OCLUZOLOGIE

MUSCHII SISTEMULUI STOMATOGNAT

1) MUSCHII MOBILIZATORI AI MANDIBULEI

Muschii ridicatori

Muschiul temporal- situat in foseta temporala cu fibre radiale anterioare, medii si

posterioare ce converg intr-un tendon care trece peste arcada zigomatica si se insera pe apofiza
coronoida. Face cu orizontala de la Frankfurd un unghi de 60 grade deschis posterior.
Muschiul maseter- superior pe arcada zigomatica si inferior pe fata externa a unghiului
goniac pe rugozitatea maseterina; cel mai voluminous muschi si face cu planul Frankfurd un
unghi de 107 grade deschis anterior.
Muschiul pterigoidian intern- pe apofiza pterigoida in groapa pterigoidiana si coboara in
jos inafara si inapoi inserandu-se vis a vis pe partea interna a gonionului si formeaza impreuna cu
maseterul un hamac pentru a ridica mandicula. Face cu planul Frankfurd un unghi de 110 grade
deschis anterior.

Muschi coboratori directi - se insera pe fata interna a arcului mandibulei contribuind astfel la
realizarea planseului bucal

Muschiul milohioidian- cel mai important muschi coborator; cele 2/3 ant prezinta fibre
care se orienteaza spre rafeul median si pe care se insera, iar fibrele posterioare se arcuiesc spre
posterior inserandu-se pe fata anterioara a osului hioid
Muschiul geniohioidian- pe partea mediana a planseului bucal de o parte si de alta a
rafeului median; sunt doi muschi subtiri si lungi si se insera pe apofizele genii inferioare si
posterioare, pe osul hioid fata anterioara.
Muschiul digastric- are doua fascicole:
- fascicol anterior - burta anterioara a digastricului- care se insera pe foseta digastrica
parasimfizar pe partea antero-interna a arcului mandibular; merge posterior si printr-un
tendon (butoniera) format de muschiul stilohioidian trece si se continua cu burta posterioara
fascicol posterior - care se insera pe apofiza mastoida.

Muschii coboratori indirecti

Rol: de a fixa osul hioid pentru ca muschii sa ia sprijin pe osul hioid si sa coboare mandibula
burta posterioara muschiului digastric
muschiul stilohioidian
muschiul omohioidian
muschiul sternohioidian
muschiul tirohioidian

1
Muschii propulsori

Muschiul pterigoidian extern- are doua fascicole:

fascicol superior- care are originea pe sfenoid (sfenoidal)- merge dinspre anterior spre posterior si
se insera pe capsula articulara si pe extremitatea anterioara a meniscului articular
fascicol inferior (pterigomaxilar)- care se insera pe apoiza pterigoida (aripa externa ) si fibrele pe
tuberozitatea maxilara mergand posterior si inserandu-se pe colul condilian mandibular (important
in dinamica mandibulara)

Miscarile de lateralitate actiune secundara a muschilor ridicatori si propulsori

Mandibula este dirijata lateral de muschiul maseter de partea respectiva, temporalul si
pterigoidianul intern de partea opusa si pterigoidian extern de partea respectiva.

ATM este irigata de ramul din artera temporala si inervata de nv mandibular prin nv
auriculotemporal.

2) MUSCHII MIMICII (PIELOSI)

- muschi ai expresivitatii fetei, concentrati in jurul orificiilor faciale (orbital, narinar, bucal)

Muschiul buccinator formeaza grosimea obrazului si prezinta trei fascicole:

fascicolul superior: isi are originea la baza procesului alveolar retrozigomatic
fascicolul inferior: pe linia oblica externa portiunea posterioara
fascicolul intermediar: pe ligamentul pterigomandibular (extrinsic)

Aceste fascicole merg anterior fascicolul inferior spre superior, cel superior spre inferior si se
intrepatrund cu fibre ale orbicularului buzelor (superior, inferior) la nivelul unei zone foarte dense
musculare (nodul comisural- la care participa si marele/micul zigomatic; triunghiularul buzelor)

Orbicularul buzelor fibre orizontale care se intrepatrund si cu fibre ale buccinatorului

Marele/micul zigomatic
Ridicatorul superficial al buzei si aripei nasului
Triunghiularul buzei inferioare
Patratul mentonier
Motul barbiei

Dintii in numar de 32 insiruiti pe arcada in forma de semielipsa la maxilar si parabola la

mandibula.
Dintii sunt in contact intre ei (au vecini)= puncte de contact
Acest punct de contact are rolul nu numai de a proteja papilla interdentara. Fortele masticatorii
(80-100 kF) - presiunea se disipeaza in pata de ulei la nivelul punctului de contact astfel incat se disipeaza
la toata arcada.

Dintii sunt constituiti din:

- coroana
- radacina (endoalveolara)
- colul dentar

2
Dintii maxilari au axul longitudinal de jos in sus, dinauntru inafara astfel incat fata ocluzala priveste in
jos si putin inafara. Dintii sunt vestibularizati.
Dintii mandibulari au axele oblice de jos in sus, dinafara-inauntru- privesc spre lingual.

Axele formeaza un gol numit consul de sustentatie- varful pe saua turceascala nivelul cristei Galli.

Contactele interdentare se realizeaza prin intermediul cuspizilor de sprijin (cuspizii vestibulari ai

lateralilor inferiori; marginea incizala a inferiorilor cu fata palatinala a frontalilor superiori/ incizia cap-
la-cap; cuspizii palatinali ai lateralilor superiori).
cuspid- foseta
cuspid-ambrazura astfel incat din toata suprafata ocluzala aceste contacte nu sumeaza
mai mult de 4 mm patrati (ARIA OCLUZALA EFECTIVA)

Pentru protectia parodontiului dentar, in timpul dinamicii mandibulare la nivelul arcadei

mandibulare lateral exista o concavitate numita curba sagitala de ocluzie a lui spee si o alta curba
numita curba transversala de ocluzie a lui Manson si Villain.
Acestea contribuie in dinamica mandibulara in propulsie si lateralitate.

Planul de contact intre cele doua arcade-il reprezinta planul de ocluzie.

Cuspizii Vestibulari maxilari si linguali mandibulari prin pantele lor ghideaza miscarile de
lateralitate asa numitii cuspizi de ghidaj.

In zona frontala: dintii superiori in plan vertical depasesc dintii mandibulari situatie numita
obverbite.
In plan sagital exista asa numitul overjet: intre fata vestibulara a incisivilor inferiori si fata
palatinala a incisivilor superiori.

Parodontiul dentar este format din mucoasa gingivala:

gingie aderenta/ fixa- tapeteaza osul alveolar
gingie marginala: ia parte la formarea sulcusului dentar= fundul de sac gingival
Cea fixa se continua cu cea pasiv mobila, care se continua cu mucoasa mobila (geniana, labiala)
Mucoasa gingivala la nivel interdentar formeaza o proieminenta sub forma piramidala numita
papila interdentara.

Parodontiul marginal face legatura intre cementul radicular si corticala alveolara si prezinta:
- fibre orizontale (colet)
- fibre oblice
- fibre verticale (apical)- ligamentul dento-alveolar- fibre conjunctiv elastice- presiunea se
transmite sub forma de tractiune ce determina apozitie: pe radiografie apare ca o densificare
alveolara radioopaca.

Vascularizatia provine din artera dentara superioara si inferioara, submentala si linguala

Inervatia: din nervii dentari superiori (ram din maxilar), nervi dentari inferiori (ram al nervul
mandibular) ce provin din trigemen

Muschii limbii
- in numar de 17: 16 perechi; 1 transversul limbii- nepereche
muschi intrinseci (interiorul limbii: insertie pe septul lingual)
3
 muschi extrinseci (insertie pe oasele vecine)
Muschii valului palatin
- 5 muschi dispusi simetric:
palato-stafilin: pe fata posterioara a luetei
peri-stafilin intern- pe stanca temporala si pe trompa lui Eustachio
peri-stafilin extern: in foseta scafoida la nivelul gaurii ovale ; pe orificiul tubar al trompei lui
Eustachio si pe carligul pterigoidian
faringo-stafilin- formeaza stalpul posterior amigdalian
gloso-stafilin- formeaza stalpul anterior amigdalian

REGLAREA NEUROMUSCULARA REFLEXA LA NIVELUL SST

Reflex este o actiune nervoasa; este simplu, organizat, inascut si previzibil statistic dupa o scurta
perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific

SUPORT MORFOLOGIC- Arc monosynaptic

RECEPTOR- cale aferenta- neuron motor- cale eferenta- EFECTOR

Ex: la nivelul maduvei spinarii (radacina post a nevului - coarne posterioare; radacina anterioara ant-
coarne motorii)

Reflex :
- simplu
- complex
- dobandit (relatia de postura=RP)
- inascut (relatia centrica= RC; relatia de ocluzie)

Receptori periferici
- exteroceptori
- proprioceptori
- interoceptori (organe int)

EXTEROCEPTORI

receptor tegumentar si mucosal: sub forma de corpuscul, de discuri, forma fuziforma si

unele incapsulate in tesut conj sau terminatii libere mielinice/ amielinice
receptori odontali: odontoblastii la periferia pulpei cu terminatiile nervoase Tomes in
canaliculele dentinare ( terminatiile nu trec de limita amelodentinara)
receptori parodontali: receptori specializati pentru presiune
receptori gustativi: muguri gustativi diseminati printre papilele foliate si care diferentiaza
si transmit senzatii gustative prin nervul lingual si coarda timpanului catre intermediarul
lui Bisberg (7 bis); la nivelul papilelor caliciforme- formand V-ul lingual
receptori articulari: sunt senzori de pozitie si de miscare a mandibulei; constituie o
importanta zona reflexogena de pozitionare statica si dinamica mandibulara; forma de:
corpusculi tendinosi, fuziformi, imbracati
receptor muscular: se afla in masa musculara- fus neuro-muscular:
receptori fuzoriali:

4
 - au celule musculare in interiorul lor a caror terminatie depaseste caspula corpusculului (cel cu
sac nuclear ); alte fibre mai scurte nu depasesc capsula si au nuclei la periferia fibrei
- au dubla inervatie : are inervatie senzitiv-senzoriala
- reactie de intindere: cunoaste o activitate in functie de modul de alungire; in dinamica stimulul
este proportional cu viteza de alungire iar in statica cu gradul de alungire
- alungirea statica primeste aferente corticale in timp ce alungirea dinamica in masticatie
cunoaste aferente subcorticale
receptori tendinosi ai lui Golgi ( in tendoane, ligamente, fascii) situati in serie cu fibre
musculare (nu in paralel) si au un program de sensibilitate mai ridicat; actioneaza in
principal la tonusul muscular
receptorii Pacciniformi - la nivelul capsulei articulare (ligament intraarticular) si sunt
receptori de presiune
o serie de terminatii libere mielinice/ amielinice cu rol de receptare a impulsurilor

CAILE NERVOASE DE CONDUCERE AFERENTE

Este calea de conducere a sensibilitatii termice- tactile-dureroase:

la nivelul fetei senzatia termica-tactila- dureroasa ste culeasa de terminatiile nervului
trigemen:
PROTONEURONUL (neuron I) in ganglionul Gasser: fata supero- anterioara a stancii trimite
dentritele spre periferie.
De la neuron I porneste axonul care intra in punte unde face sinapsa cu dentritele celui de-al II-lea
neuron aflate in nucleul senzitiv al trigemenului; de aici fibrele se incruciseaza si iau calea
lemniscului median (tractul spino-talamo-cortical) merge pana la talamus (al III-lea neuron)
De aici (ultimul neuron) isi trimite axonul in cortex in aria retrorolandica (senzitiva- 3-2-1),
prerolandica (motorize: 4-6-1)
Nervul mandibular nerv mixt culege sensibilitatea de la parodontiu, muschis, articulatii; acest
neuron proprioceptiv nu face statie in ganglionul Gasser si intra in punte si se incruciseza pe linia
mediana- I nerv in nucleul mezencefalic; axonii merg in thalamus si de aici la baza ariei 43
(somestezice); aria somestezica- inca un fascicol- bulb- thalamus- cortex
Sensibilitatea din teritoriul facial-7 Bisberg
Sensibilitatea din teritoriul faringian+ laringian (laringeu superior: perechea a IX)+ urechea ext-
impulsurile merg pe ganglionul genicular, Andersh, plexiform pentru vag- la nivelul bulbului
Exista nuclu al tractului solitar unde fac a II-a statie- de aici la thalamus- cortex- aria 43
Receptorii linguali- ganglion genicular, Andersh, plexiform- tractul solitary (nucleu gustative)-
thalamus- aria 43

CAILE DE INTOARCERE

I neuron motor - aria prerolandica (aria 4-5-6) este un neuron unipolar (are 1 axon) porneste
inauntru si in jos; fibrele trec prin genunchiul capsulei interne coboara; la nivelul
mezencefalului se incruciseaza pe linia mediana formand decusatia piramidala si coboara in
punte unde face sinapsa cu nucleul masticator a nervului trigemen de unde merge la fibra
musculara unde prin placa motorie actioneaza dand comenzile
Intre nucleul motor al trigemenului (in punte) si cel senzitiv se afla neuron de legatura pentru
inchiderea reflexului in situatii de urgenta
De retinut!!!!

5
Pe calea somestezica sunt 4 statii:

Ganglion Gaser
Nucleu senzitiv al trigemenului din
punte
talamus
cortex
aria 3-2-1

Pe calea proprioceptiva exista 3 statii:

ganglion mezencefalic al
trigemenului
talamus
aria 43 cortex

Pe calea nervului facial, glosofaringian si vag

sunt 4 statii:
ganglionul respectiv
nucleul bulbar
talamus
aria 43
Calea gustativa are 4 statii:
ganglion ul respectiv
nucleu gustativ
talamus
aria 43