Tema: Morfologia muschilor sistemului stomatognat USMF N. Testemitanu, Fac. Stomatologie, catedra Propedeutica stomatologiei si implantologie orala.

Student: Brinza Larisa, gr.3103 Profesor: Asis. Univ., Dr. Cheptanaru Olga.

Sistemul stomatognat este protejat de factorii de mediu prin tegumentele cervico-faciale si prin mucoasa cavitatii orale. Tegumentele cervico-faciale: Pielea prezinta particularitati specifice regiunii cervico-faciale: este subtire, fina, mobila; da insertie muschilor pielosi; tesutul celular subcutanat este traversat de muschii pielosi si usureaza alunecarea partilor moi pe planurile osoase, participand la functia fizionomica; vascularizatia este foarte bogata.

Tesutul celular subcutanat: Tesutul cutanat cervico-facial prezinta o distributie neuniforma, cu particularitati topografice in functie de zona. Planul muscular cervico-facial cuprinde: muschii sistemului stomatognat, care se clasifica in : muschii pielosi ai fetei,muschii mobilizatori ai mandibulei, muschii valului palatin si ai regiunilor invecinate, muschii limbii; muschii cefei; muschii prevertebrali, cu rol in asigurarea relatiilor posturale.

Muschii pielosi ai fetei sunt muschii: periorali, auriculari, ai fantei palpebrale. Ei asigura expresivitatea fetei, volumul si protectia orificiilor : bucal, nazale, auriculare si oculare, in raport de capacitatea lor de contractare si dilatare. Dintre acestia, muschii periorali au importanta deosebita, prin raporturile pe care le stabilesc intraoral cu elementele sistemului stomatognat si prin rolul lor in functia acestuia. Muschiul orbicular al buzelor este aproximativ circular, cu directie orizontala, si contribuie la forma si dimensiunea orificiului bucal, la aspectul morfologiei buzelor, expresivitatea faciala si prehensiunea alimentelor, modelarea arcadei dento-alveolare frontale, stabilizarea protezelor. Muschiul triunghiular al buzelor are originea pe menton si insertia pe comisura (modiolus). Actiunea sa se reflecta in directia comisurilor buzelor, care poate fi orizontala sau ascendenta (situatii normale), sau descendenta cand reflecta starea psihica (depresie, suparare) sau modiicari de tonicitate.

Muschiul triunghiular al buzelor are originea pe menton si insertia pe comisura (modiolus). Actiunea sa se reflecta in directia comisurilor buzelor, care poate fi orizontala sau ascendenta (situatii normale), sau descendenta cand reflecta starea psihica (depresie, suparare) sau modiicari de tonicitate. Muschiul patratul barbiei are insertie osoasa pe linia oblica externa si insertie pieloasa la nivelul marginii inferioare a orbicularului buzei inferioare. Muschiul motul barbiei (mentalis) are insertia fixa osoasa pe rebordul alveolar in dreptul incisivilor si caninilor inferiori, iar insertia mobila pe tegumentele care acopera mentonul. Exista si variatii morfologice pentru acesti muschi, in functie de tipurile constitutionale. Muschiul buccinator este situat in grosimea obrajilor si se insera superior de la tuberozitatea maxilara la nivelul primului molar; inferior de-a lungul liniei oblice externe, posterior pe ligamentul pterigo-mandibular, anterior la nivelul nodulului comisural. Acest muschi formeaza peretii externi (laterali) ai cavitatii orale, impreuna cu orbicularii (anterior), fiind acoperiti numai de mucoasa orala spre interior. La edentatul total sau edentatul partial intins, prin raportul acestor muschi cu versantul extern as crestei edentate, realizeaza pungile Eisenring la maxilar si pungile Fish la mandibula. Aprecierea lor este importanta si la dentat, prin faptul ca actiunea lor antagonica cu muschii limbii realizeaza culoarul neural, in care se dezvolta armonios arcadele dentoalveolare.

Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt clasificati in: ridicatori: temporali, maseteri, pterigoidieni interni; coboratori: directi - milohioidieni, geniohioidieni, digastric (pantecele anterior) si indirecti: digastric (pantecele posterior), stilohioidian, sternohioidian, omohioidian, tirohioidian; propulsori: pterigoidieni externi, pterigoidieni interni, maseteri; retropulsori: temporali, maseteri, pterigoidieni interni; diductori: pterigoidieni externi (contractie unilaterala) si pterigoidieni interni (contractie unilaterala).

Muschii valului palatin formeaza formatiunea anatomo-clinica cu acelasi nume, fiind acoperiti de mucoasa pe ambele fete. Sunt patru perechi si unul nepereche, deci in total 9 muschi : peristafilin extern, peristafilin intern, palatoglos, faringostafilin, azigos al uvulei (nepereche), ce formeaza lueta. Rolul lor este dinamic in deglutitie, fonatie, avand o directie variabila in raport de starea constitutionala si tonicitate. Au insertie perpendiculara pe periferia campului protetic si in contractie modifica zona. Muschii faringelui cel mai important muschi este constrictorul superior al faringelui, cu 4 fascicule : pterigoidian, pterigomaxilar, faringoglos, milofaringian. Fascicolul milofaringian se insera pe linia oblica interna, in portiunea distala, fiind un reper important la edentatul total. Muschii limbii - sunt in numar de 17, dintre care opt sunt perechi si unul nepereche (transversul limbii). Genioglosul este cel mai voluminos si mai puternic si se insera anterior pe apofizele genii superioare, fiind in interrelatie functionala cu miohioidianul. Echilibrul muschilor limbii este antagonic muschilor oro-faciali, prin aceasta asigurandu-se culoarul neutral in care se

dezvolta arcadele dentare. Functional, actiunea muschilor este sincrona dreapta si stanga, spre deosebire de a celorlalti muschi din organismul uman, datorita mandibulei, care este unica, si a articulatiilor temporo-mandibulare, care nu pot functiona alternativ.

A. MUSCHIUL TEMPORAL Muschiul temporal este cel mai puternic muschi masticator, dispus ca o lama sagitala desfasurata in evantai in regiunea temporala. Este muschiul cel mai sensibil la tulburarile de ocluzie, avand o participare esentiala la miscarile rapide cu contact ocluzal, precum si la masticatia lejera. Muschiul este alcatuit din trei fascicule: anterior, mijlociu si posterior. Insertii: pe intreaga intindere a fosei temporale. De la aceasta insertie fibrele converg inferior spre apofiza coronoida unde se termina printr-un tendon; cele anterioare (de departe cele mai importante) merg aproape vertical, cele mijlocii oblic inferior si anterior, cele posterioare aproape orizontal. Acest tendon, gros si puternic, trece medial de arcada zigomatica si se insera pe apofiza coronoida.

Actiunea: Fasciculul anterior deplaseaza mandibula in sus, fasciculul mijlociu deplaseaza mandibula in sus si inapoi, fasciculul posterior deplaseaza mandibula inapoi. Contractia in ansamblu deplaseaza mandibula in sus si inapoi intr-o directie care formeaza cu orizontala un unghi de 60. Contractia unilaterala produce retropulsia condilului pe aceeasi parte, deci participa la miscarea de lateralitate pe partea activa. Forta musculara creste cu cat arcadele dentare sunt mai apropiate. Fibrele lui nu sunt contractate la maximum cand arcadele dentare au venit in contact; muschiul se poate contracta in continuare si mai mult realizand fenomenul de suprasuficienta. Actiunea lui variaza in functie de tipul masticator. La toti indivizii, indiferent de stereotipul de masticatie, fasciculele anterior si mijlociu sunt bine dezvoltate. In schimb, dezvoltarea fasciculului posterior este mai mare la cei care introduc in cavitatea bucala fragmente alimentare mari, sectioneaza alimentele cu dintii, fac miscari de propulsie automatizate sau deschiderea cavitatii bucale se face foarte frecvent. La indivizii cu progenie, fasciculul posterior este slab dezvoltat. Inervatia: este asigurata de trei nervi temporali profunzi, ramuri ale nervului mandibular. Inervatia proprie a fiecarui fascicul are avantajul ca fiecare se poate contracta independent. B. MUSCHIUL MASETER Muschiul maseter este un muschi voluminos, de forma dreptunghiulara, mergand de la arcada zigomatica la fata laterala a mandibulei. Este format din trei fascicule cu actiune diferita. Insertii : - fasciculul superficial: lung si oblic in jos si inapoi, se insera pe marginea inferioara a arcadei zigomatice in portiunea sa malara. Se desprind fibre groase care se indreapta in jos si inapoi si se termina pe partea inferioara a fetei laterale a ramurii ascendente si pe unghiul mandibular pana la marginea sa inferioara. La acest nivel, fibrele se incruciseaza cu cele ale pterigoidianului medial formand o chinga musculara; - fasciculul mijlociu: scurt si vertical, in mare parte acoperit de precedentul si pe care il depaseste inapoi, se insera prin fibre groase si mici pe toata intinderea marginii inferioare a arcadei zigomatice. Fibrele coboara vertical si se termina pe fata laterala a ramurii ascendente a mandibulei deasupra insertiei fasciculului precedent pana la incizura sigmoida; - fasciculul profund: mai subtire decat precedentii care il acopera, se intinde de la fata mediala a arcadei zigomatice pana la fata laterala a apofizei coronoide, deasupra insertiei fasciculului mijlociu si imediat dedesubtul tendonului temporalului. Din partea sa posterioara se detaseaza cateva fibre cu directie antero-inferioara destinate lamei prediscale ale ATM. Acest fascicul se mai numeste si fasciculul lui Winslow.

Actiunea: maseterul este un muschi foarte puternic, dar nu atinge forta temporalului. Contractia bilaterala determina ridicarea si usoara propulsie a mandibulei. Fasciculul profund Winslow mobilizeaza mandibula in sus si inapoi. Contractia unilaterala mobilizeaza mandibula in sus, inainte si inafara. Amplitudinea acestei miscari depinde de gradul de dezvoltare a fasciculului superficial, fiind mai mare la indivizii cu stereotip de masticatie tip frecator. Cand se folosesc in masticatie fragmente mari, muschiul se hipertrofiaza. Muschiul prezinta suprasuficienta ca si temporalul. Datorita fibrelor sale mai scurte, el produce in primul rand presiune masticatoare. Inervatia: nervul maseterin, ramura a nervului mandibular. C. MUSCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAL Muschiul pterigoidian medial (sau intern) este un muschi destul de voluminos, gros, de forma dreptunghiulara, situat inauntrul pterigoidianului lateral. Insertii. Se intinde de la apofiza pterigoida la fata mediala a unghiului mandibulei. Este simetric cu maseterul in raport cu mandibula (de unde si numele de maseter intern) si formeaza cu acesta o chinga musculara sub forma literei V. El se compune din doua fascicule: - un fascicul anterior cu origine pe fata laterala a apofizei piramidale a osului palatin si partea adiacenta a tuberozitatii maxilare, inaintea si in afara insertiei pterigoidianului lateral pe care il inconjoara la origine. Fibrele sale traverseaza fata anterioara si apoi marginea inferioara a fasciculului inferior al pterigoidianului lateral; - un fascicul posterior, inserat in fosa pterigoida si pe fata posterioara a apofizei piramidale a palatinului. Cele doua fascicule musculare au o directie oblica in jos, inapoi si in afara si se termina pe fata mediala a unghiului mandibulei si pe marginea sa inferioara. Fasciculul anterior are destinatie preangulara, iar fasciculul posterior are destinatie angulara si supraangulara, terminandu-se cu fibre si lamele tendinoase care produc mici creste asemanatoare cu cele ale maseterului cu care schimba cateva fibre. Actiunea pterigoidianului medial este asemanatoare cu a maseterului. Contractia bilaterala determina deplasarea mandibulei in sens superior si anterior. Contractia unilaterala imprima mandibulei o miscare spre superior, anterior si medial, de partea opusa contractiei. Inervatia muschiului pterigoidian medial este asigurata de nervul pterigoidian intern, ramura a nervului mandibular.