Examen practic PPM – ce e de știut – A.I.

EXAMENUL MODELULUI

1. Diagnosticul de edentație

a. Preliminar – se iau în considerare toți dinții prezenți pe arcade (inclusiv cei irecuperabili)
b. Final – se iau în considerare doar dinții ce vor fi păstrați

 După Kennedy
-Se ia în considerare cea mai posterioară breșă edentată
o Clasa I – biterminală
o Clasa II – uniterminală
o Clasa III – unilaterală
o Clasa IV – zona frontală, de o parte și de alta a liniei mediane
- Dacă există breșe edentate suplimentare celei care dă numele edentației = se numește
modificare (maxim 3 pentru fiecare edentație)
- Regulile lui Applegate!!!
- Clasa IV nu prezintă modificări!
- Dacă nu se protezează o anumită zonă/bresă edentată – nu se ia in considerare la precizarea
clasei de edentație (ex. Breșă foarte micșorată consecutiv migrării orizontale dinților vecini –
nu se protezează; Molarii 2 atunci când alegem ca plan de tratament o arcadă scurtată)
 După Costa
- Se ia în considerare topografia și întinderea edentației
o Terminală – T
o Laterală – L
o Frontală – F
- Se citește atât la maxilat, cât și la mandibulă - de la drepta la stânga.
- Denumirea se face în funcție de primul dinte absent.
- Între edentațiile din același cadran se pune ”,” iar când se trece în cadranul următor (se trece
de linia mediană), se scrie “-“ dar se citeste “M”.
- De exemplu ed. T,L – F, L
- Dacă edentația este mai mare de 3 dinți = edentație întinsă
- Dacă edentația trece din zona laterală în zona frontală sau invers (cuprinde C și PM) =
edentație extinsă
- Singura edentație extinsă și redusă este edentația de C și PM 1.
- Când mai sunt prezenți 1-3 dinți pe arcadă = edentație subtotală
- Când sunt prezenți 5 dinți cu distribuție nefavorabilă – pe aceeați hemiarcadă = se consideră
tot edentație subtotală
 Edentația protezată
- Prin proteze fixe (punți) / mobilizabile
o Corect – nu se ia în considerare în diagnosticul de edentație
o Incorect – de ce
 Morfologie necorespunzătoare
 Adaptare marginală deficitară
 Breșă edentată prea lungă pentru a fi susținută lucrarea pe dd stâlpi ( nu se respectă legea lui
Ante)
 Raport corp de punte-creastă edentată incorect
- La protezele fixe - în zona edentației – înfundătură a mucoasei și a osului
- Pot exista extensii meziale/distale
2. Cauzele edentației

 Caria complicată
o Cel mai frecvent
o Există dinți ce prezintă distrucții coronare, obturații multiple
o Unde sunt multe lucrări fixe se poate presupune cauza pierderii de tip carios
o Creste edentate mai late, înalte, bine reprezentate
o Crestele edentate atrofiate pot fi consecința unei neprotezări mai vechi, însă edentația este de
etiologie carioasă
 Parodontopatiile
o Sunt necesare semne mai marcante
o Retracții gingivale severe cu expunerea furcațiilor, migrări dentare
o Creste edentate atrofiate și subțiri
 Etiologie mixtă
o Carie + parodontopatie – semne comune ambelor afecțiuni
 Trauma ocluzală
o Nu poate fi cuantificată pe model (ci pe Rx), nu menționăm de ea
 Alte cauze
o Traumatisme în zona frontală – pierderea doar a dinților frontali maxilari
o Chisturi, tumori benigne

3. Tulburările funcționale de edentație – în ordinea gravității

a. Masticație
o Edentații/distrucții coronare importante în zona laterală
o Uzura accentuată a dinților laterali ce a determinat apariția contactelor în suprafață
o Prezența unor lucrări protetice cu suprafața ocluzală necorespunzătoare în zonele laterale
b. Fizionomie
o Edentații în zona frontală – până la nivelul PM 2 (maxilar)
o Distrucții coronare importante în zona frontală
o Lucrări protetice ce prezintă o morfologie necorespunzătoare
c. Fonație
o Edentație în zona frontală (mai ales maxilară)

4. Diagnosticul leziunilor asociate

a. Diagnostic odontal
o Multiple leziuni carioase netratate și tratate corect/incorect
o Cele tratate incorect – de ce
1. Morfologie necorespunzătoare
2. Adaptare marginală deficitară
3. Absența punctului de contact interdentar
o Se precizează dinții cu distrucții coronare masive tip resturi radiculare.
o Uzură dentară – atriție, abraziune, abfracție, eroziune
o Fracturi dentare
b. Diagnostic parodontal
o Gingivită – tumefacția gingiei (igienă defectuoasă + tartru)
o Retracții gingivale – cauzate pe fondul unei:
1. Igiene deficitare
 2. Traume dentare isolate
o Parodontită marginală cronică superficială – retracții moderate + gingivită + pungi parodontale
false în hipertrofii gingivale
o Parodontită marginală cronică profundă – retracții severe + expunere furcații + migrări
dentare + creste edentate atrofiate
1. Necesită semne mai marcante pentru a fi profundă
c. Diagnostic muco-osos
o Creste favorabile protezării – înalte, late
o Creste nefavorabile protezării – atrofiate, denivelate
o Tuberozitățile maxilare
1. atrofiate, neretentive / retentive
2. procidente = dinții antagoniști sunt în contact cu tuberozitățile
o Tuberculi piriformi – oblic/ vertical/ orizontal
o Torus maxilar absent/prezent și unde
d. Critica lucrărilor protetice existente
o Lucrări protetice fixe corecte / incorecte – de ce (am scris mai sus)
1. Coroane / punți
2. Extensii lucrări fixe – meziale/distale
3. Proteze (sunt câteva modele cu PPA)
a. Se observă șeile protezei în fundurile de sac
b. Nu se observă rugile palatine (sunt acoperite de plăcuța palainală)

(uneori se poate observa lucrarea protetică prin – volum mai mare față de ceilalți dinți, în special
a elementelor de agregare ale punților vs. corp de punte)

5. Diagnosticul de ocluzie

 Ocluzia nu există
o Edentații subtotale la nivelul unui maxilar
 Ocluzia există – poate fi:
o Stabilă
o Instabilă – de ce:
 Prin pierderea stopurilor ocluzale
 În zona laterală – de gradul I și III prin:
o Edentațiile dinților laterali
o Contacte în suprafață consecutive uzurii dentare
 În zona frontală – de gradul II prin:
o Edentațiile dinților frontali
o Uzura exagerată a marginilor incizale

(Stopurile ocluzale de gradul I = cuspizii P dinți maxilari articulează la nivelul foselor dinților inferiori

Stopurile ocluzale de gradul III = cuspizii V dinți mandibulari articulează la nivelul sanțurilor mezio-distale
dinți superiori

Stopurile ocluzale de gradul II = muchia incisivilor inferiori articulează cu fața palatinașă a incisivilor
superiori)

 Prin migrări dentare verticale și orizontale

 Prin contacte numai la nivelul unei hemiarcade
Planul de ocluzie = planul ce rezultă din unirea suprafețelor ocluzale ale dinților celor 2 maxilare.

 Plan de ocluzie păstrat – cu ocluzie stabilă

 Plan de ocluzie păstrat – cu ocluzie instabilă (contacte în suprafață)
 Plan de ocluzie denivelat – prin prezența migrărilor dentare, malpozițiilor dentare

Curba sagitală Spee = curba ce unește vârfurile C – cuspuzi vestibulari PM și M

 Poate fi normală – ascendentă distal

 Poate fi aplatizată/inversată/accentuată

 Denivelată – cauzată de neprotezarea unor bonturi dentare, malpoziții dentare

 Întreruptă – edentații
 Absentă – dacă edentația în zona laterală este mare

Curba tranversală Wilson = curbă ce unește vârful cuspizilor molarilor de fiecare parte a arcadei

 Poate fi normală – concavă superior ͜

 Poate fi aplatizată/inversată

DVO – poate fi:

 Păstrată
 Mărită
o Lucrări protetice incorecte
 Micșorată
o Cu contacte dento-dentare
 Uzură generalizată severă a dinților
 Lipsa dinților din zona laterală + vestibularizarea dinților frontali superiori
o Fără contacte dento-dentare
 Edentația totală unimaxilară
 Edentația intercalată (există câțiva dinți dar aceștia nu au contact ocluzal)

6. Planul de tratament

 Tratament PREprotetic

= Pregătirea cavității bucale în vederea instituirii tratamentului protetic

a. Asanarea cavității bucale

o Periaj professional + detartraj
b. Tratament chirurgical
1. Extracții dinți irecuperabili – de ce:
a. Distrucții coronare masive
b. Pierderea efectului de ferulă
 Extracții ale dinților de modifică planul de ocluzie
o Egresiuni/extruzii severe
 Gingivo-alveoloplastii la nivelul dinților egresați
c. Tratament odontal
o Tratamente endodontice
o Tratamentul cariilor simple, obturații
 o Înlocuirea obturațiilor defectuoase
o Tratamentul abraziunilor, leziunilor cuneiforme – obturații compozit
d. Tratament parodontal – dacă este cazul
o Chiuretaj parodontal
e. Tratament de echilibrare ocluzală
o Șlefuiri selective
o Devitalizări, coronoplastii, acoperire cu microproteze – dinți migrați vertical
o Îndepărtarea lucrărilor protetice necorespunzătoare
f. Tratament ortodontic – dacă e cazul
o Malpoziții dentare (înclinări, rotații)
o Închiderea unor spații edentate
o Realizarea unor ușoare intruzii dentare

 Tratament PROprotetic
= Intervenții în scopul realizării lucrării protetice
a. Chirurgical
- Modelare creste edentate/tuberozități
- Îndepărtare chirurgicală a torusului palatin de dimensiuni foarte mari ?
- Intervenții la nivelul frenului/bridelor
b. Preparații ale dinților stâlpi
- Șlefiuri dinți stâlpi proteze fixe tip punți
- Șlefuiri ale dinților vecini edentației pentru aplicarea unor coroane cu convexități
corespunzătoare + lăcașuri pentru pinteni și croșete/praguri orale (dacă optăm pentru
plăcuță dento-mucozală sau croșet continuu)
- În cazul în care nu se optează la acoperirea dinților vecini edentației cu coroane, se prepară
lăcașuri ocluzale/supracingulare pentru pinteni

 Tratament protetic
o Mai multe variante, însă prima PPS!!!
o PPS
 Tipul de conector – de ce
- Plăcuță palatinală cu lățime redusă – ed. Cls. III Kennedy
- Plăcuță palatinală cu lățime mare – ed. Cls. I și II
- Plăcuță palatinală fenestrată – prezența torusului palatin
- Plăcuță dento-mucozală – ed. Cls. I Kennedy – element contrabasculant
- Bară linguală – înățime proces alveolar min. 9 mm
 Câte șei și unde
 Elemente de menținere directă
o Croșete pe dinții vecini edentației
o Ed. Cls III – corșete Ackers cu pinteni în fosetele vecine edentației ( suport
dento-parodontal)
o Ed. Cls I – croșetul divizat in T, croșetul Ackers cu pinten în foseta mezială +
croșet muco-alveolar (dacă este nevoie)
o Ed cls II – Croșet divizat in T în zona edentației + croșet Bonwil pe
hemiarcada opusă
o Ed. Cls IV (C-C) – croșete Bonwill pe molari + Ackers pe PM
o Ultimul molar izolat dintr-o ed. Cls III – croșet inelar
o Croșetul divizat in T
  Mai elastic
 Pintenul in foseta mezială – transformă pârghia de gradul 1 în
pârghie de gradul 2
 Permite o înfundare parțială
 Elemente de menținere indirectă
o Pinteni suplimentari
o Croșetul continuu
o Conector dento-mucozal
o Cls. III Kennedy nu are nevoie de menținere indirectă!!!

Edentație mare biterminală

o Croșet muco-alveolar
o Plăcuță palatinală complete – pentru a compensa sprijinul
o Sau se optează pentru sisteme speciale

Sisteme special – principii

 Sunt mai fizionomice

 Rezistența mai mare
 Sunt mai rigide
 Bară cu călăreț – în ed. Cls. III
 Sisteme telescopate – necesită un paralelism corespunzător al dinților și amplasarea acestora favorabil pe
arcadă
 Culise – nu la mandibulă!!! – pentru ca sunt foarte rigide (reziliența crescută a mucoasei mandibulare)
 Dezavantaj – capse – se schimbă la 6 luni

o Implanturi
 Numărul de implanturi și locul inserției acestora
 Adiție de os + sinus lift (la nevoie)

o Lucrări protetice fixe

 Punți dentare

o PPA – în cazul situației financiare precare

 Număr șei
 Croșete – pe dinții limitanți edentațiilor
 Cervico-alveolare deschise dental/edental (cele mai frecvente)
 Stahl
 Muco-alveolare
PIESA PROTETICĂ

PPS maxilară/mandibulară realizată incorect

 Cu …. Șei
 Edentație Kennedy + Costa
o Dinții prezenți reprezintă edentațiile !!!
 Elementele protezei
o Conector principal
 Plăcuțe palatinale – maxilar
 Bară linguală – mandibulă
o Elemente de menținere directe
 Croșete (turnate/din sârmă de wipla/mixte), brațe, pinteni
 Fracturate/reparate
 Sisteme speciale
o Elemente de menținere indirectă
 Pinteni suplimentari
 Conector dento-mucozal
 Croșet continuu
 Proteză purtată
 Proteză reparată, căptușită
 Starea dinților artificiali
o Dinți din acrilat, abrazați
o Au fost adăugați dinți din garnituri diferite
 Papile interdentare concave
 Tartru prezent
 Foliere torus
 Artificii de montare ale dinților (ex. 3 premolari)
 Montarea ultimilor dinți pe tuberozități/tuberculi piriformi
 Prin acrilat se pot observa plasele metalice cu ochiuri mari/mici
 Trecerea metal-acrilat într-o ușoară treaptă pe suprafața internă a protezei și trecerea netedă pe suprafața
externă