REGIUNEA INFRATEMPORALA

LIMITE. Medial regiunea este delimitata de lama laterala a procesului

pterigoid al sfenoidului si tuberozitatea maxilei (la nivelul unghiului) si
ajunge posterior pana la nivelul peretelui lateral al faringelui (lama m.
pterigoidian lateral O: fosa infratemporala a sfenoidului si lama
pterigoidiana laterala, I: procesul condilian al mandibulei situat pe
posteriorul ramurei). Lateral intra in contact cu fata mediala a ramurii
mandibulei. Anterior intra in contact cu fata posterioara a maxilei
(tuberozitatea maxilei) si cu rafeul pterigomandibular (banda fibroasa,
elastica, ligamentara, intinsa intre procesul pterigoid si partea mijlocie a
fetei mediale a ramurii ascendente a mandibulei) precum si cu buccinatorul
(O: procesul alveolar al maxilei si portiunea alveolara a mandibulei, I: catre
comisura gurii) si constrictorul superior al faringelui (O: lama mediala a
procesului pterigoidian si linia milohioidiana a mandibulei, I: pe peretele
posterior al faringelui) muschi care separa regiunea infratemporala de
partea posterioara a vetibulului gurii . Posterior regiunea comunica cu lama
timpanica si procesele mastoid si stiloid ale osului temporal. Astfel, intra in
contact si cu buchetul stilian/lui Riolan1 (format din grupul de insertii a 3
muschi si 2 ligamente pe procesul stiloid; m. stilofaringian m.
longitudinal al faringelui cu O: pe procesul stiloid al temporalului, m.
stiloglos m. extrinsec al limbii cu O: pe fata anterioara a procesului stiloid
al temporalului si pe ligamentul stilomandibular si cu I: pe fata laterala a
limbii unde se imbina cu hioglosul si cu muschi intrinseci, m. stilohioidian
m. suprahioidian cu O: pe procesul stiloid al temporalului si I: pe fata
anterioara a osului hioid, lig. stilohioidian si lig. stilomandibular). De
asemenea, posterior se intra in contact si cu articulatia
temporomandibulara2. Baza sau peretele superior este reprezentat de
suprafata inferioara (infratemporala) a aripii mari a sfenoidului. Varful sau peretele inferior este reprezentat de locul
de insertie al muschiului pterigoidian medial (O: fosa pterigoida, I: fata mediala a unghiului mandibulei) pe
mandibula, langa unghiul acesteia.
La nivelul peretelui medial, intre tuberozitatea maxilei si lama laterala a proesului pterigoid, se margineste o fanta
prin care se patrunde in fosa pterigopalatina (fisura pterigomaxilara). Mai jos se afla spatiul prestilian3 iar posterior
se afla faringele.

La nivelul peretelui lateral, un reper important il constituie prezenta unor orificii, numit canalul mandibulei si
lingula mandibulei (reper important pentru anestezierea nervului alveolar inferior (diviziune a trigemenului, V3 a n.
mandibular). In cazul unor spasme determinate de stimuli externi (precum un stimul rece) in aria inervata de ramuri
ale nervului trigemen poarta denumirea de nevralgie
trigeminala. In anestezia mandibulara se palpeaza marginea
anterioara a mandibulei, se patrunde cu acul in muschiul
buccinator si se avanseaza cu varful indreptat catre nervul
alveolar inferior.

La nivelul bazei, pe aripa mare a sfenoidului se afla 3

orificii4: gaura ovala (nervul mandibular NC V3 si artera
meningee accesorie), gaura spinoasa (artera si vena
meningee medie din maxilara, CE si ramura meningeala a
NC V3) si gaura rupta (nervul pietros profund si unele
ramuri arteriale meningeale si vene mici). Astfel, prin aceste
orificii se comunica cu loja craniana mijlocie.
1
BUCHETUL LUI RIOLAN => grup de muschi si ligamente cu insertia superioara la nivelul apofizei stiloide, care
participa in actele functionale (masticatie, fonatie, deglutitie). In acest grup sunt inclusi: muschi stiloglos,
stilofaringian, stilohioidian si ligamentele stilohioidian si stilomandibular.
2
ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA => este o articulatie de tip sinovial care permite culisarea
(translatia), si un grad mic de rotatie (pivotare) pe langa miscarile de flexie (ridicare) si extensie (coborare).
Suprafetele articulare osoase implicate sunt: fosa madnibulara, condilul (capul) mandibular si tuberculul articular al
osului temporal. Stratul fibros al capsulei articulare se insera pe marginile cartilajului articular al osului temporal si
in jurul colului mandibulei. Cele doua suprafete ososase articulare sunt complet separate ptrintr-un fibrocartilaj,
discul articular al ATM, astfel creandu-se cavitatile articulare superioara si inferioara, captusite de membrane
sinoviale superioara si inferioara ce au ca scop stabilirea concordantei dintre acest suprafete articulare.
3
SPATIU PRESTILIAN => raportul lateral al faringelui (exofaringe). Loja paraamigdaliana Gillis Calas cuprinde:
a. faringiana ascendenta, a. palatina ascendenta, m. stilieni profunzi (m. stilofaringian si m. stiloglos), n. IX,
extremitatea postero-superioara a glandei submandibulare, plexul venos faringian si prelungirea mediala a parotidei.

4
ORIFICII SFENOID => de fiecare parte a corpului sfenoidului, un semicerc de 4 orificii perforeaza radacinile
suprafetelor cerebrale ale aripilor mari ale sfenoidului: fisura orbitala superioara (se afla intre aripile mare si mica a
sfenoidului si se deschide anterior la nivelul orbitei), foramen rotundum (situata posterior de capatul medial al fisurii
orbitale superioare; se deschide pe fata anterioara a radacinii aripii mari a sfenoidului printr-o formatiune osoasa
situata intre sfenoid, oasele maxilare si palatine, numita fosa pterigopalatina), foramen ovale (postero-lateral de
gaura rotunda care se deschide inferior in fosa infratemporala) si foramen spinosum (postero-lateral de gaura ovala
care se deschide tot in fosa infratemporala). Foramen lacerum/gaura rupta nu face parte din semicercul celor 4
orificii. In timpul vietii este acoperita de o lama cartilaginoasa, insa cateva ramuri ale arterelor meningeale si cateva
vene mici strabat vertical cartilajul, traversand complet aceasta gaura. ACI si plexurile sale insotitoare, venos si
simpatic, traverseaza fata superioara a cartilajului (trec deasupra gaurii).