• Terminologie: aparat dentomaxilar, Sistem masticator, Sistem stomatognat(SSG)- Burlui

Aparat manducator
• Relaţii mandibulo-maxilare RMM), ocluzie dentară.

Aparatul dentomaxilar (ADM) : dinţii cu parodonţiul, componente osoase, articulaţia

temporomandibulară(ATM), ligamente, muşchii masticatori

Dinţii sunt grupaţi în 2 categorii:

• Incisivii şi caninul care prezintă caracteristici morfologice pentru incizia alimentelor
• Premolarii şi molarii care prezintă caracteristici morfologice pentru triturarea alimentelor.
PM intervin la începutul masticaţiei iar molarii în fazele finale.
• Noţiuni de morfologie ocluzală la PM şi M
o Cuspidul : versante/pante abrupte sau line/ vârf/creastă sagitală/creastă
transversală/creasta oblică internă.
o Cuspizi activi/de sprijin: vestibulari mandibulari (stopuri ocluzale de gradul I) şi
linguali maxilari (stopuri ocluzale de gradul III)
o Cuspizi pasivi/de ghidaj : linguali mandibulari/vestibulari maxilari
o Fose ocluzale: centrală/mezială/distală ( localizare, orientare, adâncime)-participă
la formarea stopurilor ocluzale de gradul I şi III- schema de contact cuspid-fosă
o Creste marginale meziale/distale; participă la formarea stopurilor ocluzale de
gradul I şi III-schema de contact cuspid-creste marginale.
o Nişa masticatorie- ambrazura ocluzală-
o Şanţuri ocluzale:principal meziodistal, transversale-direcţie, poziţie, adâncime
o Cuspid plonjant
o Contacte dento-dentare: contact între dinţi antagonişti:
o Scheme de contact ocluzal în IM
ƒ cuspid-creste marginale (nişa masticatorie) 1dinte (cuspidul)- 2dinţi
antagonişti
ƒ cuspid – fosă 1dinte -1 dinte antagonist
o tipuri morfologice funcţionale de contact ocluzal :
ƒ vârf cuspid-fund fosă.
ƒ tripodic: versante cuspid –versante fosă (vârful cuspidului nu atinge baza
fosei). Tipic pentru contactele la nivelul nişei masticatorii.
o Tipuri morfologice nefuncţionale de contact ocluzal :
ƒ Vârf cuspid-versant fosă: instabil, ineficient masticator
ƒ Vârf cuspid-vârf cuspid: instabil,ineficent, produce leziuni de mucoasă în
timpul masticaţiei
ƒ Versant cuspid-versant cuspid: instabil,ineficient masticator
ƒ Contacte în suprafaţă: apar la dinţii cu uzură ocluzală, sunt stabile dar
ineficiente masticator.
 ƒ Absenţa contactului ocluzal- inocluzie: ineficient, scade stabilitatea
ocluzală
• Noţiuni de morfologie ocluzală la incisivi şi canin
o Incisivii maxilari:
ƒ Marginea liberă
ƒ Cingulum
ƒ Panta incisivă: infracingular de la nivelul contactului cu antagonistul până
la marginea liberă:
• caracteristici: lină/medie/abruptă,
• zona de contact ocluzal în IM –infracingular- stopuri ocluzale de
gradul II
• panta de ghidaj în propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare-
ghidaj anterior (marginea liberă a incisivilor mandibulari alunecă
pe panta incisivă a celor maxilari până când marginile incizale
ajung în contact cap la cap).
ƒ Creste marginale: participă la formarea stopurilor ocluzale de gradul II
o Incisivii mandibulari:
ƒ Marginea liberă –participă la formarea stopurilor ocluzale de gradul II
o Caninul prezintă caracteristici comune incisivilor:
ƒ Margine liberă (în forma literei V)
ƒ Cingulum lingual
ƒ Pantă de ghidaj( în lateralitate).
o Caninul prezintă şi caracteristici de dinte lateral:
ƒ Cuspid unic cu versant extern şi intern, cu pante mezială/distală vârf,
creastă sagitală-marginea liberă; creastă vestibulo-orală externă-
cuspidiană/labială şi internă care delimitează pantele.
o Parodonţiul cuprinde 2 zone:
• parodonţiul superficial –gingia, şanţul gingival-inserţia epitelială
• parodonţiul profund. Asigură menţinerea dinţilor în alveole prin intermediul
ligamentelor periodontale
o gimnastica ligamentară asigură troficitatea osoasă. În repaus ligamentele sunt
ondulate. În timpul contactului dento-dentar se alungesc şi transformă forţa de
presiune transmisă oslului alveolar în tracţiune, împiedicând astfel resorbţia
osului.
o Mobilitate dentară fiziologică.
• Componentele osoase:
• Osul maxilar cu procesele alveolare
• Mandibula: corp, unghi-gonion- ram ascendent, coronoida, condil
• Condilul mandibular: parte componentă a ATM: 2 poli: lateral şi medial
• Osul temporal-parte componentă a ATM:
 o porţiunea scuamoasă-fosa glenoidă/fosa articulară
o eminenţa articulară- proeminenţă anterioară –zona de glisare a condilului-
panta condiliană/panta articulară: abruptă-medie-lină- ghidaj condilian
• ATM este o articulaţie ginglimoidă (permite mişcări de rotaţie) şi artrodială (permite
mişcări de translaţie) articulaţie ginglimo-artrodială
o Discul articular:
ƒ permite mişcări complexe ale condilului în fosă acţionând ca un al 3-
lea os
ƒ are 3 porţiuni: anterioară/intermediară/posterioară
ƒ elemente anatomice importante: ţesutul retrodiscal-lamina retrodiscală
ƒ suprafaţa funcţională –stratul superficial alcătuit din fibre de colagen
grupate în fascicole orientate funcţional.
• Ligamentele articulare
o Ligamentele colaterale/discale:
ƒ inserţie mezială şi distală pe disc şi pe polii condilieni.
ƒ Împart articulaţia în 2 etaje: inferior-infradiscal şi superior /supradiscal
ƒ Împiedică deplasarea discului fără condil.
ƒ Permite rotaţia anterioară şi posterioară a discului pe suprafaţa
articulară a condilului
ƒ Sunt vascularizate şi inervate. Întinderea excesivă provoacă durere.
o Ligamentul temporomandibular:
ƒ Este porţiunea laterală a ligamentului capsular
ƒ Prezintă 2 porţiuni: oblică externă (care se prinde de gâtul condilului şi
limitează amplitudinea deschiderii gurii) şi orizontală internă(care se
prinde de polul lateral al condilului şi porţiunea posterioară a discului,
limitează rotaţia posterioară)
o Ligamentul sfenomandibular-accesor, nu are rol important
o Ligamenul stilomandibular intervine în propulsie (se întinde) limiteză
propulsia maximă. La deschiderea gurii este în repaus.
• Inervaţia ATM: ramuri din nervul mandibular: auriculotemporal, temporal,
maseterin
• Vascularizaţia ATM: artera temporală superficială, artera maxilară internă,
alveolara inferioară (condilul) şi alte vase.
• Muşchii masticatori
o prezintă fibre musculare de tip I-contracţii lente- rezistente la oboseală
datorită unui metabolism aerobic bine dezvoltat.
o Prezintă fibre musculare de tip II-contracţii rapide-obosesc repede
ƒ Maseter: inserţia mandibulară în regiunea molarului 2. Prezintă 2
porţiuni: superficială cu fibre orientate inferior şi uşor posterior şi o
porţiune profundă cu fibre orientate predominent vertical. Contracţia
maseterului ridică mandibula, porţiunea superficială fiind activă şi în
propulsie. De asemenea stabilizează articulaţia în timpul inciziei.
ƒ Temporal: tendonul muscular se inseră pe coronoidă şi în porţiunea
anterioară a ramului ascendent. Prezintă 3 porţiuni: anterioară (cu fibre
verticale), mijlocie( cu fibre oblice) şi posterioară (cu fibre
orizontale). Contracţia lui ridică mandibula.
ƒ Pterigoidian lateral: prezintă 2 fascicule: inferior şi superior.
Contracţia simultană bilaterală a fascicolelor inferioare (PLI)
deplasează mandibula înainte (propulsie). Contracţia unilaterală
deplasează mandibula lateral. Fascicolul superior (PLS) este mai mic,
prezintă fibre orizontale care se inseră pe disc, gâtul condilului şi
capsula articulară ce devin active în timpul masticaţiei. PL este alcătuit
predominent din fibre de tip I caracteristice contracţiilor lente.
ƒ Pterigoidianul medial: origine în fosa pterigoidă, inserţie pe gonion.
Împreună cu maseterul formează o chingă musculară de susţinere în
jurul unghiului mandibular. Prin contracţia sa ridică mandibula şi dinţii
ajung în contact.Intervine şi în propulsie. Contracţia unilaterală
deplasează mandibula lateral spre linia mediană.
ƒ Digastric. Prezintă 2 porţiuni anterioară şi posterioară. Contracţia
simultană bilaterală cu hioidul fixat de muşchii supra-şi infrahioidieni
determină rotaţia posteroinferioară a mandibulei fiind activ în
deschiderea gurii. M. Digastric şi hioidieni ridică hioidul pentru
deglutiţie.
ƒ Sternocleidomastoidian(SCM) , cervicali posteriori intervin în
relaţia de postură.
 Noţiuni de biomecanică ATM

În etajul inferior articular are loc rotaţia discului pe suprafaţa articulară a condilului.
Discul împreună cu ligamentele discale şi condilul formează complexul disc-condil.

În etajul superior articular se produc mişcări libere de translaţie ale complexului disc-
condil pe suprafaţa articulară a fosei glenoide, mişcări care determină deplasarea
anterioară şi inferioară a mandibulei. În acest moment discul acţionează ca un al 3-lea os.

Stabilitatea articulară se menţine prin activitate musculară, chiar şi în repaus, când există
contracţii tonice (tonusul muscular).

Creşterea contracţiei musculare produce consecutiv o creştere a presiuni intraarticulare şi

elementele articulare sunt în contact. În relaţia de postură mandibulară tonusul muscular
determină practic o presiune mică intraarticulară şi consecutiv spaţiul articular se
măreşte. La strângerea dinţilor (IM) presiunea creşte şi contactul disc –condil se
realizează la nivelul 1/3 intermediare a discului.

La deschiderea gurii lamina retrodiscală superioară (LRS) se întinde şi trage posterior de

disc, având întinderea maximă în propulsie maximă. Cu gura închisă solicitarea LRS este
minimă.

Pterigoidianul lateral superior (PLS) are acţiune protruzivă, dar intervine numai în
combinaţie cu muşchii ridicători la închiderea gurii şi masticaţie. PLS are o acţiune
importantă în timpul triturării alimentelor, când solicitarea articulară este inegală. Rolul
său este acela de a preveni dislocarea articulară pe partea lucrătoare. Astfel el devine
activ şi roteşte discul anterior, permiţând condilului să vină în contact cu porţiunea
posterioară discală mai groasă. Pe măsură ce alimentul este transformat în bucăţi tot mai
mici presiunea în articulaţia lucrătoare creşte şi discul este rotit progresiv posterior
revenind la poziţia iniţială de contact condilian în 1/3 intermediară.

Concluzii:

1. Ligamentele acţionează pasiv, permit efectuarea unor mişcări mandibulare în anumite limite.
2. Ligamentele nu sunt elestice. Întinderea lor excesivă provoacă lezarea integrităţii structurale.
3. Suprafeţele articulare trebuie menţinute permanent în contact prin acţiunea muşchilor
masticatori.
 temporal 

Maseter 
superficial 

Maseter