D.

Aparate ortodontice, tehnici ortodontice

1. Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: parti componente, tipuri, design,

limite, indicatii si contraindicatii.

o PARTI COMPONENTE:

 Baza placii – cu informatii despre particularitatile placii palatine si linguale;

 Elementele de ancorare nespecifice si specifice (crosetele si gutierele) – cu

exemplificarea tipurilor de crosete;

 Elemente de actiune: biomecanice (arc vestibular, surub, arcuri secundare) si

functionale (platoul retroincisiv, planul inclinat, scutul lingual).

o TIPURI DE APARATE MOBILIZABILE:

- Scurt istoric aparate mobilizabile

- Clasificare generala aparate ortodontice
- Clasificare aparate ortodontice biomecanice mobilizabile :
 Placa palatinala
 Placa linguala
- Principiul actiunii
- Exemple de placute

o DESIGN

 Descrierea tuturor elementelor componente ce alcatuiesc un aparat ortodontic

mobilizabil palatinal si lingual si imagini sugestive.

o LIMITE

 Limitele aparatelor ortodontice mobilizabile.

o INDICATII

o CONTRAINDICATII

Bibliografie:
1. A to Z Orthodontics. Volume 10: Removable Orthodontic Appliance- Mohammad Alam;
2. Orthodontic Retainers and Removable Appliances: Principles of Design and Use- Friedy
Luther, Zararna Nelson Moon;
3. Removable orthodontic appliances: New perspectives on capabilities and efficiency-
European Journal of paediatric dentistry;
4. Removable orthodontic appliances for tooth movement- Dr Zuhair Murshid;
5. Orthoontic removable appliances- Dr Lamis Khidher;
6. Aparate ortodontice – Pop Silvia Izabella, Pacurar Mariana;
7. Ortodontie si ortopedie dento-faciala Tehnici contemporane – Georgeta Zegan;
8. Ghid de ortodontie- Camelia Szuhanek, Eleonora Schiller;
9. Aparate ortodontice- Cristina Bica, Mariana Pacurar, Anca Drasoveanu;
10. Ortodontie si ortopedie dento-faciala Ghid clinic si terapeutic- Prof. dr. Viorica
Milicescu, Ecaterina Ionescu.
 Aparatele biomecanice mobilizabile sunt aparate ortodontice intraorale
monomaxilare, care se ancoreaza la nivelul arcadelor dentare cu ajutorul unor mijloace de
retentie.
Aparatele mobilizabile genereaza forte active capabile sa produca miscarea dentara
si expansiunea maxilarelor, cu rezultate ortodontice favorabile, daca acestea sunt aplicate
corect.
Cele mai reprezentative sunt placile palatinale si linguale, utilizate in tratamentul
interceptiv si activ al anomaliilor dento-maxilare, in perioada de crestere.
Aparatele au o agregare ferma la nivelul arcadelor fiind permisa desfasurarea
functiilor sistemului stomatognat, iar declansarea fortelor ortodontice se realizeaza prin
deformarea componentei elastice (arcul) sau prin actiunea unor elemente mecanice
(surubul).
Atunci cand placile ortodontice sunt utilizate pentru corectarea anomaliilor dento-
maxilare au nevoie de forta ortodontica, retentie si ancoraj, iar atunci cand servesc ca
aparate de contentie, ele pastrand doar rezultatul obtinut, este nevoie doar de retentie.

SCURT ISTORIC AL APARATELOR ORTODONTICE MOBILIZABILE

La sfarsitul primei jumatati a secolului al XIX- lea, Carabelli introduce confectionarea

aparatelor mobile si folosirea de tractiuni si presiuni pentru deplasarea dintilor. In a doua
jumatate a aceluiasi secol se produce o schimbare in producerea aparatelor dentare,
folosindu-se ca material cauciucul pentru constructia placilor ortodontice.
In 1960, Angell introduce un nou tip de surub, acela care uneste fragmentele de
placa. (Nanda RS, Ghosh J. Biomechanical considerations in sliding mechanics. Nanda E, ed
Biomechanics in Clinical ORTHODONTICS; Luther F, Nelson Moon Z. Orthodontic retainers
and removable appliances Principles of design an use, 2013; Adams Philip- The design and
construction of removable orthodontic appliances.

PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR ORTODONTICE MOBILIZABILE

1. Baza acrilica
2. Elemente de ancorare- crosete, gutiere
3. Elemente active- surub, arc vestibular, arcuri secundare

POZA PLACA PALATINALA- INTERNET + JALBA + POZE POP IZAABELA

1. BAZA ACRILICA- PLACA PALATINALA

Se sprijina pe palat si in ea se fixeaza celelalte elemente constitutive ale aparatului.

Urmareste palatinal conturul dintilor la nivelul coletelor, pana la ultimul molar pe
arcada si este rascroita cu concavitatea spre posterior. Este decoletata tocmai pentru
a feri parodontiul marginal de traumatisme, dar trebuie sa patrunda in triunghiurile
interdentare. (Nanda, Luther)
Baza placii poate fi sectionata in mai multe moduri:
  Pe linia mediana: cu ajutorul unui surub median se realizeaza expansiunea
transversala a maxilarului – in cazul micrognatiei maxilare POZA IZABELA
 Transversal: cu un surub se face avansarea grupului incisivo-canin spre anterior
(pacient cu ocluzie inversa frontala) POZA TELEFON
 In Y: se face expansiunea radiara a arcadei, cele trei segmente fiind unite prin
doua elemente activre (suruburi, arcuri Coffin) sau un surub tridimensional
(pacient cu micrognatie maxilara).
 In L: efectul depinde de pozitionarea surubului si anume:

- Cand surubul este pe latura lunga a L ului, se realizeaza expansiune laterala a unei
hemiarcade (in ocluzie incrucisata unilaterala)
- Cand este pe latura scurta a L ului prezinta actiune de distalizare a unui grup dentar si
mezializarea premolarilor. POZE IZABELA P 49

PLACA LINGUALA

Aceasta este confectionata in contact intim cu rebordul alveolar, urmarind festonul

gingival pana la nivelul ultimului molar de pe arcada. Se extinde pana in fundurile de sac
paralinguale, dar este necesar a nu leza planseul. Din cauza suprafetei mai reduse pe care o
are, grosimea trebuie sa fie mai mare, pentru a asigura o buna rigiditate.
Baza placii poate fi sectionata astfel:
- Pe linia mediana: cu efectul de largire al arcadei, la fel ca in cazul placii palatine
- Sectiune asimetrica unilateral: fragmentul mai mic se va deplasa spre distal, iar
fragmentul mare va suferi o deplasare reduse in directia opusa, spre vestibular.
Placa linguala prezinta de obicei elemente de ancorare Stahl, arc vestibular si arcuri
secundare. POZA

2. ELEMENTE DE ANCORARE- crosete si gutiere

Acestea prezinta rol in mentinerea si stabilitatea aparatului in cavitatea orala

si NU au rol in terapia ortodontica.
Crosetele pot fi de mai ulte tipuri, dintre care cele mai cunoscute sunt:
Adams, Schwarz, Stahl, Jackson. POZE GHID ORTO
 Crosetul Stahl („in picatura”)- se utilizeaza mai mult in dentatia
temporara, iar pentru dintii permanenti, la mandibula, deoarece sunt
mai putin voluminoase. Activarea se face prin coborarea ansei intr-o
zona mai retentiva, mai aproape de triunghiul interdentar. (Falconi P,
Nidoli Gi, Palladii F. Manuale di tehnica ortodontica)
 Crosetul Adams- este un mijloc de ancorare pentru dintii izolati. POZE
BIANCA
 Crosetul Schwarz („in trefla”)- se utilizeaza la maxilar si se ancoreaza
interdentar la nivelul premolarilor sau molarilor. POZE ORTOFORUM

Ca sisteme de ancorare se pot folosi si gutierele, in special in situatiile cand exista

ocluzia incrucisata – permit expansiunea laterala sub actiunea surubului. Sunt
 utilizate si cand este necesara inaltarea ocluziei- in ocluzie inversa frontala, angrenaje
inverse. (ghid orto)

3. ELEMENTE DE ACTIUNE- BIOMECANICE SI FUNCTIONALE

Prezinta rolul de a declansa fortele ortodontice, asigurand deplasarea dentara si

stimularea cresterii maxilarelor, prin intermediul suturilor.

a) BIOMECANICE – surubul, arcul vestibular, arcurile secundare.

 Surubul ortodontic
- Este cel mai folosit element de actiune si a fost imaginat de catre Angle, in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea.
- Este format dintr-o portiune retentiva care intra in placa si cu un orificiu prin care, cu
o cheita se activeaza aparatul. Pe acrilat exista marcata o sageata care arata sensul
activarii.
- Prin surub se exercita forte ortodontice INTERMITENTE asupra arcadelor dentare,
realizand expansiunea acestora.

 Arcul vestibular

- Este format din doua brate care ies din placa intre canini si primii premolari, doua
bucle de activare in dreptul caninilor si o portiune orizontala, care este partea activa
si vin in contact cu incisivii.
- Actiunile arcului vestibular sunt multiple: retruzia incisivilor, derotarea incisivilor
impreuna cu arcurile scundare palatinale din placa (vor realiza CUPLU DE FORTE),
egresia incisivilor daca e plasat mai aproape de coler, ingresia lor cand sunt plasate
spre incizal, mentine buza la distanta de dinti.

 Arcurile secundare
- Arcuri in 8 determina vestibularizarea dintilor sau derotarea lor impreuna cu arcul
vestibular.
- Arcuri in ciuperca determina vestibularizarea intregului grup frontal. POZA GHID

b) FUNCTIONALE

Atat la nivelul placilor palatinale, cat si la cele linguale, se pot adauga

elemente functionale cu rolul de a transforma fortele musculare din timpul
functiilor aparatului stomatognat in forta ortodontica.
Acestea sunt reprezentate de: planul inclinat, platoul retroincizal si
scutul lingual, gutiera ocluzala.

 Planul inclinat POZE ORTOFORUM

- Planul inclinat face corp comun cu placa palatina, se intinde in sens transversal de la
canin la canin, iar in sens vertical porneste de la coletul incisivilor superiori oblic in
 jos, formand o panta de 60 grade fata de planul ocluzal. Aceste trebuie sa fie suficient
de inalt pentru a putea dirija mandibula in propulsie, atunci cand se realizeaza
inchiderea cavitatii orale.
- Scopul acestui plan inclinat este de a permite mandibulei sa gliseze spre anterior,
fiind indicat in ocluziile distalizate (retrognatism mandibular), cu actiune asupra
muschilor propulsori ai mandibulei.

 Platoul retroincizal

- Este confectionat tot in zona anterioara a placii ca o modelare particulare, fiind situat
in spatele incisivilor in semicerc. In sens transversal se intinde de la canin la canin si
este orientat la 90 grade fata de planul ocluzal, dar in sens vertical este necesar sa fie
suficient de inalt (2 mm), dar sa nu depaseasca spatiul de inocluzie fiziologic.
- In ocluzie, prin grosimea lui, produce dezocluzie in zona laterala, avand astfel efect pe
muschii ridicatori si coboratori ai mandibulei.
- Scopul lui este intruzia incisivilor inferiori (ca urmare a fortei ocluzale) si egresia
premolarilor si a molarilor. (Luther)
- Este indicat in ocluziile adanci.

 Scutul lingual
- Este un element functional metalic sau acrilic asociat placilor superioare, cu rol de a
impiedica interpunerea limbii intre arcade in repaos, in deglutitie (deglutitie infantila)
sau in fonatie.
- De asemenea, scutul va permite continuarea eruptiei in zona frontala si o aliniere
corecta a incisivilor.
- Cel mai des, scutul este format din ondulatii din sarma, situate in zona retroincizala,
care impiedica patrunderea limbii sau practicarea obiceiului vicios de sugere a
degetului.