Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FREN LABIAL
-fren superior si inferior
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni,nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa,care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
-insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului bucal,atat un repaus cat si in
protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se reduce
mult.
4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie
Alegerea dd laterali
a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub piriform(mdb)-
se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post D
1
intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se aleg dd mai
ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub piriform triunghi Δ
= zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste, predominanta misc
verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz sters, cav glenoida
plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC, echilibrare oclz
laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta masticatorie ↑,
igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri, legatura perfecta cu baza pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se monteaza mai intai
modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se pastreaza RC si
DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si vestibularizat cand
orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana, corelata cu h
cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig echilibrul PT in miscari
2
execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de sus se pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor
7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
3
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext, iar spre
L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca sa
vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al faringelui
perpend pe CP)
modelare – desc larga a gurii
inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)
4
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
5
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana, forma, culoarea,
marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;estetic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare
Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea fctionala in intregime a
CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se remediaza (lunga se
slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp – la tuberculul piriform, zona Ah
trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int
a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza
punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se intinde
lingura
zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
6
zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este rotunjita,
nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc limbii de pe un buton pe
celalalt)
zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
II. Maxilar
limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si
unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta
fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata pe partea
examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac – lingura lunga
mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou termoplastic (balansarea mand si
desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire treptata)
lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup
7
med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac desch larg gura si face protractie max a
limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa degetului de
marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu 2
degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj pe
obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul, protractia limbii,
mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa inchida gura pt zona V a
tuberculului piriform
maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in
usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt
zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului
15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE DINTRE CRESTE SI GRADE DE
DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice
8
Inaltimea osului mandibular: - pe Rx
cls I = peste 20 mm
cls II = 15-20 mm
cls III = 10-15 mm
cls IV = sub 10 mm
Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie
Relatia mandibulo-maxilara
cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul instalarii ed (max ro
centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)
2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a ligg pterigomand
(2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic
limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si unde infundarea
este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta fonema Ah
prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in
usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V
centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului
9
inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
10
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie,care nu e alta decat RC
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una paramedianpoate evidentia inchiderea
intr-o pozitie mai anterioara
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara,cu mandibula nefortata
11
principii:echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare,numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls IIa,cu decalaje mari intre
creste,protezari anterioare cu dd necuspidati,in bruxism
avantaje: echilibru,estetica,functionalitate,confort
dezavantaje:uzura dd,ineficienta masticatorie,modificari ocluzale
24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
herbst: mimarea fluieratului: marg V ant
inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar medicul face
modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune, lingura se
desprinde cu usurinta
25.MACHETE.INDICATII??
26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri:proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere,pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic:alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai ales pt dd frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod –mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
12
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri
28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital sau
chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei
13
- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura miscare verticala in
ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea retentiei
prin instabilitatea protezei
- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai paralele
– adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare tumori,
postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent
14
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
mobilizatori
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune prin
deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se
prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ
Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand sa obtina un surplus mucozal necesar inchiderii
marginale
-CP reziliente ,cu mucoasa putin rezilienta,aderenta de periost
15
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,deformari in plan orizontal
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf ocluzala a
sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
16
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la nivelul
sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat pl
de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si stabilesc
DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji
17
43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI,ROBUST,CU TENUL INCHIS LA CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care uneste vf celor
2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoarea tarnsforma
datele: mare/medie/mic
- dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand buza e relaxata,
varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice;
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul ICS
TEHNICA GYSI
- se incepe cu I sup M2 sup (max)
- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:
- inclinare usor spre distal a IL
- distanta pana la planul ocluzal e de ½ mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
18
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
C:
- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la barbati dar nu
si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atat are un aspect
mai feminin cand se face montare ne uitam daca se vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I – C linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
19
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
50.CREASTA ZIGOMATO-ALV
??
20
51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA DISTALA V MAND
mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de aceea se recomanda atat lingura cat si proteza sa aiba o
scobitura
ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul piriform-nu se acopera de proteza
uneori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior al faringelui+lig pot mobiliza proteza
adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int
a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il
jeneaza
punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se intinde
lingura
Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a
tuberculului piriform)
Inchiderea la zonele cheie:
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu preseze
exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale
21
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,bride C,fren lingual
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea zonei L in rap
cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V (bride, fren, Fish)
amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem CP care
previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca versantii lg
sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba
Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la limita dintre
mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite
Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP
22
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase
23
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
24
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin , permitand
delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie anterioara este
vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand ant-post
si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie marcata
anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in zona distala
mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic ramolit cu
o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la extremitati.Lingura
este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand si face
protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
25
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa
se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se desprinda
cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si lingura trebuie sa
se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie
vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3 indepartand
buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital sau
chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei
26
23. Motivele protezarii.
-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii
24. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a 2
fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se interpune un
strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona de sprijin a
boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza
pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii individuale,
faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta , favorizand
mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata externa a protezei
amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
25. Stomatite.-eu
26. Reconditionarea protezei.
27
31. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.
37. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica
utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
38. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-
zigomati, rugi palatine? Explicati.
28
-z vestibulara centrala/labiala
49. IM (18-66pag)
58. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi palatine)
29
74. Modificarile musculare la pac ed total
75. Componenta fizionomica si psihica
76. tipuri anomalii scheletate
77. Clasificarea ACP
78. tipuri de supraprotezare
79. trat preprotetic
80. trat preprotetic ne/chirurgical
81. obiectivele ampr preliminare
82. preparare alginat
83. materiale de captusire
84. Accu Dent
85. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
86. amprentarea zonelor rezilienta
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
30
-creste neretentive vestibulare
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
31
6. Clasificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:
-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori dimensiunea
unei alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde
este locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului
in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel
32
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea linguala
a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in
pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere
marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si
pozitia fundului de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii
anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau
cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura
mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai
multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o
suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic
inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB
si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii
prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet
modelat , in continuarea lingurii, lucios
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand
lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
33
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face
nu mare greutate
-inclinatie medie
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a
amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie
anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand
ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie
marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca lingura se desprinde , se scurteaza in
zona distala maxilara
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic
ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la
extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera
ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
--limita distala
34
--fundul de sac
Elemente negative:
-bridele laterale/canine
-pliurile longitudinale
-formatiuni hperplazice
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face
nu mare greutate
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a
amprentei max
-manevra Valsalva
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura
trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se
desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si
lingura trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa
35
fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza
lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3
indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
-consecinte clinice:
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
36
14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn
sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara
sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea
bazei
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie
favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre
cele 2 butoane de presiune
37
-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
23. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-alimentele aderente
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-fixarea musculaturii:
-zone retentive
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a
2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se
interpune un strat de saliva
38
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona
de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat
bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii
individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta ,
favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata
externa a protezei. amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
24. Stomatite.
-factor mecanic: proteza e generatoare de infectie
39
-reflexul molar
-deglutitia
-hiperextensia fortata
-memoria ocluzala
-creasta ascutita
-creasta denivelata
40
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
Cauze:
Rezorbtia postextractionala
Actiunea protezelor
36. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica
utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
37. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-
zigomati, rugi palatine? Explicati.
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-
Espe);
4)Gipsul;
41
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
Maxilar:
-z retrozigomatica
-z vestibulara laterala
-z vestibulara frontala
-z Ah
43. Homotropia:
-la o retragere a limbii , corespunde o anumita retragere a mandibulei, fenomen ce se poate observa si in
deglutiei
-pe baza sablonului maxilar se aplica o bila de ceara care trebuie atinsa de pacient cu varful limbii
46. IM
42
47. Activarea ocluzorului.
54. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi palatine)
59. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-filozofic=cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat
-critic = foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine
43
-réducèrèa chèràtinízárii, agròsími mucóasei + cresterea sensiblilitatii. ei. 4.uníreá ínsèrtílor musculare
vestibulare si orale
-Pe perioada a 7 ani 50% din resorbtia osoasa a fost in primul an dupa extractie
-asimetria crestei
-forma crestei
44
66. Modif muc pasiv-mobile
-Reducerea in suprafata, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
-prin resorbtia crestelor ,insertiime muscular se aporpie de mijlocul crestelor
-prin actiunea formatiunilor periferice se reduce suprafata de mucoasa pasiv mobile
-I edentatii vechi avem trecere directa intre mucoasa fixa sic ea mobile=> dificultati de protezares
-protezele pot determina leziuni ulcerative , zone congestive sau hiperplazice, in relatia marginala cu
mucoasa pasiv mobila
-implante separate sau unite prin bare, cu sau fara sisteme de ancorare
45
-sisteme speciale : capse, bare, telescoape, magneti
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament,
avand in vedere :
-adaptarea cu protezele
46
-complexitatea tratamentului
Mucoasa – pierderea elasticitatii, atrofia, frecventa mai mare a stomatitei protetice, asociarea cu fumatul,
consumul de alcool, cresterea riscului la inf microbiene
Os: resorbtia severe, mai accentuata postmenopauza, senila, tulburari digestive, aport insuf de Ca, osteoporoza
Saliva: hiposialie indusa de medicatie si stres, depresie, vascozitate crescuta; hipersalivatie la prima protezare,
senzatie de corp strain, tutun, alcool
Simtul tactil sua gust: tulburari in perceptia texturii. Gustul alimentelor dupa inf resp si afect neurologice
ATM
Tegumente
Functii ADM
Estetica
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
47
Dificultati in conceperea protezelor:
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
48
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde
este locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului
in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel
49
90. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.
Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea linguala
a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in
pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere
marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si
pozitia fundului de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii
anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau
cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura
mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai
multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o
suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic
inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB
si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii
prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet
modelat , in continuarea lingurii, lucios
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand
lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
50
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face
nu mare greutate
-inclinatie medie
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a
amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie
anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand
ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie
marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in
zona distala mailara
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic
ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la
extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera
ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
51
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-bridele laterale/canine
-pliurile longitudinale
-formatiuni hperplazice
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face
nu mare greutate
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a
amprentei max
-manevra Valsalva
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura
trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se
desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
52
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si
lingura trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa
fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza
lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3
indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
-consecinte clinice:
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
95. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn
sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara
sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
53
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea
bazei
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie
favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre
cele 2 butoane de presiune
-restabilirea estetica
105. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-alimentele aderente
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
54
-saliva/vascozitatea ei
-fixarea musculaturii:
-zone retentive
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a
2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se
interpune un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona
de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat
bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii
individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta ,
favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata
externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
106. Stomatite.-eu
107. Reconditionarea protezei.
55
110. Metode de determinare DVO.
-creasta ascutita
-creasta denivelata
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
56
-mecanici/protetici: tipul protezei
118. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se
indica utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
119. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul
retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-
Espe);
4)Gipsul;
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
57
126. Trasarea limitelor campului protetic.
130. IM (18-66pag)
139. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi
palatine)
-Critic: Foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine;
58
150. Consecintele resorbtiei osoase
151. Clasificarea osului dupa duritate
152. Modif muc pasiv-mobile
153. Modif muc la max/mand
154. Cauzele modificarilor mucoase
155. Modificarile musculare la pac ed total
156. Componenta fizionomica si psihica
157. tipuri anomalii scheletate
158. Clasificarea ACP
159. tipuri de supraprotezare
160. trat preprotetic
161. trat preprotetic ne/chirurgical
162. obiectivele ampr preliminare
163. preparare alginat
164. materiale de captusire
165. Accu Dent
166. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
167. amprentarea zonelor rezilienta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament,
avand in vedere :
-adaptarea cu protezele
-complexitatea tratamentului
59