BIOMECANICĂ

MUSCULARĂ
Oiective:
1. Înțelegea clasificarii mușchilor și caracteristicile lor
2. Descrie funcțiilor unui mușchi scheletic
3. Explicarea mecanismul de contracția și de
coordonare musculară
4. Distingerea diferențele dintre agoniștii,
antagoniști, și a agenților sinergici
5. Distingerea acțiunii muschilor multi-articulari față
de acțiunea mușchilor mono-articulari
Structura mușchilor scheletici
Mușchii scheletici
mușchi striați
mușchii scheletici: contractie voluntara
mușchii cardiaci: contracție non-voluntară
muschii netezi
Unele statistici despre muschii scheletici
Țesutul cel mai abundent în organism, reprezentand 40-45% din
greutatea corpului
> 430 mușchii scheletici
Cele mai multe mișcări sunt efectuate de <80 de perechi de muschi
scheletici
Proprietăți ale mușchilor scheletici
fibra musculare
extensibilitate
elasticitate
contractilitate
tendon sau aponevroza
viscoelasticitate
non-contractilitate
Organizarea muschilor scheletici
epimyosium
mușchii: elemente contractile care sunt încorporate în cadrul unei rețele de
tesuturi conjunctive
perimyosium
fasciculus
endomyosium
sacrolema
fibre musculare
miofibrile
miozină
actină
Fibre musculare
o celulă cilindrică lungă cu sute de nuclee
10-100 mm în diametru
1-30 cm în lungime
Componenta contractila: miofibrila
componente non-contractile: endomyosium
tipuri de fibre musculare
fibre cu contracție lentă (de tip I)
de culoare roșie din cauza alimentarii din abundență cu sange
mai lent la vârf atunci când se contractată
rezistente la oboseală
fibre contracție rapidă (tip IIA)
pal, din cauza alimentarii cu mai puțin sange
rapid la vârf atunci când se contractată
rezistență mică la oboseală
fibre intermediare (tip IIB)
Arhitectura mușchilor scheletici
aranjament în fibre paralele: paralel cu axa longitudinală a mușchiului
longitudinală: Sartorius
careul sau quadralateral: romb
triunghiulară sau în formă de evantai: pectoral mare
fusiform sau fusiform: biceps brahial
aranjament pennat al fibrelor: unghiul față de axa longitudinală a
mușchiului
unipenniform: extnesor digitorum longous
bipenniform: flexor halucelui longus
multipenniform: fibrele de mijloc ale deltoidului
Notă: Lieber RL (1992) Arhitectura împărțit mușchii scheletici în 3 tipuri
generale
Arhitectura longitudinală: biceps brahial
arhitectura unipennată: vast lateral
Arhitectura multipennată: gluteus mediu
Efectul unghiului de pennatie
cu ât este mai mare unghiul de pennatie, cu atât este mai mica suma forței
efective transmisă la tendonul mușchiului
unghiul de pennatie creste progresiv cu tensiunea
Aranjamentul pennat va permite împachetarea mai multor fibre într-un
spațiu dat
Contracția musculară
Functiile mușchilor scheletici
Deplasarea membrelor corpului prin crearea de mișcare
Oferă rezistență prin generarea de forță activă
Protejează articulatiile prin absorbția șocului
Functiile țesuturilor conjunctive din interiorul mușchilor
Oferă o structura densă pentru mușchi
Generează tensiunea pasivă împotriva intinderii
Transmite forța la nivelul osului și în articulație
Definiție
Actul prin care fibrele musculare generează tensiuni, ceea ce duce la
scurtarea mușchiului.
Mecanismul glisant al filamentului
scurtarea activă a sacromerelor, rezultată din mișcarea relativă a
filamentelor de actină și miozină cu păstrarea lungimii inițiale
forța de contracție este dezvoltată de punțile transversale ale miozinei
forta de contractie este dezvoltată de legăturile transversale de
miozină
Tipuri bazate pe schimbările în lungime
Contracție concentrică (contractie de scurtare)
Definiție: contracția musculară, cu întreaga lungime a mușchiului
scurtată
În cadrul activităților de zi cu zi, în cazul în care gravitatea este
singura forță exterioară care acționează asupra corpului, mușchii
agoniști se contractă concentric pe toata durata exercitării forței de
greutate.
Contracție izometrică (contracție statică)
ISO-uri = egal; Metron = măsură
Definiție: contracția musculară, fără schimbarea lungimii musculare
Unghiul articulației rămâne același atunci când este dezvoltat
contracție izometrică.
În timpul contracției izometrice nu există mișcare
Contracție excentrică (contracție alungită)
definiție: contracția musculară, cu mărirea lungimii mușchilor
În cadrul activităților de zi cu zi, în cazul în care gravitatea este
singura forță exterioară care acționează asupra corpului, mușchii
antaagoniști se contractă concentric pe toata durata exercitării
forței de greutate.
Exemple:
Contracția muschilor abdominali este concentrică pe
durata așeazării organismului în poziția ghemuit
Tricepsul brahial are o contracție musculară concentrică,
atunci când organismul se ridică în timpul flotărilor
Cvadricepsul femural se contractă concentric în timpul
urcării unui etaj
1. Ridicați brațul la nivelul umerilor și încercați să flectați cotul la 90 de
grade. Care mușchi din brațul este responsabil pentru această mișcare? Ce
tip de contracție se petrece? Dacă vă extindeți cotul, ce mușchi se contractă
și ce tip de contracție este?

2. Similar cu 1, în cazul în care cotul este flectat de la 90 de grade la 130 de

grade. Care dintre muschii din brat sunt responsabili pentru această
mișcare? Ce tip de contracție? Dacă ați extinde cotul de la 130 de grade la
90 de grade, care mușchi se contractă și care este tipul de contracție?

3. Cum se contractă excentric mușchiul triceps brahial?

4. Dacă dintr-o poziție de relaxare te întinzi fără a utiliza muschii

abdominali, ce s-ar intampla?
Tipuri de contractie musculara, bazate pe dezvoltarea de tensiune
Izotonică
iso = egal; tonusului = tensiunea
Cei mai mulți fiziologi au definit un fel de contracție musculară
care se dezvoltă o tensiune constanta de-a lungul întregului mușhi,
contractia izotonica, cu toate acestea, este rar întâlnită într-un
organism viu.
Medicii folosesc frecvent termenul de contracție izotonică și se
referă la o contracție musculară care are ca efect o mișcare
articulară.
Chiar dacă rezistența rămâne aceeași, tensiunea generata de
muschi nu este tot timpul aceeași deoarece:
1.brațul momentului în raport axa articulației se schimbă de-a
lungul mișcării
2.rezistența dată de forța gravitațională se schimbă de-a
lungul mișcării
Izometrică
lungime musculară egală și același unghi articular
viteza zero mișcare cu rezistență variabilă
Izokinetică
iso = egal; kinetos = mișcare
Definiție: un tip de contractie musculara care apare atunci când viteza
de mișcare este constantă
nu apar în organism viu fără a utiliza dispozitive speciale (izocinetică -
dinamometru)
introdus pentru prima dată de către Hislop și Perrine în 1967

Tensiune lungime viteză

isotonic Variabil Variabil Variabil
isometric Variabil Egal Zero
isokinetic Rezistență Variabil Constant
acceptabilă
(Variabil)
Relația lungime tensiune
Modelul mecanic al fibrelor musculare
Componenta contractila: structurile în punte date de actină și miozină
Componenta elastică paralela: tesutului conjunctiv muscular de
exemplu,
epimyosium, perimyosium, sau endomyosium
Componenta elastic serie: țesutul conjunctiv din cadrul tendonul
tensiunea generata de contractia activă
Durata de inactivitata al unui sacromer: lungimea care permite
cel mai mare număr legături în punte și cel mai mare potențial de forță
activă
Durata activă a tensiunii curbă: o forma de U inversat, cu vârfului la
sfârșitul periadei de inactivitate a sarcomerului
Tensiunea generata de întinderea pasivă
dezvoltată atunci când componentele serie și în paralel elastice sunt
întinse
curba lungime-tensiune pasivă: tesutul este slăbit înainte de a fi întins
și apoi tensiunea se acumulează variind după o funcție exponențială
Lungimea totală a curbei tensiune musculară
la lungimi mai scurte: contracția activă domină generarea forțelor
doar dincolo de lungimea sa de repaus: tensiunea pasivă începe să
contribuie și tensiunea activă este compromisă
la alungire: tensiunea pasivă reprezintă cea mai mare parte din forta
totala
Relația forță viteză
Forța scade odată cu creșterea vitezei în perioada contracției
concentrice
Forța crește odată cu scăderea vitezei contracției excentrice
Forță = 0 în timpul contracției izometrice
Coordonarea musculară
Activitatea musculară pe durata mișcării
Musculatură centrală
Agonist sau mușchi primar
agon = competiție
musculatura principală care produce o mișcare articulară sau
menține o postură statică
poate fi concentrică, izometrică, sau excentrică
Antagonist
anti = impotriva; agon = competiție
muschiul care se contracta in directia opusa a unui mișchi agonist
pasiv se prelungeste sau scurtează, pentru a permite mișcarea
acționat de agoniști
Sinergici
syn = împreună; ergon = muncă
muschi care se contracta, împreună cu agoniști
stabilizator: pentru a stabiliza componenta proximală
implicată în mișcarea articulară
neutralizator: pentru a exclude mișcări nedorite
Mușchi posturali
ajustare anticipativă posturală
Co-contracția

Agoniștii și antagoniștii se contractă simultan

Se realizează apropierea suprafețelor articulare

Actiunea mușchilor multi-articulari
Mușchi mono-articular versus mușchi multi-articular
Mușchi mono-articular: un mușchi care traversează numai o singură
articulație, de exemplu, biceps brachialis, capul scurt al bicepsului brahial
Mușchi bi-articular: un mușchi care traversează două articulații, de
exemplu,capul lung al bicepsului brachial, grastrocnemius, etc
Mușchi multi-articulari: un mușchi care traversează mai mult de o
articulație, exemplu: flexorilor lungi ai degetelor, extensorii lungi ai
degetelor, etc
Insuficiență activă
în imposibilitatea de a ajunge la forța contractie din cauza limitei de
lungime musculare
Exemple:
strângerea pumnului cu încheietura mâinii extinsă este mai puternică
decât cea cu încheietura flectată
puterea flexorului cotului scade atunci când articulatia umarului este
mai flectată
tensiunea contractila a agonistului este semnificativ slabă atunci cand
un muschi multi-articular încearcă să se contracte într-o poziție în care
mușchiul este scurtat, și anume contracția musculară în partea de jos a
curbei lungime- tensiune
 Strângerea pumnului cu încheietura
mâinii extinsă este mai puternică
decât cea cu încheietura flectată

Tensiunea contractila a agonistului

este semnificativ slabă atunci cand un
muschi multi-articular încearcă să se
contracte într-o poziție în care
mușchiul este scurtat, și anume
contracția musculară în partea de jos
a curbei lungime-tensiune
Insuficiență pasivă
în imposibilitatea de a ajunge la întreaga gamă de mișcare, din cauza
limitei de Lungimea musculară
Exemple:
deschide automat mâna cu încheietura mâinii îndoită
este dificil să se ajungă la degetele de la picioare cu genunchiul
extins în comparație cu situația în care genunchiul este flectat
Chiar dacă agonist se poate contracta puternic, mișcarea poate fi
limitată din cauza lipsei de cursă a antagonistului

NOTĂ: forța de prindere totală insuficientă produsă cu încheietura mâinii

complet flectată se datorează combinației de insuficiență activă a flexorilor
lungi ai degetelor și insuficiența pasivă a extensorilor lungi ai degetelor .