Agitaţia psihomotorie se caracterizează prin:

se poate manifesta sub formă de furor maniacal

se poate manifesta sub formă de raptus melancolic
apare în schizofrenie
apare în depresie.

Agitatia psihomotorie poate fi intalnita in:

schizofrenie
episodul depresiv sever sub forma de raptus melancolic
episodul maniacal sub forma de furor maniacal

Anxietatea:
se poate manifesta sub formă paroxistică
se poate manifesta sub forma atacului de panică.
se poate manifesta sub formă de anxietate generalizată

Aprosexia:
Este abolirea atenţiei.

Atenţia este:
O funcţie psihică.
Constă în orientarea şi concentrarea proceselor psihice asupra unui anumit stimul.

Barajul ideativ se caracterizează prin:

pacientul se preşte brusc din discursul său.
după o scurtă pauză fluxul ideativ întrerupt este brusc reluat.
pacientul continuă linia ideativă anterioară opririi sau începe alta nouă

Bradipsihia:

este încetinirea gândirii

numărul de idei este mult redus.
apare în depresii şi este martorul nedezvoltării mintale (oligofrenie).

Catatonia este frecvent observata la pacientii cu:

schizofrenie

Care din următoarele afirmaţii cu privire la tulburarea mixtă anxios depresivă sunt
adevărate:
apar atât simptome de tip depresiv cât şi simptome de tip anxios
nici unul din simptomele de tip depresiv sau anxios nu sunt suficient de severe pentru a justifica un
diagnostic în sine.

Criteriile de diagnostic ale demenţei Alzheimer cuprind:

deficit mnezic
tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin una din următoarele: afazie, apraxie,
agnozie şi perturbare în funcţia de execuţie
De câteva luni, o femeie de 32 de ani, casnică, nu poate părăsi casa singură, fără să fie
acompaniată. Când încearcă să plece singură este cuprinsă de anxietate şi teamă că ceva
groaznic i se va întâmpla şi nu va fi nimeni prezent să o ajute, relateaza prezenta palpitatiilor,
a tahicardiei, senzatie de nod in gat, senzatie de constrictie toracica. Cel mai probabil
diagnostic este:
Agorafobie

Depresia:
se caracterizează prin dispoziţie deprimată
include hipokinezia
include bradilalia şi bradipsihia

Depresia delirantă se caracterizează prin:

sindromul depresiv este intens
sindromul depresiv este centrat de delir care poate fi congruent (de vinovăţie, de inutilitate) sau
necongruent (delir paranoid) cu dispoziţia

Diagnosticul de demenţă vasculară presupune următoarele cu excepţia:

tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puţin două din următoarele: afazie, apraxie,
agnozie şi perturbare în funcţia de execuţie

Doi ani după ce a fost salvată dintr-un incendiu, o femeie de 32 de ani prezintă vise şi gânduri
despre evenimentul traumatizant din trecut. Cel mai probabil diagnostic este:
tulburare de stress posttraumatic

Episodul depresiv uşor se caracterizează prin:

~%33.333prezinta simptome depresive de intensitate redusa
pacientul nu necesită internare
poate apare trezirea matinală (cu cel puţin 2 ore înainte de ora obişnuită de trezire)

Episodul depresiv mediu se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

dispoziţie afectivă euforică
apariţia ideilor delirante şi a halucinaţiilor

Episodul hipomaniacal:
se caracterizează prin dispoziţie afectivă euforică
poate conduce la performanţe profesionale şi sociale importante

Episodul maniacal cu simptome psihotice se caracterizează prin următoarele cu excepţia:

nu necesită internare în spital
dispoziţia afectivă depresivă este de intensitate mare

Episodul depresiv se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

pacientul prezintă dispoziţie elevată
nu apar niciodată idei delirante
Episodul depresiv moderat se caracterizează prin următoarele:
bradilalia şi bradikinezia sunt sesizabile de către anturaj
insomnii de trezire
dispoziţia depresivă se poate asocia cu anxietate de intensitate moderată

Euforia:
este o hipertimie pozitivă
apare în episodul maniacal
apare în tulburarea afectivă bipolară.

Euforia:
se caracterizează prin hiperkinezie
apare logoree
persoana este încrezătoare, comunicativă.

Fobia reprezintă:
o frică exagerată faţă de anumite situaţii, obiecte care în mod normal nu sunt o sursă de frică.
pacientul reacţionează trăind o tensiune maximă
pacientul evită situaţia respectivă

Fobia reprezintă:
o frică exagerată faţă de anumite situaţii, obiecte care în mod normal nu sunt o sursă de frică.
pacientul reacţionează trăind o tensiune maximă
pacientul evită situaţia respectivă

Halucinaţiile propriu-zise:
Sunt percepţii fără un obiect real de perceput
Pentru pacient ele sunt veridice şi nu pot fi dărâmate printr-o contradicţie logică
Au proiecţie spaţială
Sunt percepute pe căile senzoriale normale, prin intermediul organelor de simţ

Halucinaţiile auditive se caracterizează prin următoarele:

sunt mai frecvente la adulţi
halucinaţiile auditive imperative pot avea consecinţe medicolegale
halucinaţiile auditive imperative constituie urgenţă psihiatrică

Halucinaţiile auditive:
Sunt cele mai frecvente la adult.
Apar în schizofrenie.
Pot fi simple, complexe sau comune.

Halucinaţiile auditive puternice:

Pacientul ia măsuri de apărare acoperindu-şi urechile.
Pacientul ia măsuri de apărare capitonându-şi camera.

Haluncinaţiile vizuale:
Apar mai frecvent la copii.
După localizarea în câmpul vizual pot fi intracampice sau extracampice.
Antrenează participarea afectivă şi mimico-gestuală a pacientului.
Halucinaţiile auditive antagoniste se caracterizează prin:
Unele halucinaţii acuză subiectul, altele îi iau apărarea.
La poligloţi vocile străine sunt de obicei ostile, iar vocile în limba maternă au un conţinut amical.

Halucinaţia imperativă:
Dă comenzi bolnavului căruia acesta nu i se poate opune.
Apare în schizofrenie.
Pacientul poate să comită acte de heteroagresiune care pot avea repercursiuni medicolegale.

Hipermnezia:
Este reprezentată de amintiri rapide, involuntare şi cu conţinut foarte bogat.
Viziunea retrospectivă este o formă supremă de hipermnezie.
Este întâlnită în schizofrenie.

Hipermimia se caracterizeaza prin urmatoarele:

este o tulburare cantitativa a mimicii
se caracterizeaza printr-un facies hipermobil, privire vie

Hiperestezia:
Este reprezentată de o coborâre a pragului senzorial.
Subiectul se plânge de intensitatea luminii.
Subiectul se plânge de intensitatea zgomotelor.
Subiectul se plânge de atingerile cutanate (pot fi până la dureroase cu toate că stimulul exteroceptiv
este de intensitate normală sau chiar redusă).

Hiperprosexia:
Este creşterea atenţiei.
Apare în stări depresive.
Apare la hipocondriaci, la fobici.

Hiperestezia apare în:

Surmenaj.
Boli infectocontagioase.
Nevroze

Hipomnezia:
Reprezintă scăderea de diferite grade a forţei mnezice
Apare în stări de surmenaj
Apare datorită unor deficite prosexice
Apare în stari de insuficienta dezvoltare cognitiva

Hipomnezia:
Reprezintă scăderea de diferite grade a forţei mnezice
Apare în stări de surmenaj
Apare datorită unor deficite prosexice

Hipomimia apare în:

episodul depresiv
impregnarea neuroleptică
Hipoestezia apare în:
Depresii severe.
Tulburări de conştiinţă.
Stări de inducţie hipnotică.

Hipoestezia:
Este reprezentată de o creştere a pragului senzorial.
Ambianţa e percepută cu neclaritate şi greutate.
Intensitatea senzaţiilor este diminuată.

Hipoprosexia:
Este diminuarea atenţiei.
Apare în stări depresive.
Apare în surmenaj, oboseală.

Ideile delirante erotomanice:

sunt idei delirante expansive

Ideile delirante de persecuţie:

reprezintă convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale, materiale sau fizice, simţind lumea
ca ostilă.
pacientul este convins că împotriva lui se complotează.
poate avea loc conversiunea persecutat-persecutor.

Ideile delirante de grandoare:

sunt tulburări de conţinut ale gândirii.
sunt idei delirante macromanice
pacientul este convins că este superior din punct de vedere fizic sau material.

Ideile delirante erotomanice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

pacientul este convins că este superior din punct de vedere fizic, material sau mental.
sunt idei delirante depresive.
sunt idei delirante mixte
pacientul are convingerea că este purtătorul unei misiuni religioase.

Ideile delirante de persecuţie se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

pacientul este convins că este iubit de o persoană cu un nivel socio-cultural superior.
bolnavul are convingerea delirantă că nu aparţie familiei sale ci ar fi descendentul unei familii
renumite, foarte bogate.

Ideile delirante de grandoare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

sunt idei dominante
sunt idei delirante micromanice
Ideile delirante de influenţă se caraterizează prin următoarele:
sunt idei delirante mixte
apar în schizofrenie

Iluziile fiziologice apar în cazul:

Disprosexiilor
În stări afective: frică, euforie.
În insuficienţă perceptivă: distanţă mare.

Moria:
este o hipertimie pozitivă
este catacteristică tumorilor de lob frontal
există mare discrepanţă între starea somatică care este alterată şi starea afectivă, pacientul fiind
vesel

O pacientă de 49 de ani se prezintă la spital pentru un tablou psihopatologic caracterizat prin

scăderea capacităţii de autoîngrijire, sever deficit mnezico-prosexic, hipomnezie de fixare şi
de evocare, scăderea capacităţii de abstractizare cu perturbări în secvenţionalizarea
propriilor activităţi. Dina anamneza pacientei reiese că mama acesteia a fost diagnosticată cu
Demenţă Alzheimer iar pe CT cerebral se evidenţiază atrofie corticală moderata şi pacienta
prezinta un scor MMSE de 18 puncte. Care este diagnosticul.
Demenţă Alzheimer cu debut precoce

O pacientă de 73 de ani se prezintă la spital prezentând dismnezie care, din afirmaţiile

soţului acesteia a început în urmă cu 5 ani, intensificânduse gradat. În ultimul timp pacienta
uită din ce în ce mai mult. Iniţial aceasta îşi scria bileţele cu ce are de făcut în ziua respectivă,
dar acum nici aceste bileţele nu o mai ajută. La CT cerebral nu se evidenţiază leziune focală
de tipul accidentului vascular cerebral iar examenul fizic şi examenele paraclinice sunt
normale. Care este cel mai probabil diagnostic?
Demenţă Alzheimer cu debut tardiv

O pacienta este adusa la camera de garda de catre un echipaj de politie. Acesta relateaza
faptul ca a adus pacienta de pe strada, fara palton, temperatura fiind de sub 0ºC. Pacienta
relateaza ca este urmarita de o organizatie secreta care vrea sa-i fure gandurile. In timpul
examinarii, pacienta este dezorganizata conceptual iar din cand in cand are loc cate o pauza
brusca in discursul acesteia, moment in care pacienta pare sa asculte ceva. Familia pacientei
ne da relatii despre antecedentele personale patologice care sunt fara importanta din punct de
vedere psihiatric. Cel mai probabil diagnostic este:
episod psihotic acut

O pacientă este adusă cu salvarea şi poliţia la spital fiind însoţită de sora ei. Aceasta relatează
că în ultima vreme pacienta şi-a schimbat brusc comportamentul, vorbeşte singură şi are
impresia că familia şi prietenii vor să-i facă rău. Mai mult, pacienta îi spune frecvent mamei
că nu o mai iubeşte, că nu mai are nici un sentiment pentru ea. Care sunt tulburările psihice
prezente?
Agitatie psihomotorie
Halucinatii auditive
Idei delirante de persecutie
Afectivitate tocita

O tânără de 17 ani roşeşte, se simte stingheră când unul dintre colegi sau profesorul o
întreabă ceva. Ea stă în spatele clasei sperând să nu fie văzută, observată. Cel mai probabil
diagnostic este:
fobie socială

O persoană de sex masculin este în mod constant preocupat de sănătatea sa. Mulţi ani a
crezut că rinichii săi funcţionează anormal apoi că are cancer. Acum este foarte îngrijorat că
are o boală de inimă cu toate că medicul a încercat să-l convingă că starea sa de sănătate este
bună. Care este cel mai probabil diagnostic:
tulburare hipocondriaca

O femeie de 27 de ani este tristă de aproximativ 2 săptămâni. Prezintă oboseală extremă şi nu

se poate concentra la serviciu. Acum câteva săptămâni a fost plină de energie şi entuziasm, a
fost în stare să lucreze 10-12 ore pe zi iar seara să meargă la dans. Cel mai probabil diagnostic
este:
tulburare afectivă bipolară

O femeie de 55 de ani, relateaza printre lacrimi ca nu mai are energie si dorinta pentru nimic.
Tinuta este dezordonata: parul nepieptanat, hainele nu se asorteaza, predominant de culori
inchise. A slabit in greutate 7 kg in ultimele 2 luni si se trezeste dimineata, pe la ora 3:00 a.m.,
fiindu-i imposibil sa readoarma. Cel mai probabil diagnostic este:
episod depresiv

O idee deliranta poate fi definita ca:

o idee falsa, in care pacientul crede

O pacienta in varsta de 62 de ani, diagnosticata cu o boala mentala cronica, spune ca

relatarile unui crainic cunoscut care prezinta stirile la televizor fac referire la persoana ei.
Aceste relatari au un inteles numai de ea cunoscut, fiind convinsa ca incearca sa o determine
sa se implice intr-o relatie ilegala. Ecest lucru este un exemplu de:
idei delirante de relatie/referinta

Pacient de 75 de ani cu angină pectorală (boală cardiacă) este tot mai iritabil de aproximativ 5
săptămâni. El îşi pierde interesul pentru hobby-uri, nimic nu pare să-l înveselească. Prezintă
tulburări de somn, apetitul este scăzut cu toate că nu a pierdut în greutate. Medicaţia pentru
boala de inimă nu i-a fost modificată în ultimul an şi pacientul nu s-a confruntat cu nici un
eveniment stresant în ultimele 6 luni. Care este diagnosticul cel mai probabil:
depresie majoră
Pacientă de 30 de ani relatează că în urmă cu aproape un an, într-o dimineaţă aflându-se în
biroul ei împreună cu două colege, a simţit deodată „o senzaţie de sufocare, ca şi cum cineva
m-ar fi strâns de gât”, „imediat inima a început să-mi bată nebuneşte, am simţit dureri în
stomac şi greaţă, am crezut că leşin sau că am să mor”. Colegele s-au speriat, au ajutat-o să se
întindă pe o canapea; după vreo 10 minute s-a simţit mai bine. Atacurile au început să apară
din ce în ce mai des, teama legată de reapariţia atacurilor o însoţeşte permanent, treptat
renunţă la multe din activităţile ei preferate şi evită locurile aglomerate (teatre,
cinematografe, magazine, restaurante). Care este diagnosticul:
tulburare de panică
agorafobie
tulburare de panică cu agorafobie

Pacientă de 25 de ani, căsătorită, se plânge că de un timp simte dureri precordiale însoţite de

palpitaţii, amorţeli în mâini, bufee de căldura, transpiraţii reci. Pacienta acuză un sentiment
de teamă de a nu muri şi de a nu înebuni în timpul crizei. Toate aceste simptome ţin
aproximativ 10 minute, apar brusc şi dispar lent. Care este diagnosticul:
atac de panică

Privirea poate exprima:

tristeţe în depresie
veselie în manie
frică în anxietate
poate fi inexpresivă în stupor.

Stereotipiile se refera la urmatoarele:

exista stereotipie de miscare
exista stereotipie de atitudine

Tabloul clinic în schizofrenie se caracterizează prin:

este dominat de tulburări de gândire
pacientul prezintă gândire dezorganizată
cele mai frecvente idei delirante care apar sunt cele de persecuţie dar apar şi idei delirante de relaţie,
de control, de sustragere a gândurilor.

Transvestitismul:
Este o ţinută pervertită.
Este caracteristică homosexualilor sau persoanelor cu tulburări de identitate sexuală.

Tulburarea orientării allopsihice se caracterizează prin:

Pacientul percepe cu neclaritate ambianţa şi elementele acesteia
Se mai numeşte derealizare
Mediul înconjurător este perceput ca necunoscut, străin, ireal.
Elementele ambianţei sunt percepute ca fiind şterse, neclare.

Tulburarea afectivă bipolară se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

în evoluţie apar numai episoade depresive

Tulburările de conţinut ale gândirii sunt:

Ideile delirante
Ideile obsesive
Fobiile
Se mai numesc tulburări de fond

Un adolescent raspunde examinatorului cu acelasi raspuns la o serie de intrebari diferite.

stereotipie verbala

Un pacient spitalizat cu o boală mentală cronică nu a vorbit şi nu s-a mobilizat deloc de mai
mult de două săptămâni. El se împotrivea oricărei tentative de a fi mişcat. Ocazional avea din
senin momente de agitaţie şi comportament agresiv. Care este diagnosticul:
schizofrenie catatona

Un pacient sta nemiscat, imobil de cateva ore: un brat este ridicat iar celalalt este asezat in
jurul gatului. Pacientul nu pare sa reactioneze la stimuli din mediul inconjurator si se
impotriveste oricarei tentative de a i se modifica aceasta pozitie incomoda. Acest tablou este
un exemplu de:
catatonie

Un pacient de sex masculin, de 69 de ani este suspectat ca ar fi avut multiple microinfarcte

cerebrale. Tulburarile care se vor identifica la un examen psihiatric sunt:
o tulburare a functiilor cognitive (memorie, atentie)

Un pacient descrie ca a fost martorul unui accident de masina care s-a soldat cu multe
afect inadecvat

Un pacient de 45 de ani, diagnosticat cu o boala mentala cronica, brusc, pare sa fi uitat ceea
ce a vrut sa spuna in mijlocul propozitiei. Simptomul descris este:
blocaj verbal.

Un pacient de 75 de ani, adresandu-i-se o intrebare, incepe sa raspunda, dupa care deviaza de

la subiect si vorbeste cu totul altceva. Simptomul descris este:
tangentialitate

Un pacient raspunde la o intrebare in urmatorul mod: “casa, soarece, vei plati pentru asta!
Stiu cine esti... Vino la mine floare, opreste-te chiar acum!”
stereotipie verbala

Un pacient sta singur si pare sa sculte ceva (ceilalti din incapere nu aud nimic) apoi din senin
incepe sa vorbeasca si sa gesticuleze cu voce tare. Pacientul prezinta:
halucinatii

Un student la medicina gaseste ca este dificil sa urmareasca fluxul verbal al unei paciente
deoarece deviaza de raspunsul pe care ar trebui sa il dea la intrebarea care ii este adresata, in
final neraspunzand la aceasta intrebare ci relatand alte lucruri. Pacienta prezinta:
tangentialitate

Un student de 25 de ani a fost internat într-o clinică de psihiatrie cu un istoric de 6 săptămâni

în care a prezentat comportament bizar, “ciudat”. Cu aproximativ 6 săptămâni înainte de
internare pacientul era convins că nu poate să-şi amintească lecţia deoarece i-au fost furate
gândurile de ceilalţi studenţi. O voce de bărbat îl prevenea să fie suspicios în privinţa oricui.
Părinţii pacientului au relatat că de câteva săptămâni fiul lor vorbea incoerent, avea gandire
dezorganizată. Cel mai probabil diagnostic este:
schizofrenie paranoida

Un student de 25 de ani a fost internat într-o clinică de psihiatrie cu un istoric de 6 luni în

care a prezentat comportament bizar, “ciudat”. Cu aproximativ 6 săptămâni înainte de
internare pacientul era convins că nu poate să-şi amintească lecţia deoarece i-au fost furate
gândurile de ceilalţi studenţi. O voce de bărbat îl prevenea să fie suspicios în privinţa oricui.
Părinţii pacientului au relatat că de câteva săptămâni fiul lor vorbea incoerent, avea gandire
dezorganizată. Cel mai probabil diagnostic este:
schizofrenie paranoida,

Urmatoarele afirmatii privind hipoprosexia sunt adevarate:

Este diminuarea atenţiei.
Apare în stări depresive.
Apare în surmenaj, oboseală.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

Halucinaţiile olfactive şi gustative sunt de obicei plăcute.
Halucinaţiile gustative nu se asociază niciodată cu cele olfactive.

Următoarele afirmaţii privind halucinaţiile sunt adevărate:

sunt simptome psihotice
sunt predictori de gravitate ai bolii
după răsunetul afectiv halucinaţiile auditive pot fi favorabile, nefavorabile sau antagoniste

Următoarele afirmaţii privind iluziile sunt adevărate, cu excepţia:

Iluzia este o percepţie fără un obiect real de perceput.
Iluziile fiziologice apar la subiecţii care nu recunosc deformarea şi nu încearcă să o corecteze, el o
consideră veridică.
În iluziile patologice subiectul recunoaşte deformarea şi încearcă să o corecteze.

Următoarele afirmaţii privind ţinuta sunt adevărate:

reflectă gradul de aderenţă al individului la normele socioculturale
analiza ţinutei ia în calcul adecvarea acesteia cu vârsta şi cu sexul persoanei
se referă la îmbrăcăminte, starea de igienă şi coafură
ţinuta dezordonată apare în demenţe şi în retard mental

Următoarele afirmaţii cu privire la ţinută sunt adevărate, cu excepţia:

Ţinuta rafinată apare în tulburările depresive.
Ţinuta dezordonată apare la persoanele care au capacitate de autoîngrijire.

Următoarele afirmaţii cu privire la ţinuta dezordonată sunt adevărate, cu excepţia:

Apare la pacienţii care au capacitatea de autoîngrijire.

Următoarele afirmaţii cu privire la surâsul schizofrenicului sunt adevărate cu excepţia:

Este o tulburare de comunicare verbală
Este o tulburare cantitativă a mimicii

Următoarele afirmaţii privind mimica sunt adevărate:

Hipomimia este întâlnită în depresie.
Hipermimia se caracterizează prin facies foarte mobil, privire vie.
Paramimia este reprezentată de surâsul schizofrenicului.

Următoarele afirmaţii privind ticurile sunt adevarate:

Sunt gesturi scurte, repetitive, fără o necesitate reală.
Se amplifică în situaţii stresante.

Următoarele afirmaţii cu privire la manierisme sunt adevărate:

Sunt mişcări care au un scop pentru pacient.
Sunt mişcări care pentru observator sunt bizare.
Apar în schizofrenia hebefrenă.

Urmatoarele afirmatii privind tulburarile de comunicare sunt adevarate, cu exceptia.

din comunicarea verbala fac parte tinuta, mimica, pantomimica si privirea
tinuta extravaganta este caracteristica pacientilor diagnosticati cu dementa

Următoarele corelaţii sunt adevărate:

bradilalia este consecutivă bradipsihiei
intreruperea bruscă, de scurtă durată a discursului verbal este consecutivă barajului ideativ
tahilalia este consecutivă tahipsihiei

Următoarele afirmaţii în legătură cu tahipsihia sunt adevărate, cu excepţia:

este o tulburare a limbajului
asociaţiile de idei pierd total legăturile logice.
este forma extemă a ideaţiei accelerate.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

arahnofobia este teama de boli
claustrofobia este teama de spaţii deschise
agorafobia este teama de spaţii închise.

Următoarele afirmaţii cu privire la ideile delirante sunt adevărate:

Sunt impenetrabile la contraargumente
Ideile delirante de grandoare sunt idei expansive.
Ideile delirante mixte sunt ideile de influenţă şi ideile metafizice.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

ideile de revendicare izvorăsc din convingerea unei nedreptăţi.
ideile de relaţie se caracterizează prin faptul că pacientul este convins că anturajul şi-a schimbat
atitudinea faţă de el.
ideile de transformare se referă la convingerea metamorfozei fizice parţiale sau totale sau
transformarea în animale.

Următoarele afirmaţii cu privire la ideile delirante de persecuţie şi prejudiciu sunt adevărate,

cu excepţia:
nu apar niciodată în episoadele maniacale

Următoarele afirmaţii privind depresia sunt adevarate:

este o hipertimie negativă
se caracterizează prin dispoziţie deprimată, ideaţie lentă cu conţinut trist.
mimica şi pantomimica sunt în concordanţă cu trăirea afectivă: frunte încreţită în omega
melancolic, comisurile bucale coborâte.

Următoarele afirmaţii cu privire la tulburările calitative ale afectivităţii sunt adevărate:

Incontinenţa afectivă este forma extremă a labilităţii afective.
Inversiunea afectivă se caracterizează prin faptul că pacientul dezvoltă sentimente de ură faţă de
părinţi, fraţi, copii, soţ, soţie.
Inversiunea afectivă se întâlneşte în schizofrenie.
Ambivalenţa afectivă se caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte sentimente contrarii.

Urmatoarele afirmatii privind tulburarile calitative ale afectivitatii sunt adevarate:

inversiunea afectiva se refera la faptul ca pacientul uraste persoane pe care in mod firesc ar trebui sa
le iubeasca
aplatizarea afectiva apare in schizofrenie
labilitatea afectiva este trecerea facila de la o stare sufleteasca la alta

Următoarele afirmaţii privind inversiunea afectivă sunt adevărate:

se caracterizează prin faptul că pacientul dezvoltă sentimente de ură faţă de persoane pe care în mod
firesc ar trebui să le iubească
apare în schizofrenie

Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

în inversiunea afectivă pacientul trece uşor de la o stare sufletească la alta.

Următoarele afirmaţii privind amnezia sunt adevărate:

Amnezia reprezintă pierderea totală a capacităţii mnezice.
Amnezia lacunară apare în TCC sau stări de beţie.
Amnezia electivă – unele evenimente şi situaţii neplăcute (viol, adulter) au fost uitate.

Următoarele afirmaţii privind amnezia sunt adevărate:

Amnezia reprezintă pierderea totală a capacităţii mnezice
Amnezia lacunară apare în TCC sau stări de beţie
Amnezia electivă – unele evenimente şi situaţii neplăcute (viol, adulter) au fost uitate

Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

Simulaţia presupune o tulburare psihică pe care pacientul o accentuează.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

simulaţia este falsificarea adevărului în privinţa stării de sănătate.
disimularea se caracterizează prin ascunderea unor semne şi simptome în scopul sustragerii de la
tratament sau punerii în aplicare a unui act suicidar.
suprasimulaţia presupune o tulburare somatică sau psihică pe care bolnavul o amplifică.

Următoarele afirmaţii cu privire la mitomanie sunt adevărate, cu excepţia:

mitomania este falsificarea adevărului în privinţa stării de sănătate.
mitomania presupune o tulburare somatică sau psihică preexistentă pe care bolnavul o amplifică.

Următoarele afirmaţii cu privire la tulburările de control ale impulsurilor sunt adevărate:

cleptomania este o impulsiune de a fura obiecte lipsite de valoare sau de trebuinţă.
Piromanul este fascinat de foc şi asistă fascinat la stingerea incendiilor.
subiectul este incapabil de a rezista unui impuls sau tentaţiei de a da curs unui act dăunător.
persoana simte tensiune înaintea actului, plăcere în timpul şi regrete după săvârşire.

Următoarele afirmaţii cu privire la catatonie sunt adevărate, cu excepţia:

Se referă la scăderea vitezei de efectuare a mişcărilor.

Următoarele afirmaţii privind agitaţia psihomotorie sunt adevărate, cu excepţia:

la pacienţii schizofreni apare în mod imprevizibil
de obicei, pacienţii agitaţi psihomotor vin singuri la spital

Următoarele afirmaţii privind negativismul sunt adevărate:

este tendinţa de a opune rezistenţă la orice stimul extern
negativismul intern se referă la faptul că pacientul refuză să relaxeze sfincterele
este cuprins în sfera catatoniei

Următoarele afirmaţii cu privire la tulburarea de stress posttraumatic sunt adevărate cu

excepţia:
durata este limitată de la 2 zile la 1 lună
în tulburarea de stress posttraumatic intră accidentul de maşină, eşecul la un examen

Următoarele sunt simptome care domină tabloul clinic al schizofreniei:

asociaţii însolite
afectivitate plată
ambivalenţă afectivă
autism

Următoarele afirmaţii cu privire la schizofrenia paraniodă sunt adevărate, cu excepţia:

debutul este în jurul vîrstei de 15-16 ani
tabloul clinic este dominat de o stare de stupor, poziţii bizare păstrate timp îndelungat
este indicaţie pentru terapia cu electroşoc

Următoarele afirmaţii privind haloperidolul sunt adevărate:

este un antipsihotic de veche generaţie
este un neuroleptic cu care se tratează episodul maniacal
este un blocant al receptorilor dopaminergici
poate induce efecte adverse de tip extrapiramidal

Urmatoarele afirmatii privind demenţa Alzheimer sunt adevărate:

se caracterizează prin important deficite cognitive
pacientii prezinta sever deficit mnezico-prosexic
uneori pacienţii pot deveni violenţi.

Viziunea retrospectivă:
Este o formă supremă de hipermnezie.
Apare în situaţii de pericol existenţial.
Persoanele au impresia că revăd şi retrăiesc în câteva momente întreaga lor viaţă.
Este reprezentată de amintiri rapide, involuntare şi cu conţinut foarte bogat.