Hidroxidul de calciu in endodontie

Popa Alexandra Medic resident an II Parodontologie

Hidroxidul de calciu este utilizat in stomatologie de cateva decenii si este

agentul terapeutic principal datorita numeroaselor sale avantaje

Hidroxidul de calciu este o pudra alba inodora, care din punct de vedere

chimic este o baza puternica, cu un Ph de 12.5–12.8, iar in contact cu fluidele

apoase se disociaza in calciu si ionul hidroxil [1].

Multi dintre patogenii endodontici nu pot supravietui ph-ului puternic

alcalin pe care il are hidroxidul de calciu.

Efectele letale pe care le are hidroxidul de calciu asupra celulelor

bacteriene se produc prin urmatoarele mecanisme:

-distrugerea membranei citoplasmatice a bacteriei

-denaturarea proteinelor

-distrugerea ADN-ului.[2]

Hidroxidul de calciu actioneaza ca o bariera fizica prin umplerea spatiilor

dintre canale si astfel impiedica patrunderea bacteriei in sistemul canalicular.

Acesta omoara microorganismele ramase prin oprirea nutrientilor pentru crestere

si limitarea spatiului pentru multiplicare.

Proprietatile biologice ale hidroxidului de calciu:

-biocompatibilitate
-favorizeaza formarea barierei de osteodentina

-inhiba resorbtia radiculara si stimuleaza vindecarea periapicala dupa trauma[3].

Sjogren et al.(1991) a demonstrat ca hidroxidul de calciu aplicat timp de 7

zile asigura completa sterilizare a canalelor radiculare. Han et al. (2001) a

descoperit ca pastele apoase pe baza de Ca(OH)2 si pastele de hidroxid de calciu

pe baza de ulei de silicon au fost eficiente in eliminarea E. faecalis din tubulii

dentinari [1]

Hidroxidul de calciu inactiveaza endotoxina, atat in vivo cat si in vitro, iar

in prezent este singurul medicament eficient pentru inactivarea acesteia. De

asemenea hidrolizeaza fractiunea lipidica a lipopolizaharidelor bacteriene.

Acesta are o eficienta crescuta si in neutralizarea Actinomyces israelii.

Candida albicans este una din cele mai frecvente specii fungice izolate din

infectiile canalelor radiculare si se pare ca Ca(OH)2 in combinatie cu

paramonoclorfenol sau CHX sunt cele mai eficiente medicamente folosite in

astfel de situatii. Insa Ca(OH)2 nu are actiune microbiana eficienta impotriva

tuturor germenilor din canalele infectate, dar se reduce eficient numarul

bacteriilor si prin utilizarea tehnicilor moderne de ddebridare, instrumentare si

dezinfectie.

S-a dovedit ca are o anumita eficacitate in dizolvarea tesutului pulpar, in

vitro, dar si ca poate creste capacitatea de dizolvare a DDR de catre hipocloritul

de sodiu [4].
 Hidroxidul de calciu are actiune citotoxica si caustica atat asupra

microorganismelor din canalele radiculare cat si asupra tesuturilor periapicale

vii, insa efectul este superficial, datorita solubilitati sale.

Aplicatii clinice ale hidroxidului de calciu:

-in gangrena

-in pulpotomie, datorita alcalinitatii, biocompatibilitatii si actiunii

antimicrobiene, dar necesita o buta obturatie coronara datorita solubilitatii

-in apexificari, deoarece creaza o bariera calcificata apicala la nivelul dintilor cu

necroza pulpara sau la nivelul dintilor permanenti imaturi

-in canalele cu exudat

-in fracturile radiculare orizontale inchise la dinti vitali

-in perforatii

-in resorbtii radiculare [5]

Hidroxidul de calciu exista sub forma de preparate magistrale, dar si sub

forma de produse tipizate ce se livreaza ca si paste, carpule sau seringi.

Se introduc pe canale cu ajutorul instrumentarului rotativ (ac Lentullo)

sau manual (ac Kerr), prin propulsarea pastei, prin condensarea cu fuloare de

canal care sa patrunda pe toata lungimea acestora, se pot injecta cu seringa in

care se livreaza, cu seringa de presiune sau cu pile activate ultrasonic.

Inainte de introducerea pastei, canalul trebuie sa fie uscat si curatat, iar

pasta trebuie sa ajunga pana la apex si sa aiba o radioopacitate omogena.

 Obturatia coronara provizorie trebuie realizata dintr-un ciment care sa

asigure o inchidere etansa.

Se va evita utilizarea eugenatului de zinc ca material de obturatie

provizorie sau de canal, deoarece hidroxidul de calciu la contactul cu acesta se

intareste brusc si va fi foarte greu de indepartat.

Dezavantajele hidroxidului de calciu:

-rezultate impredictibile ale fromarii barierei apicale

-probleme estetice

-variabilitatea duratei tratamentului

-dificultati in monitorizarea pacientului

-nereusita tratamentului

-greu de aplicat si indepartat

-influenta negative asupra proprietatilor fizie ale dentinei.[6]

Hidroxidul de calciu din canal se va indeparta cu acul master apical in

combinatie cu irigatii abundente cu hipoclorit de sodium si EDTA. EDTA-ul

neutralizeaza hidroxidul de calciu rezidual si previne reactia chimica a acestuia

cu sealer-ul. Hidroxidul de calciu din canalele laterale sau neregulate poate fi

indepartat prin irigari ultrasonice pasive. Irigatiile ultrasonice cu NaOCl 2%

sunt mult mai eficiente in indepartarea Ca(OH)2 decat irigarile cu seringa cu

NaOCl sau apa.[7]

 In concluzie, hidroxidul de calciu este principalul agent terapeutic si este

utilizat pentru tratamentul conservativ al leziunilor periapicale mari, al

resorbtiilor intra si extra radiculare, al perforatiilor si al fracturilor radiculare.

Bibliografie

[1] Z. Mohammadi, P. M. H. Dummer, Properties and applications of calcium

hydroxide in
endodontics and dental traumatology, International Endodontic Journal, 44,
697–730, 2011
[2]Siqueira Jr JF, Lopes HP., Mechanisms of antimicrobial activity of calcium
hydroxide: a critical review (Review)., International Endodontic Journal, 32,
361±369, 1999
[3] B. Athanassiadis, PV. Abbott, LJ Walsh, The use of calcium hydroxide,
antibiotics and biocides as antimicrobial medicaments in endodontics,
Australian Dental Journal Supplement 2007, 52, 64-82
[4] JOHN I. INGLE, DDS, MSD, 2002, Endodontics
[5] M. Gafar, A.Iliescu, Endodontie clinica si practica, Ed. Medicala, Bucuresti,
2007, pag. 198-202
[6] N, Revathi., and Sharath Chandra S.M. "Merits and Demerits of Calcium
Hydroxide as a Therapeutic Agent: A Review." International Journal of Dental
Sciences and Research 2.6B (2014): 1-4.
[7]Lambrianidis T, Kosti E, Boutsioukis C, Mazinis M , (2006), Removal
efficacy of various calcium hydroxide/chlorhexidine medicaments from the root
canal., International Endodontic Journal, 39, 55–61