.
Problema îmbătrânirii a fost studiată de sute de ani. Se spune că Ponce de Leon a
descoperit Florida în timp ce căuta fântâna tinereţii. Cu toate acestea, procesul îmbătrânirii si
mijloacele încetinirii lui au început să preocupe lumea ştiinţifică mai ales după anul 1960.
Intervenţiile actuale ale medicinii au scăzut efectiv rata deceselor şi au mărit în mod
considerabil speranţa de viaţă actuală. În prezent, orice persoană de rând poate să spere ca va trăi
încă 15-20 de ani peste vârsta de 65 de ani. Procesul de îmbătrânire a populaţiei a luat amploare
şi în Europa, astfel încât, în prezent, populaţia vârstnică reprezintă o comunitate importantă, care
necesită programe speciale de prevenire a îmbolnăvirilor, de evaluare a stării de sănătate,
inclusiv cea oro-dentară, de îngrijiri la domiciliu, de asistenţă medicală la domiciliu, respectiv
programe de reintegrare socială şi asistenţă psihosocială.

MATERIAL
Materialul nostru reprezintă un studiu general al populaţiei vârstnice, care este supusă în
mod continuu unor pierderi progresive, care frecvent încep din viaţa adultă (în această etapă
intervin mecanismele compensatorii, de echilibrare a pierderilor).
Odată cu înaintarea în vârstă se reduce capacitatea de adaptare la stres, cu implicaţii în
funcţia glandelor endocrine, aparatului cardiovascular, renal, sistem stomatognat etc. Trebuie
făcută diferenţierea dintre „îmbătrânirea normală” şi modificările patologice întâlnite la
populaţia vârstnică, astfel încât medicul specialist geriatru va trebui să evite tratarea medicală
inutilă a unor manifestări inerente procesului natural de îmbătrânire.
Considerăm util să redăm unele din observaţiile noastre (urmărite timp de 3-5 ani) la
pacienţi care s-au prezentat pentru consult de medicină dentară şi care au necesitat colaborarea
cu specialiştii de medicină internă şi geriatrie, şi care ilustrează în mod semnificativ unele
probleme ale evoluţiei fazice ale aterosclerozei la nivelul diferitelor sisteme şi organe.
 Vom prezenta cazul pacientului G.A., în vârstă de 70 ani, pensionar, fost funţionar cu
muncă de răspundere. Bolnavul s-a prezentat în Clinica a V-a Medicală şi de Geriatrie-
Gerontologie prima dată în martie 2013, la îndrumarea medicului de medicină dentară, care
datorită patologiei stomatologice a pacientului a solicitat colaborarea şi consultul interdisciplinar.
Pacientul era alarmat de câteva luni de apariţia unor simptome supărătoare de tipul ameţeli, ce
surveneau în crize, de cîteva ore, însoţite de senzaţia de constricţie intracraniană („senzaţie de
gheară”). Concomitent remarcă scăderea capacităţii de masticaţie şi apariţia unor modificări
importante la nivelul aparatului dentar (parodontopatie marginală cronică, carii dentare,
hiperlaxitate dentară). Din antecedentele heredo-colaterale reţinem că mama, hipertensivă, a
decedat în urma unui accident vascular cerebral, iar o soră, de asemenea cu afectare
cardiovasculară hipertensivă, a prezentat un infarct miocardic.
Antecedentele personale: fără patologii semnificative clinic.
Examenul clinic negativ: T.A. 105/80 mm Hg; ex. F.O.: aspect normal; tensiunea arterei
centrale a retinei 45 mm Hg; electrocardiograma cu aspect normal. Ex. O.R.L.: probe vestibulare
în relaţii normale. Radiografia coloanei cervicodorsale: modificări discrete de tip spondilartrozic,
corespunzătoare vârstei.
Probele biochimice pentru sindromul dislipidemic: ser lactescent, colesterolemia: 240
mg/dl, trigliceridele serice: 300 mg/dl, lipemie totală: l 150 mg/dl; beta-lipoproteinemie: 90%.
În baza condiţiilor etiologice prezente (vârsta, ereditate încărcată, traume psiho-
emoţionale), a simptomelor vasculare şi a testelor de dislipidemie, se stabileşte diagnosticul de
ateroscleroză sistemică, cu modicări consecutive la nivelulul aparatului oro-dentar. Ulterior,
simptomele se amendează progresiv pînă la dispariţie, iar în paralel se normalizează şi testele de
dislipidemie. Bolnavul nu mai respectă nici o indicaţie igieno-dietetică. După 6 luni reapar
aceleaşi simptome subiective, concomitent cresc şi cifrele lipidelor serice, ca şi afectările de la
nivel oro-dentar.
Se face iniţial un tratament cu medicaţie anticoagulantă (heparină fracţionată) timp de trei
săptămîni, ulterior se continuă cu antiagregante plachetare, ceea ce face să se normalizeze
sindromul biochimic de impregnare lipidică şi să dispară acuzele subiective complet.
Ulterior, în perioada mai – august 2014, pacientul se adresează specialistului de medicină
dentară pentru reapariţia simptomatologiei şi reacutizarea patologiei anterioare. Se recomandă
noi investigaţii paraclinice în clinica medicală, care relevă o nouă alterare a sindromului
biochimic al aterosclerozei, ceea ce ne-a făcut să considerăm că ne aflăm în faţa unui nou puseu
evolutiv al procesului ateromatos. De data aceasta, regresarea puseului de ateroscleroză s-a făcut
fără tratament, nemaiapărând nici un fel de acuze subiective, iar sindromul biochimic s-a
menţinut în cadrul normalului.
Cazul ilustrează evoluţia ondulantă cu faze de progresiune şi regresiune, atît a
simptomatologiei clinice generale şi dentare, cât şi a testelor de laborator, surprinzînd în decursul
celor doi ani de observaţie un număr de trei asemenea pusee. Se evidenţiază rolul traumelor şi
suprasolicitărilor psihice în declanşarea puseelor evolutive.

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Din urmărirea îndelungată a acestui caz merită să fie reţinută observaţia că uneori puseele
de evolutivitate şi regresiune apar în mod spontan, această evoluţie ondulantă fiind influenţată în
mod net de măsurile terapeutice (igieno-dietetice sau medicamentoase).
Caracterizarea clinică a fazelor evolutive este dată pe de o parte de exacerbarea
simptomatologiei subiective şi obiective de ateroscleroză cu manifestări sistemice, sau de
apariţia complicaţiilor, dintre care cele ale sindromului bucal au fost evidenţiate de studiul
nostru, pe de altă parte de creşterea valorilor lipidelor serice, iar în general se poate afirma că
simptomatologia clinică generală şi în particular cea oro-dentară evoluează paralel.
Analiza condiţiilor de apariţie şi de stingere a proceselor evolutive arată că traumele
psihice, tulburările endocrine, alimentaţia bogată în grăsimi animale, infecţiile etc., pot constitui
factori ce influenţează evoluţia aterosclerozei. în acelaşi timp se poate conchide că evoluţia
fazică a bolii este un fenomen spontan, care poate să fie influenţat de mijloacele terapeutice
utilizate.
 După cum arată majoritatea studiilor de actualitate, şi după cum reiese şi din observaţiile
noastre, testele de evidenţiere a procesului aterogenic/îmbătrânire reflectă dinamica evolutivităţii
aterosclerozei şi permit în practica medicală recunoaşterea fazelor evolutive. Acest fapt are o
importanţă hotărîtoare pentru orientarea terapeuticii si mai ales, pentru prevenirea complicaţiilor,
ştiindu-se că majoritatea complicaţiilor apar în fazele evolutive ale aterosclerozei.

CONCLUZII
Ca o primă concluzie, problema caracterului de pluridisciplinaritate se pune pe faptul că
ateroscleroza este o boală sistemică, deci şi la nivel oro-dentar, evoluţie cronică, iar pe acest fond
cronic al bolii apar, din când în când, sub influenţa unor factori de mediu intern sau extern, faze
evolutive, care pot fi urmate de faze de regresiune. Ultimele studii arată că nu este suficientă
recunoaşterea a două faze - de progresiune şi regresiune - a procesului aterosclerotic. Este
necesar, după acest autor, să ţinem cont de faptul că starea patologică poate avea, la un moment
al evoluţiei, un caracter mai mult sau mai puţin stabil.
Pentru clinician este deosebit de importantă constatarea că fazele evolutive ale bolii pot
să fie recunoscute cu ajutorul probelor biochimice, care în general, după cum arată observaţiile
noastre evoluează paralel cu simptomatologia clinică şi cu modificările morfologice (oro-dentare
în cazul de faţă), în consecinţă în practica medicală nu este suficient să stabilim diagnosticul de
ateroscleroză si de localizare al ei, ci şi de evolutivitate, întrucât în orientarea terapiei aceasta are
importanţă deosebită.

BIBLIOGRAFIE
1. Howe JL, Sherman DW. Interdisciplinary educational approaches to promote team-
based geriatrics and palliative care. Gerontol Geriatr Educ 2006; 26:1-16.
2. Mezey M, Mitty E, Burger SG et al. Healthcare professional training: A comparison
of geriatric competencies. J Am Geriatr Soc 2011; 56: 1724-1729.
3. Partnership for Health in Aging Workgroup on Multidisciplinary Competencies in
Geriatrics. Multidisciplinary Competencies in the Care of Older Adults at the
Completion of the Entry-level Health Professional Degree.
http://www.americangeriatrics.org/files/documents/health_care_pros/
PHA_Multidisc_Competencies.pdf. Accessed September 20, 2010.
4. Jencks SF, Williams M, Coleman EA. Rehospitalizations among patients in the
Medicare Fee-for-Service Program. New Engl J Med 2009; 360: 1418-1428.
5. Fitzgerald JT, Williams BC, Halter JB et al. Effects of a geriatrics interdisciplinary
experience on learners' knowledge and attitudes. Gerontol Geriatr Educ 2006; 26: 17-
28.
6. Coogle CL, Parham IA, Cotter JJ et al. A professional development program in
geriatric interdisciplinary teamwork: Implications for managed care and quality of
care. J Appl Gerontol 2005; 24: 142-159.
7. Welleford EA, Parham IA, Coogle CL et al. Behind-the-scenes: Designing a long-
distance course on geriatric interdisciplinary teaming. Educ Gerontol 2004: 30; 717-
732.
8. Fulmer T, Hyer K, Flaherty E et al. Geriatrics Interdisciplinary Team Training
program: Evaluation results. J Aging Health 2005; 17: 443-470.
9. Farris K, Cote D, Feeny JA et al. Enhancing primary care for complex patients:
Demonstration project using multidisciplinary teams. Can Fam Physician 2004; 50:
998-1003.
10. Castillo R, Fields A, Qureshi G, Relationship between aortic atherosclerosis and
dental loss in an Inner-City population. Angiology 2009: 60 (3): 346-350.
11. Huck O, Saadi-Thiers K, Tenenbaum H, Davideau JL, Romagna C, Laurent Y, Cottin
Y, Roul JG. Evaluating periodontal risk for patients at risk of or suffering from
atherosclerosis: recent biological hypotheses and therapeutic consequences. Arch
Cardiovasc Dis. 2011; 104 (5): 352-358.
12. Tiller R, Bengel W, Rinke S, Ziebolz D. Association between carotid area
calcifications and periodontal risk: a cross sectional study of panoramic radiographic
findings. BMC Cardiovasc Disord. 2011; 9 (11): 67.
13. Friedewald VE, Kornman KS, Beck JD, Genco R, Goldfine A, Libby P, Offenbacher
S, Ridker PM, Van Dyke TE, Roberts WC; American Journal of Cardiology; Journal
of Periodontology. The American Journal of Cardiology and Journal of
Periodontology Editors' Consensus: Periodontitis and Atherosclerotic
Cardiovascular Disease. Am J Cardiol 2009; 104(1): 59-68.