OCLUZIA DENTARA

Planul de ocz
-nu e plat, neted
-contine curbe ocz transversal si sagitale
-trece prin toti cusmizii vestibulari si marginile incizale
ale D mand, precum si prin vf cusp lingual
-permite realizarea la maxim a contactelor det in cursul
anumitor functii
-curbura planului ocz e det de gradele dif de inclinare a
fiecarei arcade
Spee. Exista o relatie intre angulatia eminentei aricuare
si dispoizitia de ansamblu a supraf ocluzale.Traiectoria
condiliana si curba sagitala de ocz se localizeaza pe
supraf externa a cilindrului. Teoria cilindrilor
-la mand D post + frontali -= inclinati mezial. La max
numai frontali inclinati mezial.
-curba lui Spee e concave la mand si convexa la maxilar
Morison (Wilson) SFEREI
la mand D post inclinati spre lingual, la max
Vestibular
- exista o sfera cu central la niv glabelei la dist egala cu
supraf ocz ale dintilor posteriori si centrele condiliene
-descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optima a
solicitarilor ocz si care genereaza curbele de ocz
-raza sferei 4 inch sau 10-11 cm

PLANUL DE OCLUZIE se situaza intr-o pozitie bine

precizata fata de anumite repere cranio-facial ce det
planurile de referinta
1. CAMFER (inclinare 7 grade)
2. FRANKFURT plan de referinta pt ARTICUATOR
3. PLANUL BAZAL MANDIBULAR
4. RICH (vf carligului apo pterigoidiene-papila incisive)
Plan de ocluzie esteti PCT POSTERIOR Xi(post)-PCT
usor inf FANTEI LABIALE (ant)

Tabla ocz=50-60%din dimens VO a D posteriori

Conceptul de stabilitate ocluzal implic intricarea

urmtorilor factori
determinantul anterior (dentar)
determinantul funcional (neuro-muscular)
determinantul posterior (articular termporomandiular)

1. Determinatul dentar (anterior)

Cuspizii de sprijin:

Elementele de morfologie dentar cu rol de sprijin al

ocluziei sunt
cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor
superiori

marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale

ale incisivilor inferiori
cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor
inferiori
ROLURI :mentin dimens vericala. Nu permit migrarii.
Concentreaza solicitarile ocz in axul lung al D

in cadrul rapoartelor normale de ocluzie

corespondenele de angrenare ale acestor
elemente morfologice dentare sunt
urmtoarele:
I.pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai
premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz
puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea
distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii distovestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul
centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaz
tripodic cu foseta central antagonist
II.pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale
frontalilor inferiori se sprijin pe feele palatinale ale grupului
frontal superior, infracingular
-ocz psaltoida
-labiodontia)cap la cap)
-protuzia bimax fiziologica
III.pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai
premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale
dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali
ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz
fosetele centrale antagoniste

Cuspizii de ghidaj

Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt:

-anuleaz componentele orizontale ale forelor ocluzale, fiind
denumii din acest motiv cuspizi de echilibru
-prin versanii lor de ghidaj asigur conducerea mandibulei n
micrile de lateralitate
Pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai
cuspizilor orali superiori
Pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai
cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori
Pantele de ghidaj in propulsive pe fetele palatinale ale frontalilor
superiori
-meziale IC
-meziale di distal IL
-meziale C
In tratamentele de reabilitare protetica se recomanda ocluzia
echilibrata. Schema ocluzala simplificata presupune cel putin
un cuspid sa conecteze suprafata antagonista plana. Datorita
supraacoperirii frontale si a conformatiei fetelor palatinale ale
frontalilor superiori se produce dezocluzia dintilor laterali in
miscarile exclusive ale mandibulei

Mijloacele specifice medicinei dentare

neuromusculare sunt:
A. analiza computerizat a ocluziei statice i dinamice
B. electromiografia
C. stimularea electric transcutanat
D. ultrasonografie

E. posturometrie

Dupa Korber
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Factorul
Factorul
Factorul
Factorul
Factorul
Factorul

TIMP contacte dentare simultane

FORTA repartizarea uniforma a solicitarilor ocz
CANTITATIV contacte dentare multipozitionale
CONTINUITATII SUPRAF OCLUZALE- lipsa edentatiei
MISCARE alunecare dento-dentara fara obstacole
FORMA supraf de masticatie prezinta orientare spatial

Urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru

articulaia temporo-mandibular:
-este de tip ginglimo-artroidal
-panta articulara INCLINATIE 5-55 grade, in medie 33.
LUNGIME 9 mm
-CONDILUL are forma elipsoidala cu dimensiunea T de 820 mm si A-P 8-10 mm
-prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi
deschis anterior, cu valori cuprinse ntre 140 - 160(se
intersecteaza inainte de foramen magnum)
-meniscul articular are form de lentil biconcav i este
avascular

Rolurile meniscului articular sunt:

1. separ cavitatea articular n dou compartimente:
superior-temporo meniscal,inferior-menisco condilian
AMBELE umplute cu lichid sinovial
2. transform cele dou suprafee articulare n
congruene
3. faciliteaz propulsia mandibulei
4. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate
asupra articulaiilor
Anterior MENISCUL se insera capsula articulara si fasc
super al pterigo lateral
Posterior zona bilaminara=tes retomeniscal
VASCULARIZAT ce are 2 str:superior elastic, inferior
colagenic
Medial lat e strans atasat de condili

Ligamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt

urmtoarele
A. ligamentul colaterale
B. ligamentul temporo-mandibular
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial
Inducerea clinic a relaiei de postur se obine
prin
-pozitionarea capului NESPRIJINIT
-Wild fonema A ohaio ema mama
-Silvermann S
-Robinson veverita ferfenita
-numaratoarea de la 60-70
-efectuarea deglutitiei

REPERE relatie postura

Articular condili centrati in cav glenoida
Muscular echilibru tonic antigravific
Osos dimens verticala de postura mai MARE decat etajul
mijociucu val sp de ino
Dentar evdentierea si masurarea sp de vorbire
Labial fanta labiala fara a se contracta sau restrange
Lingual existenta spatiului Donders

REPER relatie centrica

Articular condili centrati in cav glenoida
Muscular CONTRACTIE echilibrata a musc manducatoare
Osos dimens vericala egala cu et mijl

Dentar evidentierea si mas sp min de vb, prezenta long

centric, wide, freedon in centric
Labial la fel
Lingual nu exista sp Donders

FACTORI IN RELATIA DE POSTURA

Loco regionali
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

pzitia lb si tonicitatea musc linguo oro

caract respiratiei
poz cap si gat
circumstante emotionale
oboseala
varsta
stari patologice dureroase
afectari ATM

generali
1. stari pato ce modifica exitabilitatea neuromusc
2. spasme musc
3. intoxic medicamentoase

INDUCEREA RELATIEI CENTRICE

1. Metoda Ramfjor tetiera subocipital trunchi 60-70
grade, miscari de deschidere larga a gurii cu mentinerea 12 min,idex sub menton iar police pe f vest a incisivilor inf
2. Bauuelle- Lauritzen presiune supero post, police pe
premoalari
3. Peter Dawson obt relatiei in pozitie pasiva,
ligamentara. Police prementonier in greptul smfizei.
Impotriva contactelor terminale c putin pt inceputul probei

4. Brill culcat,inregistrarea rel ligamentare, exclude

contributia muschilor manductori. Pacientii de varsta
medie ajung cam in 10 min in poz, varta batrana-30 min.
elimina contractura musc antrigravifica
5. Jankelson utilizarea MIOMONITORULUI
6. Luca piesa mica acrilica

POZITIA DE INTERCUSIDARE MAXIMA

Roluri
1. Asigura stabilitatea mand fata de max
2. Permite contractie simetrica , egala, maxima a musc
ridicatori
3. Orienteaza f ocz in axul lung al D
4. Anuleaza si compenseaza rolul f orizontale

Cand intercuspid maxima coincide cu RC(12%) am urmatoarii

paramertii ocz
-

Liniile mediene ale arcadelor in acelasi plan

Prezenta unit masticatorii
Cheile Angle
Pozitionarea distalizata a D arc super in raport cu cea inf
F distale ala ultimilor molari se afla in acelasi plan
Cusp vest inf sunt circumscrisi de super
Cusp linguali situati oral fata de palatinali
Triunghiul Mario Spirgi
Long centric = 1.25-1.5mm
Descrie libertatea cusp de sprijin in centric
Freedom in centric
Vf cusp de sprijin m mic decat fosa antagonista in care se
angregheaza
Se mai numeste triunghi de toleranta OCLUZALA
Baza de 2 mm situata POSTERIOR
Inaltime de 0.2-1.75mm
Varful in intercusp max IM (long centric?)
Baza in RC

Examinarea statica in intercusp maxima

1. Stopuri ocluzale in IM si Rc
2. Stabilirea tip d econtacte dento dent(point long etc)
3. Aprecierea curb sag transv
4. Dimens verticala de ocz
5. Spatiul de inocluzie
Raportul neutral (cheia I Angle) presupune nu doar
rapoartele caracteristice dintr cusp mezio vestbular
al M 1 super cu santul mezial de descarcare de pe
supraf vestibulara a omologului inferior, dar si
contractarea obligatorie a cusp disto vestibular al
M1 super cu cusp mezio-vestibular al M2 inf
Un raport de ocluzie aparent perfect este de fapt
consecinta translatiei condiliene pe panta
tubercului atricular si hiperactivitatii musc condilian
extern
Pozitionarea corecta a condililor in pozitia stabila
ortopedic( RC) pune in evidenta un raport ocluzal
static patologic (contact prematur in arcul de
inchidere al mand in RC
In plan transversal coincidenta liinilor mediene
observata la ex obiectiv poate fi de asemenea
rezultatul unei deplasari unilaterale orbitante a unui
condil
Plasamentul corect la niv condililor poate evidentia
la niv ocz discrepante grave (contact prematur
unilateral mediotruziv in arcul de inchidere, deviere
linie med)

Relatii ocluzale STATICE dupa Dawson

Tip I - IM in armonie cu RC

Tip I A IM i aronie cu o postura centrica adaptata, ocluzie

habituala
Tip II condilii trebuie sa se deplaseze de la RC verificabila
pentru a ajunge la IM
Tip II A condilii trebuie sa se deplaseze de lapostura centric
adaptata pt a realiza IM
Tip III RC sau cea de postura centrica adaptata NU poate fi
verificata. Articulatiile nu pot accepta solicitari. Aceasta stare e
tranzitorie si tratabila
Tip IV relatia ocz e in o stare de alterare continua dat
deformarii ATM ( ocz deschisa frontala progresiva, asimetrie
progresiva retuzie mand progresiva)

CINEMATICA MANDIBULARA
Analiza cinematicii in plan SAGITAL
Diagrama Posset
-reper deplasarea pct interincisiv inferior
a- Poz centrica
b- IM
c- d cap la cap
e-angrenaj invers frontal
a-f primii 12-25 mm de deschidere a gurii RC(IM) rotatii pure
cond
f-g urmatorii 20-25 rotatie si trans condili
g-deschiderea max a gurii
h-poz pct interincisiv
Punctul INCISIV INFERIOR : -Poz de RC cap la cap = 4mm

-RC-proplsie maxima = 10mm

CONDILII mandibulei : - RC la PM(propulsie max)=10-15
mm(dintr-un cerc cu raza de 20mm)

Analiza cinematicii mandibulare in plan ORIZONTAL

Se poate realiza pt programarea articulatoarelor, sta la baza
inregistrarilor grafice a rel centrice
Miscarea de LATERALITATE
1. Condilul de partea lucratoare (pivotant)
-rotatie si deplasare spre LATERAL in cav
glenoida(=MISCAREA Benett, lateral side shift)
-lateral side shift = 1-3 mm in functie de configurarea cav
glen si laxitate ATM
-in medie deplasarea este de 0.75
- traiectoria condilului se inscrie in conul lui Guichet
2. Condilul de partea nelucratoare(orbitant)
-miscare de rotatie si TRNSLATIE in JOS si MEDIAL
- se num miscare tot de side shift, dar se exprima in GRADE
= unghiul lui Benett
-valori intre 7-30 grade
- imp evaluarea primilor 4 mm
-cu cat unghiul e mai mare cu atat relief ocz mai sters!
Iar concavitatea f palatinale ale frontalilor super m
ACCENTUATA

-cu cat dist intercondiliana e mai mare cu atat unghiul

dintre f ocz intre traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie e mai MIC
-cu cat miscarea Benett e mai ampla cu atat val
unghiului e mai MARE
-cu cat miscarea Benett are o directie mai posterioara
cu atat unghiul e mai MARE
-cu cat unghiul B e mai mare cu atat pantele
cuspidiene trebuie sa fie mai line
Analiza cinematicii mand in plan FRONTAL
Reprezinta portiunea ant a bicuspidului

SINDROMUL ALGO DISFUNCHIONAL atm,

DISFUNCTIA CRANIO MAND MIOGENA
Schwartz a introd termenul de sindrom disfunctional
dureros al ATM. 3 faze:
1. Faza de ncoordonare(probleme musc minore, gnatostomii
si/sau subluxatii ATM)
2. Faza dureroasa limitanta(spasm musc si limitarea
deschiderii gurii)
3. Faza limitanta (contracturi musc care nu sunt continuu
dureroase)
Simptomatologia asociata toxicomiei stafilococice coagulazonegative
1. Simptome MUSCHULO SHELETALE
- Durere in musc masticatorie
- Gnatosomii (cracmente) sau blocaje articulare
- Durere/sensibiliate la niv gat si umeri
- Durere/sensibili in brate
- Sciatica

- Artrita/articulatii dureroase
2. INFECTIOASE
- Tumefiere sau sensibiliate la niv ggl limf cervicali si/sau
axilari
- Transiratii nocturne
- Dureri faringiene
- Sinuzite recurente
- Ulceratii aftoase
3. ALTE simptome
- Hiperestezii/parestezii
- Strangerea, scrasnirea dintilor
- Otalgii si tinitus
- Cefalle, cefalee migrenoasa
- Pierdere par
- Colon iritabil, simt abdom
- Diaree
- Palpitatii
- HTA
- Stare lesin,ameteli
- Oboseala musc
- Letargie generala si tulburari ale somn
Diagnosticul diferential intre disfunciile artogene si
cele miogene
1. Anamneza
2. Limitarea deschiderii cav orale
3. Devierea liniei med mand la deschiderea gurii
4. Raspunsul la teste de solicitare ale ATM
5. Raspuns la manopere de mobilizare functionala
6. Blocaje anestezice
2. Limitarea deschiderii gurii
- Semn comun pt ambele categorii
a)Pt problemele intracapsulare (dislocare menisc) restrictia =
25-30mm
- se instaleaza endfeel ferm
- se porduce limitarea miscarii contralateral, dar sunt
normale ipsilateral
b)Pt problemele musculare restrictia = 8-10mm de la IM

- endfeel elastic.
-ele pot aparea oricand pe parcursul traiectoriei de
deschidere
-limite normale ale miscarilor de lateralitate
3. Devierea liniei mediene
- Daca devierea apare la inceput si revine pe linia mediana
inainte de 30-35mm de deschiderea completa= cauza
articulara(deranjament intern ATM)
- Daca viteza de deschidere influenteaza devierea=cauza
articulara(deplasare meniscala reductibila)
- Daca viteza nu modifica distanta interincizala, iar devierea
se produce in aceeasi pozitie la deschiderea si inchiderea
gurii=incompatiblitate structurala
- Cauza musculara=inconstanta, fara zgomote articulare,
rezultatul engramelor musculare
- Devieri laterale la deschiderea larga=cauze
articularesubluxatii ATM)
- In PROPULSIE : daca deviaza pe partea afectata=problema
intracapsulara.; rareori deviata daca problema e
extracapsulara(musculara)
- Intracapsular=madibula deviata tot timpul pe partea
afectata. Muscular=mand deviaza in fct de muschiul
implicat(maseter.temp=spre muschi; pt
intern=contralateral)
- Spasm musc al pterigo= condil usor inainte , inoclz d
post+contact dentar excesiv in dreptul caninilor
- Spasm musc in musc ridicatoare= paientrul sesiziaza ca in
mod brisc dintii nu se ating unoform
4.Solicitarea articulatiei
a)teste statice
- pozitionarea condililor mand in pozitia lor musculoscheletica
-solocita structurile ariculare prin exercitarea unor forte
normale, nu se produce durere(doar daca exista o sursa
algica intracaps)

-verifica starea functionala a structurilor musculare orofaciale

-se realizeaza cerand pacientului diferite deplasari ale
mand,la care operatorul se opune
b)teste functionale pasive
-se pot realiza fara durere in cazul art sanatoase
-se practica tractiunea,translatia si compresia articulatiei
5. Blocaj anestezic
-in ultima faza
-blocajul n auriculo temp

Coloana cervicala influenteaza pozitia simobilitatea

mandibulei astfel
- existena unei relaii directe ntre postura n
extensie a capului i gtului i adoptarea unei
posturi retrognate a mandibulei
- extensia coloanei cervicale determina accentuarea
activitatii neuromusculare ridicatoare mandibulare,
efectuand RIDICAREA si RETROPULSIA mandibulei cu
DIMINUAREAconsecutiva a spatiului liber

interdentar(free way space)

- influenarea motilitii
- influenarea nchiderii gurii

EXAMINARI PARACLINICE IN DISFUNCIILE CRANIO MAND

I.
EXAMENUL COMPLEMENTAR IMAGISTIC
1. Teleradiografia
- permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie i
prefigurarea planului de ocluzie n realbilitarea oral
complex
- implic studierea raporturilor dintre diverse puncte i
planuri antropometrice

- Rezultatele folositoare in deosebi in reeval dimens veitcale

si a pl de ocz
2. Radiografii
- Morfologia el osoase atm
- Info referitoare la modul de realizare a cinematicii mand in
cursul deschiderii cav orale si la rel cindil-cav glen
3. RMN, tehnica Grass
- De electie pt dignosticarea afect intracaps TM
- Examinarea permite localizarii dismorfiei meniscului
articular
- Observarea tesuturilor moi si dure artculare
- Identificarea inflamatiei si a denerescentei tes articulare
- Examinarea cinematica a articulatiei in modalitatea de
lucru video
- Costisitoare
4. Ultrasonogra maseterina si a ATM
- Adresibilitate mai mare in cadrul calsei a 6a de entitati
clinice ce caracterizeaza disfunctia miogena cranio-mand
adica hipertrofiile musculaturii masticatorii
- In majoritatea cazurilor in timpul contractiei izometrice se
poate constata o marire a dimensiunii transversale fata de
cea din repaus cu 20-25%
- Vizulzarea alterarilor structurale macroscopice ce ajuta la
diagnosticarea paraclinica in cazul variatelor hipertrofii si
asimetrii faciale din reg parotido-maset
- Diagnosticarea proceselor inflamatorii si tumorale benigne,
maligne
II.
EXAMINAREA MODELELOR DE STUDIU SI DIAGNOSTIC,
MONTATE IN SIMULATOR
1. Axiografia computerizata- metoda CADIAX
- permite nregistrarea tridimensional a micrilor
funcionale ale mandibulei
- permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n
jururl axei balama concomitent cu micarea transversal a
condilului
- permite citirea curbelor de timp (Posibilitatea de a
examina a patra dimens a miscarii)
- Poate fi combinat cu analiza rx de profil prin intermediul
programului CADIS

- Permite realizare in labolator a lucrarilor protetice de

reabilitare orala prin programul CAD/WAX
2. Analiza cinematicii mandibulare. Procedeul
KLEINEROCK(procedeu de inregistrare grafica)
- Simplu si accesibil
- Particularitatea consta in faptul ca utilizeaza doua
dispozitive inscriitoare de constructie aparte pt fiecare din
scopurile pt care se utilizeaza
3. Electomiografia
- Cea mai cunoscuta si raspandita investigatie
paraclinicagnatoprotetica
- permite obiectivizarea activitii neuromusculare
masticatorii
- ofer rezultate contradictorii privind parametrii de
sensibilitate i specificitate ai acesteia
- ofera informatii utile privind fenomene implicate in
functionalitatea si disfunctionalitatea sistemului
neuromuscular
- nu prezinta siguranta diagnostica
- se preteaza m putin pe musculatura masticatorie,
folosindu-se doar in cazul muschilor situati profund
- biofidbackul elecrtomiografic s-a impus ca o metoda
conservativa de tratament
- prin stimulare mecanica-percutarea mentonului cu
ciocanul de reflexie in IM

TRATAMENTUL SINDROMULUI DESFUNCTIONAL

CRANIOMAND
PRINCIPII GENERALE
1. reechilibrarea postural
2. corectarea disfunciei din punct de vedere biomecanic
3. atitudinea fa de punctele trigger
4. atitudinea fa de compresia nervoas
5. combaterea ischemiei
I.
Terapia educationala
OBIECTIVE:
1. Relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara
a miscarilor mandibulei

2. Constientizarea obiceiurilor vicioase

3. Monitorizarea
4. Program fizioterapeutic la domiciliu
II. Terapia comportamentala
- Relaxare musculara progresiva
- Hipnoza
- Biofeedback e.m.g
- Psihoterapia
III. Terapia medicamentoasa
-

Terapia medicametoas urmrete ameliorarea simptomelor

sindromului disfuncional cranio-mandibular prin aciune asupra:
inflamaiei
hiperactivitii musculare
anxietii
depresiei

1. AINS
2. Analgezice
3. Miorelaxante
4. Anxiolitice(benzodiazepine)
5. Antideprimante
6. Botulina toxica-diminuaza tonusul muscular, injectata
in masa musc, inhiba neurogenic inflamatia. M ales pt
spasmul musch temporal
7. NU CORTICOSTEROIZI
IV. Terapia fizica
Obiective:
- Reducerea transmisiei senzoriale
- Reducerea inflamatiei
- Diminuarea,coordonarea,sustinerea activitatii musculare
- Reparatii si regenerari tisulare
1. Antrenamente posturale=reducerea pozitiei capului
,gatului, umerilor, mandibuei si limbii
2. Exercitii terapeuitice
ACTIVE de coordonare a miscarilor mand
-izotonice de diversificare a miscarilor
-izometrice pentru tonifiere muscupara
PASIVE- moblizare articulara efectuata de operator
3. Agenti fizici
-electroterapia tintita (modificari
termice,histochimice si fiziologice)

-stimularea electrogavanica(diminueaza durerea si

activitatea musculara,accelereand procesul de
vindecare)
-TENS(blocheaza si atenuaza senz dureroase)
-ultrasunetele(prin caldura locala realizeaza o incalzire
a tes p o adancime de 5cm si reducere a perioadei de
vindecare) si iontoforeza(agenti medicamentsi ains si
analgezica)
4. Infiltratii anestezice intramuscular
- Lidocaina act direct asupra membranei
- Diminuarea sau abs durerii poate dura minute ore zile sau
sapt
- Act farmacologica tranzitorie
- Injectare pct trigger procaina 1-2% fara adrenalina,diluata
o,5 cu ser steril
5. Acupunctura
- diminuarea durerii prin inhibitie segmentare
- Stimuleaza sist endogene opioide
- Efect amplificat prin purtarea de gutiere
V.
Terapia ortopedica(gutiere si placi)
SCOP:
1. modificarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea
forelor
2. prevenirea abraziunii dentare patologice i a
mobilitii dentare
3. reducerea bruxismului i a altor manifestri
patologice
4. diminuarea durerii
Dispozitivele interocluzale pot fi :
- de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana
- . de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii
- de repoziionare