Tesuturi excitabile. Cap.1.

1.Masurarea potentialului de repaus. Originea, valoarea, metode de inregistrare- PR

reprezinta diferenta de potential dintre suprafata interna(incarcata electric negativ) si suprafata
externa(incarcata electric pozitiv) a membrane celulare in stare de repaus functional. Origineapermeabilitatea selectiva a membrane celulare pentru ionii de K+ si Na+, in timpul PR sunt
deschise canale de scurgere care permit iesirea K si patrunderea Na in celula, pompa Na/K ATPaza care transporta 2K interior si 3Na exterior. Valoare- -60-> -90 mV; Inregistrare- prin
formula lui Nerst, introducind un electrod umplut cu solutie electrolitica in celula si un electrod
in lichid interstitial. Ambii electrozi se unesc cu un amplificator si oscilograf, care inregistreaza
valoarea PR.
2.Masurarea potentialului de actiune. Originea, valoarea, metode de inregistrare.
Refracteritate si fazele ei. PA- alternarea rapida a PR, in timpul careia potentialul membranar
variaza de la -70mV pina la +30mV, fiind urmata de re polarizare si revenire la PR. Fazelelatenta, depolarizare (membrane devine permeabila pu Na, patrund masiv in celula, PM
+30mV), repolarizare(inchiderea canalelor pu Na si deschiderea canalelor pu K), potpotential
vesitigial negativ, postpotential vestigial pozitiv(pompa Na/K transporta 2Kspre interior si 3Na
exterior, provocind un deficit de sarcini pozitive in interior. Refracteritatea- in timpul
depolarizarii excitabilitatea este 0, deoarece toate canalele Na sunt deschise si sunt incapabile sa
raspunda la alt stimul. In timpul repolarizarii, membrana poate raspunde la stimul suprapragali,
nereactionind la stimul subpragali.=perioada refractara relativa. Perioada refractara
absoluta- excitabilitatea este 0, membrane este incapabila sa raspunda la stimuli.
3.Explorarea functionala a excitabilitatii tesutului(cronaximetria). Reobaza, timp util,
cronaxia, curba intensitate timp- excitabilitatea este proprietatea materiei vii de a raspunde la
excitare in mod specializat, iar excitatia este un process biologic caracterizat prin modificarea
proceselor metabolice si depolarizarea membrane. In timpul PR excitabilitatea este 100%.
Excitanti pot fi:

Pragali- care pot genera PA

Subpragali- intensitate mai mica si nu pot genera PA
Suprapragali- mai puternici ca cei pragali.

Reobaza- intensitatea minima de current capabila sa produca excitatie; micsorraea

intensitatii curentului in limite inferioare fata d evaloarea critica nu porvoaca
excitatie. Timp util- durata minima de timp in care un current cu o anumita
intensitate produce excitatia; micsorarea timpului de actiune a stimului sub valoarea
critica nu va produce excitatia. Cronaxia- timppul minim necesar pentru a produce
excitatia cu intensitatea dubla reobazei
4..Explorarea conductibilitatii nervoase. Legile propagarii excitatiei prin fibrele nervoase.
Clasificarea functionala a fibrelor nervoase.- conductibilitatea nervoasa este proprietatea
structurii enrvoase de a conduce la distanta PA generat de un stimul pragal sau suprapragal. In
fibrele nervoase amielinice prin curentii locali Hermann, pe supr interna a membrane apare un
PA care se deplaseaza de-a lungul membrane. In fibrele mielinizate- prin strangulatiile ranvier,
excitatia se propaga prin SALTURI. Legile propagarii- 1.Legea integritatii anatomice si
fiziologice a fibrei nervoase, care se intrerup la sectionarea sau aplicarea excitanti pe fibra
nervoasa. 2. Legea transmiterii izolate a excitatiei. 3. Legea transmiterii bilaterale.
4.Amplituda potentialului de actiune nu se modifica in timpul propagarii de-a lungul fibrei.
Clasificarea Dupa structura- mielinice/amielinice. Dupa viteza propagarii:

Grup A- alfa- 70-120m/s, beta 30-70m/s, teta- 15-30m/s, delta- 12-30m/s.

Grup B- 3-18m/s, fibre mielinice, preganglionare vegetative;
Grup C- 0,5-3m/s, fibre amieliinice, ,postganglionare vegetative.

Dupa functie- motorii/sensitive/vegetative .

Blocarea- toxina botulinica, succinilcolina.
5. Substantele chimice cu rol de transmitatori-excitatori. Mecanismul ionic al PPSE-potential
postsinaptic de excitatie. Generarea PA in segment initial al axonului- PPSE se formeaza in o
sinapsa neuro-musculara, reprezintind potentialul de pe membrane postsinaptica ce poate fi
inregistrat, el apare local si nu se raspindeste, se sumeaza si nu se supune legii totul sau nimic,
valoarea lui depinde de cantitatea de mediator. Mediatorul secretat de membrane presinaptica se
uneste cu receptorul de pe membrane postsinaptica, modificind permeabilitatea membrane pentru
Na+ =>are loc depolarizarea =>aparitia PA. substante chimice cu rol excitator sunt: acetilcolina,
adrenalina, noradrenalina.
6.Substante chimice cu rol de transmitatori inhibitori. Mecanismul ionic al PPSI(inhibitie).
Inhibitia postsinaptica, presinaptica, recurenta, laterala, reciproca: Inhibitia postsinaptica este
generata de existenta unor neurotransmitatori inhibitori (acidul gamma aminobutiric - GABA,
dopamina, serotonina, glicina) care determina in componenta postsinaptica o hiperpolarizare prin
accentuarea electronegativarii fetei interne a membranei acesteia. Hiperpolarizarea consta intr-o
intensificarea efluxului de K+ celular si a influxului de Cl- care conduc la scaderea potentialului
de repaus cu 5 mV; acest potential redus se numeste potential postsinaptic inhibitor (PPSI).
Inhibitia presinaptica se datoreaza unor sinapse "presinaptice axo-axonice" aflate pe
componenta presinaptica. Daca in prealabil soseste un impuls la butonul sinapsei presinaptice,
atunci un stimul normal de pe axonul principal presinaptic va genera in corpul neuronului
postsinaptic un PPSE cu o valoare de doua ori mai mica, datorat de reducerea cantitatii de
mediator chimic eliberat in fanta sinapsei exosomatice.
7. Jonctiunea neuro-musculara. Afectiuni corelate cu dereglarea transmiterii prin JNM.
Medicamente care blocheaza/amplifica transmiterea prin JNM- Jonciunea neuromuscular
este format din 3 entiti: terminaia unui neuron-motor, o celul muscular i o fant sinaptic
ngust, de 20-60 nm, care separ nervul de muchi. Depolarizarea membranei neuronale
deschide canale voltaj-dependente de Ca2+, determinind eliberarea prin pinocitoza a veziculelor
cu acetilcolina. Traversind fanta sinaptica, interactioneaza cu receptori colinergici de tip
nicotinic, cuplati cu canale ionice => influx de Na si eflux de K +> aparitia PA. Medicamentesubstante anestezice- blocheaza transmiterea impulsului spre port postsinaptica, toxina botulinica
blocheaza eliberarea neurotransmitatorului, compusii organofosforici blocheaza sinteza
neurotansmitatorului, curara- blocheaza receptorii colinergici.
8.Dinamometria. Factorii ce determina forta musculara.rolul functional al proteinelor
contractile. Relatia lungime-tensiune, sarcina-viteza. Hipertrofia si atrofia musculara. Fibra
musculara este delimitata de sarcolema, care patrunde in dreptul tubulilor T, delimitati lateral de
cite un reticul sarcoplasmatic. Proteinele contractile actina si miozina sunt aranjate in straturi,
actina lateral-miozina in mijloc. Actina- formata din actina, tropomiozina si troponina, miozina
din 2 lanturi grele rasucite in helix dublu si 4 lanturi usoare atasate la capete. In timpul
contractiei, are loc atasarea capurilor miozinei la actina, actina se atrage una in directia alteia=>
contractia musculara. Etape : PA patrunde in tubii transversi, provocind degajarea ionilor de
Ca2+ in sarcoplasma si unirea lor cu troponina. Troponina atrage tropomiozina, eliberind centrii
activi ai miozinei si formind punti actino-miozinice. Relatia lungime tensiune- contractie

izometrica- cu mentinerea lungimii, dar creste tensiunea/ contractie izotonica- lungimea se

modifica, tensiunea constanta/contractie auxotonica-se modifica ambele. Hipertrofie- cresterea in
diametru a fibrelor musculare ca urmare a antrenamentelor. Atrofia - boli congenitale, lipsa sau
inlocuirea tesutului muscular cu t.conjunctiv sau adipos(distrofia musculara Duchenne).
9. Electromiografia. Sumarea de frecventa si de unitati motorii. Generarea si propagarea PA
prin fibra musculara.- Electromiografia este o tehnic electrofiziologic n diagnosticrile
neurologice de evaluare i nregistrare a activitii musculare, pe baza detectrii semnalelor
electrice produse de muchi. EMG se realizeaz prin inseria n masa muscular a unui ac cu
funcie de electrod Semnalele electrice nregistrate de ctre acul electrod sunt analizate de ctre
un computer i ofer date preioase despre suferina nervilor i/sau a muchilor.
A doua parte a investigaiei cuprinde evaluarea conducerii nervoase pe nervii senzitivi i motori
i foloseste de aceast dat electrozi sub forma unor discuri de mici dimensiuni care sunt lipii pe
suprafata pielii. Acestia inregistreaza potenialele produse n muchi de stimularea cu curent
electric a nervilor care inerveaz muchii respectivi. Un computer va calcula viteza de conducere
nervoas i ali parametri functionali ai activitii nervoase.. Mai multe fibre musculare care sunt
inervate de terminatiunile aceluiasi neuron formeaza o unitate motorie(mici 10 fibre, medii 50700, mari 1000-2000 fibre) prin electromiografie se cerceteaza manifestarile mecanice ale
contractiei, exprimate in secusa- o contractie musculara unica. Secusa are 3 faze- latentacontractie-relaxare. Daca in loc de un stimul unic se folosesc stimul repetitivi la intervale
mici=>tetanos, care este o sumare a raspunsului la mai multi excitanti. Propagarea PA- PA se
propaga de-a lungul sarcolemei, patrund ein tubulii T si determina deschiderea canalelor voltaj
dependente de Ca2+, care trece in sarcoplasma. Se fixeaza pe troponina C, eliberind actina de
tropomiozina.
10.Particularitatile morfofunctionale ale muschilor netezi. Controlul nervos si hormonal al
contractiei muschiului neted.
A.Muschii netezi sunt localizati in organe interne, au o plasticitate mai mare ca cei striati. B.Sunt
inervati de fibre vegetative simpatice si parasimpatice, valoarea potentialului de rapeus : -60mV.
C.Proteinele contactile nu o repartizare uniforma in citoplasma, troponina fiind inlocuita de
calmodulina. D. Labilitate-capacitatea de a produce frecventa excitarii, refracteritatecapacitatea de a nu raspunde la excitant daca muschiul e in perioada refractara absoluta,
tonicitate-starea de semicontractie in repaus. Controlul nervos e realizat de fibre vegetative
simpatice si parasimpatice.