ANAMNEZA

Anamneza este metoda prin care medicul obtine date legate de pacient si de
afectiunea sa, in urma unei conversatii pe care acesta o initiaza cu pacientul.

1. Date personale
Se refera la luarea datelor de identitate : nume, prenume, varsta, sex, telefon, data nasterii,
domiciliul, ocupatia. In functie de ocupatie tinem cont de fizionomie.
La persoane cu functii sociale importante sau la actori trebuie sa gasim cea mai potrivita
solutie terapeutica pentru restabilirea fonatiei, fizionomiei si stabilitatii protezelor.

2. Motivul prezentarii la tratament

Restaurarea functiilor masticatorii, fizionomice, fonetice, automentin ere

3. Antecedenta heredo-colaterale (A.H.C.) generale si stomatologice

Vor fi mentionate numai in masura in care prezinta importanta pentru evolutia bolii
prezente si pentru prognostic.
Se vor retine: diabetul, boli endocrine, TBC, infectii luetice, SIDA, parodontopatia,
anomalii dento-maxilare.

4. Antecedente personale (A.P.) fiziologice si patologice

A.P.F.: Vor fi retinute cu mult discernamant pentru a nu incarca inutil foaia de observatie.
Se va nota de exemplu tipul masticator pe care l-a avut pacientul.
Nu se vor nota bolile care nu au legatura cu cavitatea bucala sau cu fazele de lucru.

Dintre A.P. patologice generale se vor nota:

- diabetul, boli infectioase, (pot influenta starea campului protetic), avitaminoze.

- HTA, cardiopatia ischemica, boli endocrine, etc. (infleunteaza durata sedintelor de

tratament).

- alergie la unele materiale de amprenta, cardiopatii cu risc aritmogen (impun masuri

suplimentare de precautie); osteoporoza.

- boli infecto-contagioase care pot impune amanarea terapiei sau luarea unor masuri
antiepidemice speciale (TBC, lues, hepatita cu virus B sau C, infectia cu HIV), boli ale
SNC (epilepsie, psihoze, depresii, nevroze).

Dintre A.P. patologice stomatologice trebuiesc retinute:

- cauza pierderii dintilor, care in majoritatea cazurilor este de natura carioasa sau
parodontopatica.
 - cronologia pierderii dintilor - pentru a verifica corespondenta dintre timpul trecut de la
extractie cu morfologia variata a crestei edentate.

- timpul scurs de la ultima extractie,

- daca a mai fost protezat sau nu, cu ce tip de proteze;

- daca a prezentat tulburari asociate la starea de edentatie totala: dureri articulare,

cracmente in A.T.M. luxatii. Reactivarea unui ulcer sau a unei stari psihice.

5. Conditii de viata si munca, igiena muncii, bolile profesionale, igiena bucala

- trebuiesc retinute conditiile de alimentatie, valoarea nutritiva a alimentelor, obiceiurile de

igienizare a cavitatii bucale,.

6. Istoricul bolii actuale (IBA)

- IBA trebuie prezentat astfel incat sa fie in stricta corelatie cu patologia actuala, cu motivul
prezentarii si sa nu se confunde cu antecedentele patologice ale pacientului.
Astfel daca pacientul se prezinta la noi pentru restaurarea protetica in scop masticator, in
IBA vom consemna momentul aparitiei disfunctiei masticatorii, momentul extractiei unor dinti
(acestea doua coincizand adeseori).
Daca pacientul acuza tulburarea tuturor functiilor ap.d.m., acestea vor fi descrise in istoric
iar terapia protetica va urmari in egala masura refacerea acestor functii.
Daca motivul prezentarii si istoricul bolii evidentiaza prezenta unei stari de urgenta, aceasta
va fi trecuta prima in cadrul diagnosticului iar atitudinea va fi orientata spre rezolvarea urgentei
si apoi a edentatiei totale.

EXAMENUL OBIECTIV
(APRECIEREA STARII PREZENTE)

Examenul obiectiv include examenul clinic general si examenul clinic local (exobucal si
endobucal).

1. EXAMENUL CLINIC GENERAL

Pe foaia de observatie vom nota:

- inaltimea (mare, medie, mica);
- greutatea (eutrofic, hipotrofic, hipertrofie, obez)
- dezvoltarea somatica (normosom, hiposom, sau hipersom).
Starea clinico-biologica asupra stabilirii gradului de sanatate generala pe care o prezinta
pacientul in momentul examinarii. Se va nota pe foaia de observatie starea clinico-biologica
'normala' sau 'afectata', cunoscute fiind interrelatiile dintre afectiunea generala, structura
tesuturilor orale si reactia la tratament.
 O atentie aparte in cazul examenului clinic general trebuie acordata evaluarii starii
sistemului nervos central al pacientului.

Sub aspect practic vom imparti pacientii in trei categorii:

- echilibrat,
- timid,
- revendicativ (conflictual).

2. EXAMENUL CLINIC LOCAL

a. Examenul extraoral (exobucal)

- se face prin inspectie si palpare, urmarind aspectul fetei incepand din norma frontala si
apoi din norma laterala.

- in norma frontala vom observa:

- tipul fetei (oval, rotund, patrat, triunghiular), important pentru alegerea dintilor;
proportia etajelor (micsorarea etajului inferior prin pierderea stopurilor ocluzale)

- simetria fetei,

- adancimea santurilor periorale,

- aspirarea buzelor spre cavitatea bucala cu disparitia rosului de buze.

- din profil vom observa:

- conturul partilor moi (retrocheilie) si al mentonului, care pot sa imprime fetei un

profil drept, concav si foarte rar convex.

Palparea ne da relatii suplimentare in legatura cu consistenta partilor moi (eventuale induratii,

noduli) precum si tonicitatea musculara (normala, hipoton, hiperton - cel mai nefavorabil).
- este obligatorie palparea ganglionilor (submandibulari, submentonieri, pre- si retroauriculari,
laterocervicali), intrucat face parte din examenul oncologic preventiv.

- examenul articulatiei temporo-mandibulare trebuie sa constituie un punct aparte. Articulatia se

examineaza static si dinamic, prin inspectie, palpatie si auscultatie

Inspectia va urmari simetria condililor, sensibilitatea lor, traseul lor si eventuale dureri,
prezenta de cracmente.

b. Examenul intraoral endobucal)

- este etapa hotaratoare in stabilirea diagnosticului si a planului de tratament.

- examenul intraoral se face prin inspectie si palpare, adeseori combinand ambele metode pentru
a delimita si preciza anumite detalii.

Vom urmari obtinerea unor date clinice legate de :

Orificiul bucal

- integritatea orificiului bucal (prezenta unor eventuale leziuni cum ar fi herpesul, stomatita
comisurala, tumori ale buzelor, etc, care vor fi trecute in diagnostic).

- largimea fantei bucale: normala, mica, mare. Ea se va aprecia in functie de distanta dintre
cele doua comisuri.

- tonicitatea orbicularului buzelor : normala, hipertona, hipotona.

Amplitudinea deschiderii gurii

- este reprezentata de distanta care apare intre mandibula si maxilar in timpul deschiderii
maxime a gurii. in mod normal ea este de 4 - 6 cm. Amplitudini mai mici vor ridica probleme in
amprentare si in manevrarea sabloanelor. Amplitudinea deschiderii gurii nu trebuie confundata cu
amplitudinea deschiderii orificiului bucal.

Examinarea integritatii mucoasei bucale si a limbii

- se examineaza cu atentie: limba, mucoasa, obrazul.

- se vor urmari eventuale modificari legate de prezenta protezei in cavitatea bucala (leziuni
traumatice, iritative), eventuale procese inflamatorii, modificari date de prezenta unor boli
generale, leziuni tumorale, etc.

3. EXAMINARI PARACLINICE

Sunt indicate in scopul precizarii diagnosticului si a stabilirii planului de tratament:

- model de studiu (pentru aprecierea unor eventuale interventii

chirurgicale corectoare)
- examenul radiologic (pune in evidenta capacitatea reactiva a osului, gradul de atrofie
osoasa, eventuale radacini dentare incluse, etc.) – OPG, retroalveolara.
- Rx ATM - in cazul suferintelor articulare
- alte investigatii, de la caz la caz
 Motivatia anamnezei

Pe parcursul vietii noastre ne dorim sa intelegem mai bine anumite lucruri care se intampla in
jurul nostru, o parte importanta din aceasta intelegere, in profesia noastra ca medici, o constituie
anamneza.

Motivatia

Starea de sănătate a unei persoane reprezintă un puzzle complex, compus dintr-o mulţime de
factori care, la prima vedere, par să nu aibă puterea de a o influenţa. Însă elemente ca mediul în
care trăim şi lucrăm, evenimentele emoţionale sau obiceiurile de terapie personală contribuie în
mod constant la felul în care organismul se manifestă, pe plan medical.

Pentru a înţelege, pas cu pas, cauza unei afecţiuni, e nevoie de multă răbdare şi de o analiză
detaliată, care să scoată în evidenţă toate elementele care alcătuiesc portretul de sănătate al unei
persoane. Iar această analiză este anamneza – un proces esenţial pe care trebuie să îl parcurgem
cu medicul nostru personal şi care este indispensabil pentru a putea genera o prezumţie de
diagnostic şi pentru a crea un plan de prevenţie corect şi complet.

Anamneza are rolul de a scoate în evidenţă bagajul genetic, probleme de sănătate fizică şi
dezechilibrele emoţionale, precum şi istoricul medical, din copilărie şi până în prezent. Toate
aceste date sunt strânse în cadrul a una-două şedinţe şi stau la baza dosarului medical personal şi
a planului de prevenţie personalizat.

Anamneza are o valoare diagnostică, deoarece culegerea şi interpretarea datelor ajută terapeutul
să stabilească o prezumţie de diagnostic, de la care pornesc următoarele investigaţii ce vor ajuta
la stabilirea diagnosticului final. În acelaşi timp, procesul are şi o valoare emoţională, ajutând la
crearea unei relaţii de încredere între pacient şi terapeut şi permiţându-i pacientului să-şi
înţeleagă mult mai bine istoricul medical, prin explicaţii detaliate şi dialog deschis.

https://www.doctorbalanica.ro/anamneza-abc-ul-relatiei-dintre-terapeut-si-pacient/
http://www.esanatos.com/ghid-medical/stomatologie/Examinarea-pacientului-
edentat62563.php#