Subiectul 30

CRITERIILE OCLUZIEI FUNCŢIONALE

Sunt exprimate diferit de diversele şcoli gnatologice. Astfel, după Korber, ocluzia funcţională este
caracterizată de existenţa următorilor şase factori:
a) Factorul timp= contacte dentare simultane;
b) Factorul forţă = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale;
c) Factorul cantitativ dentare multipoziţionale;
d) Factorul continuității suprafeţelor ocluzale = lipsa edentaţiilor;
e) Factorul de mişcare = alunecarea dento-dentară fără obstacole;
f) Factorul formă = suprafeţele de masticaţie prezintă orientare spațială.

Determinantii miscarilor mandibulare si determinantii ocluziei dentare

- relatiile dento-dentare interarcadice se refera la rapoartele pe care fiecare dinte le are cu antagonistii
sai, care in ansamblu realizeaza ocluzia dentara
- lungimea arcadei maxilare este cu cca 2 mm mai mare decat cea mandibulara, diferenta derivata din
spatiul mai mic M-D de care dispune ICI ; datorita acestui fapt, intr-o ocluzie normala, arcada
superioara o circumscrie pe cea inferioara, iar dintii mandibulari in sens transversal sunt situati mai
mezial
- conceptul de stabilitate ocluzala implica intricarea a 3 factori :
o Determinantul anterior (dentar)
o Determinantul functional (neuro-muscular)
o Determinantul posterior (articular - ATM)
Determinantul anterior (dentar)
- Stabilitatea ocluzala e data de eficienta stopurilor ocluzale – care realizeaza contacte
multipozitionale prin intermediul cuspizilor de sprijin (primari)
- Cuspizii de sprijin :
▪ Cuspizii V ai PM si M inferiori
▪ Margininile incizale ale C si I inferiori
▪ Cuspizii P ai PM si M superiori
o Mentin DVO
o Nu permit migrarea dintilor
o Concentreaza solicitarile in axul lung al dintilor
- Cuspizii de echilibru :
▪ Cuspizii V ai dintilor maxilari
▪ Cuspizii L ai dintilor mandibulari
o Au contact doar cu un singur versant de cuspid antagonist
o Anuleaza componenta orizontala a fortelor ocluzale
o Prin versantii de ghidaj conduc mandibula in lateralitate
- Stopurile ocluzale de gradul I
o cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari care intra in contact cu fosele centrale si
fosele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari
- Stopurile ocluzale de gradul II
o marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali
maxilari infracingular
- Stopurile ocluzale de gradul III
o cuspizii palatinali (orali) ai premolarilor si molarilor maxilari contactand cu fosele centrale si fosele
dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari
- Din norma frontala
o Dintii maxilari au o usoara inclinare V
o Dintii mandibulari posteriori au o usoara inclinare L
o Curba transversala de ocluzie a lui Wilson – convexa la maxilar , concava la mandibula
- Din norma laterala – relatia axelor dentare in sens M-D
o Dintii maxilari : anteriori – inclinati M ; posteriori – inclinati D
o Dintii mandibulari : anteriori si posteriori – inclinati M
o Curba sagitala de ocluzie Spee - convexa la maxilar , concava la mandibula
- Monson descrie o sfera cu diametrul de 4’’ (10-11 cm) avand ca centru glabela si distanta egala intre
suprafetele ocluzale ale dintilor posteriori si centrele condiliene. In aceasta se inscrie si triunghiul
bicondilosimfizar Bonwill (de la punctul interincisiv mandibular- centrii imaginari ai condililor,
echilateral, l= 10-11cm)
- Imbinarea mecanica a celor doua arcade antagoniste este obtinuta prin tripodarea contactelor
ocluzale
- In functie de rapoartele grupului frontal in intercuspidare, avem:
o Ocluzie psalidodonta (supraacoperire de 1/3)
o Ocluzie labiodonta (cap la cap)
o Protruzia bimaxilara fiziologica
- Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical = overbite
- Decalajul sagital dintre frontalii superiori si inferiori = overjet
- Planul de ocluzie : linia ce trece prin toti cuspizii V si marginile incizale ale dt mandibulari si
extinzand linia la un plan ce include vf. cuspizilor L si continua de-a lungul arcadei
- Planurile de ocluzie sunt curbe, pentru a permite utilizarea maxima a contactelor dento-dentare in
functii
- Aria dintilor situata intre vf. cuspizilor V si O ai dintilor posteriori reprezinta tabla ocluzala – suporta
majoritatea fortelor masticatorii si reprezinta 50-60% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
- Suprafata ocluzala situata in afara tablei ocluzale e data de versantii externi cuspidieni
- Planuri de referinta cranio-faciale : Frankfurt (Po-Or) , Camper (Tr-Sn), bazal mandibular (Gn-Go)
- Planul Camper poate fi inclinat cu pana la 7gr fata de planul de ocluzie si cu 10-15gr fata de planul
Frankfurt
Determinantul functional (neuro-muscular)
- Stimularea corticala determina miscari voluntare
- Stimularea bulbo-protruberentiala determina miscari reflexe
- Stimularea mezencefaclica determina efectuarea miscarilor automatizate
- M. Maseter – forma de patrulater, cu o portiune superficiala oblica si o portiune profunda
o Ridicarea mandibulei
o Propulsia mandibulei (prin oblicitatea in pl. sagital)
o Lateralitate (prin portiunea superficiala) – evidenta doar in contr. unilaterala
- M. Temporal – cel mai puternic m masticator, forma de evantai, cu fasciculele anterior, mijlociu si
posterior
o Ridicarea mandibulei
o Fasc. Ant – ridica mandibula
o Fasc. Mijl. – ridica si retracteaza mandibula
o Fasc. Post. – retracteaza mandibula
- M. Pterygoidian median/intern – m patrulater ce formeaza o chinga musculara puternica cu m
maseter
o Ridicarea mandibulei
o Propulsia mandibulei
o Medialitate – datorita oblicitatii inverse fata de maseter – evidenta doar in contr. unilaterala
- Contractia simultana a celor 3 muschi ridicatori anuleaza componentele de lateralitate si propulsie.
- M. Milohioidian, M. Geniohiodian, M.digastric (port. ant. mand., tendon intermed., port. post. mast.)
o Punct fix mandibula – ridica si trage in sus hioidul (rol in deglutitie)
o Punct fix hioidul – coboara mandibula (rol in masticatie)
- M. Ptrygoidian lateral/extern – are un fascicul superior si unul inferior
o Propulsia mandibulei
o Medialitatea mandibulei – contractie unilaterala
o Propulsie + coborare – contractie bilaterala
o Diductie (lateralitate) – contractie alternativa
Determinantul posterior (articular)
- ATM – articulatie ginglimo-artroidala – permite concomitent rotatia si translatia condililor
mandibulari
- Suprafetele articulare sunt cavitatea glenoida si condilii mandibulari
- Panta tuberculului articular are 5-55gr (medie de 33gr) si o lungime de 9 mm
- Condilii mandibulari au forma de elipsa; prelungirile axelor condiliene formeaza un unghi deschis
anterior de 140-160gr
- Meniscul articular – lentila binconcava, avasculara
o Transforma cele doua suprafete articulare in suprafete congruente
o Separa cavitatea articulara in doua compartimente – superior (temporo-meniscal) si inferior
(meniscocondilian) umplute cu lichid sinovial
o Faciliteaza propulsia
o Amortizeaza presiunile exercitate asupra articulatiei
- Ligamentele articulare limiteaza, alaturi de musculatura, miscarile limita la miscari functionale
o temporomandibular, medial, colaterale, sfenomandibular, stilomandibular
- pentru programarea articulatoarelor sunt foarte importante
o inclinatia pantei tuberculului articular
o configuratia peretelui medial al cavitatii glenoide
o gradul de laxitate al ligamentelor articulare
Pozitiile si miscarile fundamentale ale mandibulei
Pozitia fiziologica de postura (PPM)
- pozitia statica in care grupele musculare antagoniste sunt in echilibru tonic
- interarcadic inocluzie fiziologica 1,2-4 mm – freeway space
- dimensiunea verticala a etajului inferior = dimensiunea verticala de repaos (DVR)
- verificarea reperelor PPM :
o articular : condilii centrati in cav glenoide – PC / LC (point centric/ long centric)
o muscular : echilibru tonic antigravitational
o osos : DV de postura = dimensiunea etajului mijlociu + spatiul de inoculzie fiziologica
o dentar : spatiul minim de vorbire
o labial : buzele inchid fanta labiala fara a se contracta sau rasfrange
o lingual : existenta spatiului Donders (dintre fata dorsala a limbii si bolta palatina)
Pozitia de relatie centrica (RC)
- condilii mandibulari se afla intr-o pozitie stabila ortopedica
- condilii in pozitie antero-superioara in fosele articulare, fiind plasati pe pantele posterioare ale
eminentelor
articulare, cu meniscurile interpuse adecvat
- definitia actuala acceptata RC = A.U.M. anterior-upper-median most (antero-superioara-mediana
maxima)
- cea mai stabila pozitie musculo-scheletala a mandibulei
- ligamentele articulare nu participa activ, doar limiteaza miscarile extreme
- reperele RC :
o articular : condilii centrati in cav. glenoide
o muscular : contractia echilibrata a m masticatori
o osos : DV centrica = dimensiunea etajului mijlociu
o dentar : spatiul minim de vorbire, examinarea rapoartelor interarcadice, PC/WiC/LC/FC
o labial : buzele inchid fanta labiala fara a se contracta sau rasfrange
o lingual : lipsa spatiului Donders
Pozitia de intercuspidare maxima (IM)
- relatia stabilita intre arcadele antagoniste, cu perzenta unui nr maxim de contacte dento-dentare
punctiforme (stopuri ocluzale)
- asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
- permite contractia egala, simetrica si maxima a m ridicatori ai mandibulei
- orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintelui
- anuleaza si compenseaza fortele orizontale
- nu este neaparat o pozitie diagnostica datorita variabilitatii
- IM=RC PC (point centric)
- IM≠RC LC (long centric) alunecarea sagitala a mand din RC in IM pe o distanta medie de 1,25-
1,5mm
WiC (wide centric) usoara deplasare laterala a cuspidului de sprijin in fosa antagonista
FC (freedom in centric) = LC+WiC
- toate aceste valori se inscriu in triunghiul de toleranta ocluzala a lui Spirgi
Miscarea de coborare a mandibulei
- contractia m coboratori (deflectori) : m geniohioidian, m milohioidian, pantecele posterior al m
digastric si
fasciculul superior al m pterygoidian extern
- relaxarea m ridicatori : m temporal, m maseter si m pterygoidian intern
Miscarea de ridicare a mandibulei
- contractia m ridicatori : m temporal, m maseter, m pterygoidian intern si fasciculul inferior al m
pterygoidian extern
- relaxarea m coboratori : m geniohioidian, m milohioidian, m digastric si fasciculul superior al m
pterygoidian exern
Miscarea de propulsie
- are loc in plan sagital; este translatia determinata de inclinarea pantei articulare (traiectorie
condiliana)
- miscarea mandibulei spre anterior sub contact dento-dentar pana in pozitia cap la cap (protruzie)
caracterizata de proiectia spre anterior si putin inferior a mentonului + o miscare antero-superioara,
fara contact dento-dentar, fiind conditionata de gradul de acoperire al dintilor frontali inferiori de cei
superiori
- pana in pozitia cap la cap trebuie sa se produca dezocluzia dintilor laterali (la dentat sunt zone
nelucratorare in propulsie)
- e determinata de ghidajul dentar si articular
- marimea spatiului de inocluzie laterala rezultat este determinat de marimea overbite si overjet in
raport cu panta articulara = fenomen Christensen (prezent si la dentat si la edentatul total)
Miscarea de lateralitate (lateropulsie/diductie)
- deplasarea complexa in plan orizontal cu o usoara coborare sau propulsie
- excursie combinata asimetrica a condililor cu/fara ghidaj dentar
- condilul orbitant (nelucrator) – se deplaseaza amplu anterior, median si inferior = miscarea
Ackerman
- condilul pivotant (lucrator) – se deplaseaza putin pe o traiectorie infero-laterala, cu devieri
superoposterioare/ supero-anterioare = miscarea Bennett
Criteriile ocluziei functionale
Ocluzia functionala:
- stabilitatea ocluzala
o nu exista tendinta la miscare accelerata a dintilor
o sunt functionale miscarile meziale ce asigura continuitatea arcadei (contacte proximale), dupa ce
intervine abraziunea interproximala
o sunt functionale miscarile axiale (egresiune, eruptie pasiva) care mentin DVO, dupa ce intervine
abraziunea fetelor ocluzale
- masticatia satisfacatoare
o sunt acceptate situatiile limita de edentatii unidentare vechi in antagonism (M1S/PM2I) fara migrari
si care nu afecteaza dpdv al pacientului eficienta masticatorie
- fonatia satisfacatoare
- aspect fizionomic satisfacator (si pentru pacient)
- absenta semnelor de suferinta parodontala marginala
o retractii gingivale
o pungi parodontale false/adevarate
o mobilitate dentara
o nu sunt considerate de natura functionala ocluzala semnele de suferinta parodontala ce pot fi
atribuite factorilor locali inflamatori
▪ placa dentara bacteriana
▪ depozite de tartru
▪ distructii coronare juxta/subgingivale sau interproximale ce intrerup contactele proximale
▪ restaurari odontale prin obturatii necorespunzatoare
▪ restaurari protetice conjuncte defectuoase
▪ proteze partiale mobilizabine necorespunzatoare
- absenta leziunilor odontale
- absenta semnelor de suferinta la nivelul ATM si m mobilizatori ai mandibulei
o absenta interferentelor intre RC si IM
o absenta contactelor pe partea de balans in miscarile mandibulare excentrice
o schema ocluzala tip cuspid-fosa
o existenta contactelor ocluzale multiple (cel putin un contact per dinte)
o ghidaj canin sau de grup in lateralitate
o absenta contactelor posterioare in propulsie
o absenta tuturor contactelor de parte nelucratoare
o eliminarea fremitus-ului, unde este posibil