Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi – 2011 – vol. 115, nr.

MEDICINĂ DENTARĂ ARTICOLE ORIGINALE

STRATEGIA DE TRATAMENT STOMATOLOGIC

LA PACIENTUL VÂRSTNIC

Mihaela Monica Scutariu 1, D. Frăţilă 1, Isabella Cristina Brujbu 2, Constanţa Mocanu 3

1. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară,Disciplina Diagnostic oro-dentar şi Gerontostomatologie
2. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa"Iaşi. Rezident medicină de familie
3. Universitatea Apollonia, Facultatea de Medicină Dentară

DENTAL TREATMENT STRATEGIES FOR ELDERLY PATIENTS (Abstract): The

elderly are influenced from a various and complex combination of factors, such us individual
genetic predispositions, lifestyle, society and environment. the sum of all the individual life
experiences concerning the dental care, the caries, the periodontal and iatrogenic diseases.
Aim : This paper evaluates the dental treatment in the elderly. Material and methods : The
study was performed on 112 patients, aged over 65, at the Clinical Department of Dental
Semiology und Geriatric Dentistry, Iaşi, Romania. Results : The treatment interventions
were dental hygiene procedures (in 97 patients), restaurations (in 29 patients), removable
partial and total denture preocedures (in 50 patients), fixed prosthetic procedures (in 18
patients), rebasing of dentures (in 25 patients) and teeth extractions (in 26 patients). There
were 36 endodontic emergencies and 15 periodontal emergencies and 8 emergencies that
resulted from other causes. Conclusions : The periodical dental examinations and the proper
daily oral hygiene routine are still important in the old age and they should not be neglected,
because the prosthetical components request also treatment interventions. Key words :
ELDERLY PATIENT, DENTAL CARE, ORAL STATUS, DENTAL TREATMENT

Modificările survenite prin îmbătrânire nii asupra organismului a unor factori de

influenţează tabloul clinic al unor îmbolnă-
viri şi fac dificilă culegerea informaţiilor,
stabilirea diagnosticului şi a strategiei de
tratament şi influenţează negative prognos-
ticul (1).
În cazul îmbătrânirii fiziologice gradul
de afectare a organelor este variabil, îmbă-
trânirea ca proces în sine poate fi evaluată
după tipare diferite, în funcţie de corespon-
denţa ce se stabileşte între vârsta biologică
şi vârsta cronologică (2,3).
Îmbătrânirea patologică se referă la îm-
bătrânirea fiziologică ce interferează cu
fenomene patologice, fiind rezultatul acţiu-
mediu extern sau intern care schimbă cur-
sul normal al procesului de îmbătrânire (4).
Vârsta înaintată reprezintă prin ea însăşi
un element de prognostic nefavorabil pen-
tru pacient, dar acest lucru nu trebuie folo-
sit ca argument împotriva unei examinări
atente care să releve potenţialul şi riscul la
care este supus pacientul respectiv (5,6).
În general nu există o patologie specifi-
că vârstnicului dar întreaga patologie capă-
tă o tentă caracteristică (6,7).
Scopul lucrării este de a evalua necesi-
tatea, strategia şi răspunsul la tratament
stomatologic la pacientul vârstnic.

938
 Strategia de tratament stomatologic la pacientul vârstnic
MATERIAL ŞI METODĂ
Au fost examinaţi 112 pacienţi vârstnici
cu vârste de peste 65 de ani, selectaţi dintre
bolnavii care au solicitat asistenţă stomato-
logică în Serviciul Clinic de Semiologie
Stomatologică şi Gerontostomatologie Iaşi.
Pacienţii luaţi în studiu au fost supuşi
unui examen clinic atent, general şi local,
completat de examene paraclinice: studiul
de model, examen radiografic, etc, care ne-
au permis stabilirea vârstei biologice care,
raportată la cea cronologică, să permită
stabilirea geroindexului general şi local care
stă la baza succesului în practica geriatrică.
Doleanţele pacienţilor s-au raportat atât
la dureri, cât şi la tulburări funcţionale. S-a
insistat pe valoarea unei bune anamneze şi
a unui examen obiectiv, urmărind ca primă
etapă a evalua: starea generală, medicaţia,
capacităţile psihice, capacităţile fizice, situ-
aţia socială, starea generală.
Examenul clinic gerontologic a urmat
acelaşi algoritm ca la adult, dar cu particulari-
tăţi de etapă specifice vârstei înaintate şi cu
necesitatea consultului interdisciplinar.
S-a realizat anamneza afecţiunilor stoma-
tologice, necesară pentru evaluare atitudinii
pacientului în legătură cu tratamentele stoma-
tologice şi motivaţia sa, precum şi o examina-
re atentă în vederea detectării unor eventuale
afecţiuni ale mucoasei orale, modificări ale
ocluziei, deviaţii de deschidere şi închidere.
TABELUL I
Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă.
GRUPA DE VÂRSTĂ NUMĂR CAZURI
65-74 ANI 87
75-84 ANI 14
PESTE 85 ANI 11
TOTAL 112
În urma anamnezei amănunţite şi a exa-
menului obiectiv s-a permis stabilirea unui
bilanţ biologic şi a unui bilanţ nutriţional.
S-a înregistrat şi schimbarea în starea de
sănătate orală (ameliorare sau deteriorare),
privind cariile şi condiţia parodontală, pre-
cum şi alte aspecte ale dentiţiei (dinti, proteze
etc). Statusul cariilor a fost clasificat astfel:
absenţa cariilor, carii fără implicare pulpară,
carii cu implicare pulpară. Starea parodontală
a fost clasificată prin scorul parodontal cel
mai sever pe o scară după cum urmează:
sănătate parodontală (absenţa modificărilor,
sângerare la sondare, pungi parodontale ≥5,5
mm, mobilitate verticală (gr III) şi pungi
purulente. O schimbare pozitivă în scorul
celei mai severe stări a fost considerată o
îmbunătăţire, iar o schimbare negativă a fost
considerată o deteriorare a sănătăţii orale.
Dacă nu a existat nicio modificare a celui mai
căzut scor, s-a comparat numărul de dinţi cu
cele mai grave scoruri, pentru a indica
schimbările survenite între două evaluări de
sănătate orală.
Terapia completă a disfuncţiilor siste-
mului stomatognat a necesitat un număr
mare de tratamente odontale, parodontale şi
protetice, grupate în urgenţe în caz de dure-
re, paleative, tardive.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Din punct de vedere al repartiţiei pe
grupe de vârstă se constată o preponderenţă
a celor din grupa 65-75 ani faţă de cei din
grupele 75-84 ani şi peste 85 ani (tab. I).
PROCENT %
77,67%
12,50%
9,83%
100,00%
S-a evidenţiat o patologie generală,
stabilindu-se un procentaj de patologie
pentru fiecare grupă (tab. II).
939
 Mihaela Monica Scutariu et al

TABELUL II
Repartiţia procentuală a bolnavilor pe grupe de vârstă şi de boală
AFECŢIUNI GRUPURI DE VÂRSTĂ
65-74 ANI 75-84 ANI PESTE 85 ANI
Boli cardiovasculare 40,9 41,8 46,9
Boli osteo-articulare 16,2 17,3 17,6
Boli metabolice 6,8 5,9 3,7
Boli ale SNC 9,7 11,3 10,9
Boli digestive 7,9 3,8 4,1
Boli ale sistemului respirator 8,1 6,9 5,9
Alte boli 19,1 11,9 12,01

S-a constatat depistarea multor afecţiuni TABELUL III

neglijate de bolnavi şi s-a căutat orientarea Statusul pacienţilor luaţi în studiu
conduitei terapeutice stomatologice. Nr.
Status
Din considerente medicale, psihice (8) pacienţi
sau dentare, din cauza absenţei unităţilor Dentiţie
masticatorii, a leziunilor odontale multiple, Edentaţe bimaxilară 54
a bolii parodontale sau a protezărilor ne- Edentaţe unimaxilară 26
funcţionale, alimentaţia este necorespunză- Proteze fixe (totală şi par-
59
toare, incompletă sau neechilibrată (9). ţială)
Neprotezaţi 28
La examenul extraoral s-au observat
Protezaţi 84
modificări la nivelul feţei, traduse printr-o
Carii (pacienţi dentaţi)
tendinţă de lăţire a feţei, datorită creşterii
Fără carii 25
diametrului transversal (Zy-Zy) şi scăderea Carii simple 29
dimensiunii verticale a etajului inferior, Carii complicate 31
datorată uzurii dentare necompensate prin Parodonţiu (pacienţi
erupţii, fie edentaţiei şi resorbţiei osoase dentaţi)
(6,9). Reducerea texturii şi a elasticităţii Sănătos 28
buzelor se datorează modificărilor de vârstă Sângerare gingivală 48
la nivel muscular şi tegumentar. Pungi profunde 14
Examenul oral prezintă edentaţii totale, Pioree alveolară 7
iar pe arcadele dentare au mai rămas dinţi Mobilitate gradul III 15
funcţionali. Scăderea numărului de dinţi
restanţi pe bolnav, odată cu înaintarea în
25 %
vârstă, arată că lipsa măsurilor profilactice la
vârsta a III-a sunt definitorii pentru pierderea
dinţilor, din cauza abandonului îngrijirii, în
speranţa unei protezări mobile (10,11). 75 % Sănătos
S-a constatat un număr mare de edentaţi
total, protezaţi şi neprotezaţi, la ambele
maxilare. Dintre aceştia, protezarea fusese Fig. 1. Statusul pacienţilor luaţi în studiu
realizată doar la 75% (tab. III, fig. 1). protezaţi vs neprotezaţi

940
 Strategia de tratament stomatologic la pacientul vârstnic
S-au remarcat diferite tipuri de leziuni
carioase, o formă particulară fiind aceea cu
localizare la nivelul coletului dinţilor, une-
ori cu evoluţie rapidă până la fractura din-
telui (fig. 2). Pe lângă aceasta, la pacienţii
dentaţi, se observă dispariţia treptată a
stratului de smalţ, indicând fenomenul de
exfoliere şi tendinţa modificării culorii
smalţului dentar-cenuşiu. Din cauza peria-
jului intempestiv, se produce în timp o pier-
dere de smalţ, observată mai adesea pe faţa
vestibulară a caninilor şi a premolarilor.
37 % 29 %
Sănătos
Sângerare
gingivală
Pungi
34 % profunde
Fig. 2. Leziuni carioase la pacienţii luaţi în
studiu
Când se păstrează mai mulţi dinţi res-
tanţi pe arcadă, atriţia la vârstnic este cea
mai importantă şi evidentă modificare a
smalţului dentar legată de procesul de se-
15
7
14
Fig. 3. Statusul parodontal al pacienţilor luaţi în studiu
Analiza clinică a pacienţilor vârstnici
protezaţi şi neprotezaţi a pus în evidenţă
afecţiuni ale parodonţiului, ale mucoasei
orale şi unele disfuncţii ale articulaţiei tem-
poro-mandibulare.
nescenţă, proces ce determină uzură
ocluzală şi proximală a smalţului consecu-
tiv contactului dento-dentar (12). Datorită
solicitării funcţionale normale procesul de
atriţie apare la toţi dinţii şi determină o
micşorare a înălţimii coronare împreună cu
aplatizarea conturului proximal, ducând la
o reducere progresivă a volumului total al
smalţului şi chiar a dentine, cu atingerea
camerei pulpare (13,14).
Se observă fenomenul de abraziune sub
forma unor faţete de uzură localizate pe
suprafaţa obturaţiilor, a coroanelor de înve-
liş şi pe suprafaţa smalţului. Abrazia de tip
patologic este frecventă, ca urmare a deze-
chilibrelor ocluzale, generate de iatrogenii,
prin lipsa unor tratamente corecte, care să
restabilească continuitatea arcadelor morfo-
logic şi funcţional.
În cazul patologiei endodontice, s-au
avut în vedere calcificările pulpare posibile
puse pe seama tulburărilor metabolice prin
carenţele vitaminice frecvente la vârstnici.
Boala parodontală la pacientul vârstnic
are o evoluţie foarte lentă, cu absenţa fe-
nomenelor dureroase, cu existenţa pungilor
parodontale, a recesiunii gingivale şi mobi-
lităţii dentare de diferite grade (3,5) (Fig. 3.
28
Sănătos
Sângerare gingivală
Pungi profunde
Pioree alveolară
Mobilitate gradul III
48
Tratamentul a cuprins manopere odon-
tale, parodontale, protetice (tab. IV).
S-a ţinut cont de starea generală, evitân-
du-se riscul şi temporizarea tratamentului
până la echilibrarea constantelor biologice.
941
 Mihaela Monica Scutariu et al

În cadrul afecţiunilor odonto-parodontale s- fizice ale pacientului. S-au realizat aplicaţii

au urmărit eliminarea factorului microbian,
creşterea rezistenţei gazdei şi reducerea
substratului nutritiv disponibil pentru agen-
ţii microbieni responsabili de apariţia afec-
ţiunilor (15,16). Pentru îndepărtarea plăcii
bacteriene s-au indicat metode chimice şi
perioada aplicării în funcţie de limitele
topice cu fluoruri, pentru creşterea rezisten-
ţei ţesuturilor dentare la atacul acid, pentru
favorizarea remineralizării în cazul leziuni-
lor carioase incipiente şi pentru acţiunea
împotriva plăcii bacteriene. Terapia odon-
tală s-a realizat conservator prin tratament
convenţional.

TABELUL IV
Tipuri de tratamente efectuate
Tipuri de tratamente efectuate Nr pacienţi
Igienă dentară: detartraj supra/subgingival, periaj profesional 97
Restaurări 29
Extracţii 26
Tratament protetic conjunct 18
Tratament protetic mobilizabil 50
Proteze totale (uni/bimaxilare) 18
Rebazare/optimizare proteze totale 25
Urgenţe stomatologie
Endodontice 36
Parodontale 15
Altele 8

Specifice persoanelor în vârstă sunt gin- loco-regionali şi locali (18,19).

givitele hiperplazice de cauză medicamentoa-
să, care de multe ori pot da naştere la false
pungi parodontale prin hiperplazia marginii
libere a gingiei, deşi epiteliul joncţional se
găseşte la nivelul joncţiunii smalţ-cement şi
nu se observă pierderi osoase (13,17).
Terapia parodontală efectuată a permis
preîntâmpinarea apariţiei unei disfuncţii a
sistemului stomatognat prin refacerea stării
de sănătate parodontală, micşorarea sau
dispariţia mobilităţii, limitarea fenomenelor
de migrare dentară şi îndepărtarea planuri-
lor înclinate traumatizante.
Tratamentul gnato-protetic a inclus pre-
gătirea preprotetică şi proprotetică, bazate
pe principiile punerii în condiţii optime a
elementelor sistemului stomatognat, în ra-
port de indicii clinico-biologici generali,
Pentru instituirea unui tratament stoma-
tologic individualizat bolnavilor vârstnici,
este necesară cunoaşterea aprofundată a
caracteristicilor bio-psiho-sociale şi spiritua-
le ale acestei categorii.
Multe dintre bolile cronice pe care le
prezintă vârstnicul cresc riscul aplicării
tratamentului stomatologic sau chiar îl con-
traindică şi de aceea este foarte importantă
colaborarea cu medicul generalist (10).
La diabetici există o prevalenţă mai mare
a afecţiunilor stomatologice, de tipul candi-
dozelor, uscăciunea neexplicată a cavităţii
bucale, boli parodontale şi multiple carii
(5,6).
Hemodializaţii şi cei cu transplant renal
constituie un grup special care va fi tratat în
strânsă colaborare cu specialistul nefrolog,

942
 Strategia de tratament stomatologic la pacientul vârstnic

deoarece riscul intervenţiilor dentare este
crescut (5,11).
Datorită dependenţei de medicaţie antico-
agulantă, antiplachetară, antiinflamatorii ne-
steroidiene şi ticlopidine, mulţi dintre vârst-
nici au un risc crescut de sângerare (10, 11).
Îmbătrânirea oro-facială şi aspectul ge-
neral constituie un index în aprecierea vâr-
stei persoanei respective (4,5).
Odată cu înaintarea în vârstă apar modi-
ficări de culoare, de grosime ale tipului de
dentină, care devine săracă în substanţe
organice şi anorganice, căpătând un aspect
translucid şi devine mai dură.
De asemenea, pulpa scade în volum, dato-
rită formării în continuu de dentină secundară
care reduce spaţiul pentru pulpă, care după 75
de ani poate fi complet obliterat.
Distrucţia parodontală se caracterizează
prin pierderea ataşamentului periodontal şi
reducerea înălţimii osului alveolar.
Bolile structurilor orale şi maxilo-facia-
le reprezintă circa 13% din totalitatea boli-
lor întâlnite la pacientul cu vârsta peste 65
de ani, când există o patologie specifică a
sistemului stomatognat (11,14,21).
CONCLUZII
Datorită fragilităţii tisulare, a depresiei
mecanismelor defensive şi a modificărilor
morfo-funcţionale prin procese de involuţie
patologia sistemului stomatognat prezintă
un indice de gravitate crescut.
Diagnosticul geriatric necesită o coope-
rare interdisciplinară.
Variantele terapeutice vor fi raportate la
prognosticul stării sistemului stomatognat.
Patologia orală întâlnită la pacientul
vârstnic impune acordarea unei atenţii deo-
sebite gerontoprevenţiei şi dispensărizării
corecte prin controale periodice, în care se
înlătură factorii nocivi, se corectează func-
ţiile şi se depistează leziunile într-un stadiu
incipient.

BIBLIOGRAFIE

1. Berkey D, Berg RG, Ettinger RL, Mersel A, Mann J. The old-old dental patient. The challenge of
clinical decision-making. J Am Dent Assoc 1996; 127: 321-332.
2. Bodnar C. Odontologie Geriatrică, Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 1999.
3. Cassel C K. Geriatric medicine an evidence-based approach. Springer eds, 2003
4. Ghidai O. Geriatrie şi gerontologie. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2002.
5. Miller V., Ursache M. Gerontostomatologie clinică, Editura Apollonia Iaşi, 1998.
6. Ursache M, Burlui V., Purdu A.. Semiologie Stomatologică, Editura Apolonia, 1997
7. Armaşu V., Zavadovschi I. Ghid de psihologie medicală, Editura Fundaţia Culturală Renaşterea
Romănă Iaşi 2000.
8. Colojoară C., Borţun C., Miron M. Geronto-stomatologie. Editura DA & Sprit, Timişoara 1999
9. Isaksson R, Soderfeldt B, Nederfors T. Oral treatment need and oral treatment intention in a population
enrolled in long-term care in nursing homes and home care. Acta Odontol Scand 2003; 61: 11-18.
10. Wyatt C C L A 5-year follow-up of older adults residing in long-term care facilities: utilisation of a
comprehensive dental programme Gerodontology 2009; 26: 282-290
11. Lindquist TJ, Terry J, Ettinger RL. The complexities involved with managing the care of an elderly
patient. J Am Dent Assoc 2003; 134: 1164.
12. Burlui V, Morăraşu C. Gnatologie,Editura Apollonia, 2000,Iaşi.
13. Ursache M. Stomatopatiile paraprotetice, Editura Ankarom, Iaşi, 1996.
14. Wyatt CCL, So FHC, Williams M et al. The development, implementation, utilization, and outcome
of a comprehensive dental program for older adults residing in longterm care facilities. J Can Dent
Assoc 2006; 72: 419-424.

943