Diagnostic radiologic

1. Diagnostic odontal – una / doua / trei / multiple leziuni odontale simple /

complicate, tratate/netratate/partial tratate , corect/incorect. Leziunile
simple sunt cele fara afectare pulpara si sunt clasificate in 3 categorii:
superficiale, medii si profunde. Leziunile complicate sunt cu afectare pulpara
– reactii periapicale (radiotransparenta difuza), granulom /chist (diferenta o
da marimea leziunii, peste 5 mm – chist, in rest se prezinta identic radiologic
– radiotransparenta neta, rotund-ovalara, periradiculara).
Resturile radiculare sunt leziuni odontale complicate netratate; le precizam
aici, la diagnostic odontal.
2. Diagnostic parodontal – tartru prezent = gingivita tartrica ; pungi
parodontale adevarate (insertia epiteliala a santului gingival mai mare de 3
mm, in mod normal este de 3 mm) – sunt evidente radiologic; pungi
parodontale false (insertia epiteliala normala) – acestea se evidentiaza clinic.
Diagnosticul poate fi de parodontopatie marginala cronica profunda
(generalizata sau nu) cu resorbtie ososa de 1/3, ½ sau 2/3, functie de
profunzimea resorbtiei si de dezgolirea radacinii.
Resorbtia osoasa poate fi orizontala/verticala.
Pe Rx – halistereza este patognomonica pt PMCS si reprezinta
demineralizarea septurilor interdentare, care va determina resorbtie osoasa
orizontala
Tot aici, precizam si parodontitele apicale cronice PAC (reactiile apicale
din cauza leziunilor odontale complicate, netratate sau tratate incorect),
obturatiilor de canal incomplete (cauza frecventa PAC).
3. Diagnostic chirurgical – chisturi, tumori, dinti inclusi/semiinclusi, fracturi
etc. Nu se trece aici “extractia”, deoarece este inclusa in planul de tratament,
nu este un diagnostic.
Perimplantita se trece la diagnostic chirurgical (implantul il trecem la tratament, nu la
chirurgical; extractie o trecem tot la tratament)

4. Diagnosticul de edentatie – se denumeste edentatia dupa Kennedy, Costa,

Kennedy-Applegate; se precizeaza daca edentatia este protezata/partial
protezata/protezata , daca trat protetic este fix (conjunct) sau mobil (adjunct),
daca lucrarile protetice sunt corecte sau incorecte.

Lucrarile protetice sunt incorecte daca – dintii stalpi au obturatii de canal

scurte, incomplete etc, daca sunt fracturati (mai ales la RCR-uri sau la
dentatus-uri se pot observa fracturi radiculare), daca nu mai exista adaptare
marginala, daca au leziuni carioase sau leziuni periapicale, daca exista
extensii distale (se accepta extensii meziale la maxilar – de IL si de PM1).

Putem descrie lucrarile protetice vizibile Rx – lucrare protetica conjuncta

metalo-acrilica = > NUMAI DACA vedem casetele cu retentii pt acrilat, daca
nu, nu putem faca diferenta intre metalo-acrilica si metalo-ceramica pe
radiografie.

Clasificarea Kennedy – clasificare topografica:

a) Clasa I – biterminala : cuprinde edentatii biterminale, prezente la oricare
arcada, pot fi simetrice / asimetrice, uneori extinse pana in zona frontala,
depasind linia mediana (edentatie continua pe o hemiarcada);
b) Clasa a II-a – uniterminala: cuprinde edentatii uniterminale, prezente la
oricare arcada, extinse pana in zona frontala sau depasind linia mediana;
c) Clasa a III-a – intercalata (frontala sau laterala): cuprinde edentatii marginite
de dinti restanti, mezial si distal, edentatii din zona frontala fara depasirea
liniei mediene;
 d) Clasa a IV-a – existenta unei singure brese edentate clasificabile care cuprinde
cel putin 2 incisivi centrali de pe aceeasi arcada; edentatia se afla in zona
frontala, de o parte si de alta a liniei mediene.
Clasificarea Kennedy-Applegate mai cuprinde inca 2 clase:
e) Clasa a V-a – edentatii clasa a III-a cu absenta caninului tratate (protezate)
adjunct (mobil sau mobilizabil) (=> bresa edentata intinsa);
f) Clasa a VI-a – edentatii clasa a III-a tratata (protezata) conjunct (fix) (=> bresa
edentata redusa)

Reguli Applegate:
- Nu se iau in considerare (sunt considerati absenti) dintii irecuperabili ce
urmeaza a fi extrasi, dar si dintii absenti care nu vor fi protezati si nu au
antagonisti (M2, M3); ! Arcada scurtata – nu se considera edentatie daca
lipsesc M2 si M2 si nu au antagonisti, deci nu se protezeaza;
- Dintii absenti protezati corect prin punti asupra carora nu se va interveni sunt
considerati prezenti;
- Bresa edentata situata cea mai distal da clasa edentatiei;
- Clasa a IV-a Kennedy nu prezinta modificari, in timp ce clasele I-III pot
prezenta maximum 4 modificari;
- Clasificarea Kennedy nu indica intinderea si localizarea modificarilor.

Clasificarea COSTA
- Descrie localizarea si intinderea bresei edentate:
- Brese terminale, limitate anterior de dinti – T;
- Brese laterale, delimitate mezial si distal de dinti restanti – L;
- Brese frontale, limitate la ambele extremitati de dinti restanti, situate in zona
frontala – F;
- Citirea se face de la dreapta la stanga, in sensul acelor de ceasornic; se incepe
din hemiarcada maxilara dreapta si se termina cu hemiarcada mandibulara
dreapta (citire modificata de Ionita);
- Bresele extinse sunt denumite in functie de pozitia primului dinte absent in
ordinea de citire (de ex. Edentatia de 1.4, 1.3 este o edentatie laterala extinsa,
iar edentatia de 2.3, 2.4 este o edentatie frontala extinsa);
- Numele breselor sunt despartite in scriere prin virgule, iar linia mediana este
notata cu cratima, dar se citeste M;
- Dintii absenti care nu urmeaza sa fie protezati nu sunt luati in considerare in
clasificarea edentatiei;
- Edentatiile cu 1-2 dinti restanti – edentatii subtotale, indifferent de distributia
lor pe arcada; dar poate fi considerate edentatie subtotala prezenta a 1-5 dinti
pe arcada, dar cu pozitie nefavorabila pt protezare.
- Se face un diagnostic preliminar de edentatie si unul final, postextractional;
- Se precizeaza daca dintii restanti au o pozitie favorabila sau nu protezarii.

5. ( Diagnosticul afectiunilor ATM - Afectiuni temporo-mandibulare de

origine articulara (artrogene) – deplasari discale, subluxatii, afectiuni
inflamatorii, anchiloza, fractura.) – nu e obligatoriu de precizat!

Planul de tratament
1. Tratamentul de urgenta - solutionarea motivului prezentarii
2. Asanarea cavitatii bucale – igienizare profesionala (detartraj ultrasonic sau
manual, airflow, periaj professional, educatie pentru autoigienizare etc).
3. Terapie odontala – restaurativa simpla in cazul leziunilor odontale simple sau
asociata cu tratament endodontic, in cazul leziunilor odontale complicate.
Prognosticul dintilor stalpi devitali este inferior celor vitali din cauza
rezistentei scazute ai celor cu tratamente endo (risc de fracturi etc).
4. Tratament ortodontic (optional)
5. Tratament chirurgical - extractii ale dintilor distrusi, compromisi, inclusi,
neutilizabili pentru reabilitarea orala, a resturilor radiculare, tratamente pre-
si proprotetice (regularizari de creasta alveolara, adancirea fundurilor de sac
etc), orice procedura chirurgicala dento-alveolara sau maxilo-faciala.
6. Ablatia lucrarilor protetice – daca am precizat la diagnosticul de edentatie
ca protezarea este incorecta, obligatoriu spunem de ablatia lucrarilor protetice
incorecte.
7. Protezarea provizorie – etapa obligatorie in reabilitarea orala. Pot fi obtinute
prin metoda directa sau indirecta. Functiile protezarii provizorii
……………………………………………………………………………….
8. Tratament protetic definitiv – functie de particularitatile cazului clinic,
putem avea urmatoarele optiuni :
- Microproteze - pentru restaurarile protetice fixe unidentare; daca exista
leziuni odontale complicate cu distructii coronare masive care pot fi
tratate, se pot reface prin pivoti de fibra de sticla, prin RCR-uri / DCR-uri,
si o microproteza (coroana de acoperire sau de invelis);
- Restaurari / lucrari protetice fixe (proteza conjuncta) cu elemente de
agregare pe dintii stalpi alesi si corp de punte care inlocuieste dintii absenti
(trebuie precizati dintii stalpi si dinti absenti care trebuie inlocuiti);
- Protezare mobilizabila (adjuncta) prin proteza partial acrilica cu crosete
aplicate pe dintii limitanti ai bresei (poate fi cu 2 sei in cazul edentatiilor
 biterminale, cu o sa etc) sau prin proteza scheletata cu crosete turnate sau
cu sisteme speciale de mentinere (capse, culise, telescoape, magneti).
- Protezare adjuncta prin proteza totala mobila (max si/sau mandibulara) in
edentatiile totale.
- Se poate face si o protezare mixta, acest lucru insemnand restaurare
protetica fixa in zona frontala cu protezare mobilizabila in zona laterala.
- Tratament implanto-protetic – inserare de implante, cu / fara aditie osoasa
in prealabil, cu / fara alte metode preimplantare – sinus lifting, lifting de
fosa nazala, transpozitie de nerv etc. Incarcarea implantelor poate fi
imediata sau nu; nu este recomandata o protezare mixta (pe dinti naturali
si pe implante din cauza faptului ca poate aparea resorbtie osoasa
periimplantara si se poate pierde implantul). La maxilar este nevoie de
minimum 6-8 implanturi din cauza structurii mai spongioase a osului.

9. Dispenzarizare pacient – activa / pasiva, igienizare profesionala etc.