OSUL MAXILAR prezinta o fata anterioara, o fata infratemporala, o fata orbitala si una

nazala. In interior, contine o cavitate = Sinusul maxilar.

1. Fata anterioara prezinta in partea inferioara juga alveolaria proeminenta osoasa
care corespunde radacinilor dintilor. Cea mai evidenta este eminenta canina, situata in
dreptul radacinii caninului.Medial de aceasta eminenta se afla foseta incisiva, unde are
originea muschiul depressor septi.
In centrul fetei anterioare se observa fosa canina, la nivelul careia isi are originea muschiul
ridicator al unghiului gurii. La aproximativ 5-8 mm inferior de marginea infraorbitala se afla
gaura infraorbitala prin care trece manunchiul vasculo-nervos infraorbital. Acest orificiu este
localizat pe o verticala care trece printre premolarii superiori sau pe o verticala ce uneste
incizura supraorbitala cu gaura mentala.
In aria situata intre gaura infraorbitala si marginea infraorbitala are originea muschiul ridicator
al buzei superioare.
Marginea mediala a fetei anterioare a corpului maxilarului prezinta incizura nazala care
impreuna cu cea din parte opusa participa la delimitarea aperturii piriforme (gaura nasului).
Extremitatea inferioara a marginii aperturii piriforme formeaza impreuna cu cea din parte
opusa spina nazala anterioara. Lateral de incizura nazala se ataseaza fibre al muschiului nazal.
2. Fata infratemporala (fata posterioara) este separata de fata anterioara a corpului
maxilarului prin creasta zigomatico-alveolara care se termina in dreptul molarului 1
superior.
Posterior se afla tuberozitatea maxilara pe care se ataseaza fibrele muschiului pterigoidian
medial. Superior se observa santul Nervului maxilar, iar infero-lateral se observa orificiile
alveolare (foramina alveolaria) prin care patrund vasele si nervii alveolari postero-superiori.
Pe aceasta fata au originea fibre ale muschiului pterigoidian lateral.
3. Fata orbitala participa la constituirea podelei orbitei. Marginea sa inferioara este
marginea infraorbitala care se continua medial pe procesul frontal al maxilarului cu
creasta lacrimala anterioara.
Marginea posterioara limiteaza inferior fisura orbitala inferioara, iar in treimea mijlocie este
incizata de originea santului infraorbital.
Marginea mediala prezinta incizura lacrimala si se articuleaza cu procesul orbital al osului
palatin, cu lama laterala a labirintului etmoidal si cu osul lacrimal.
La nivelul acestei fete se afla santul infraorbital care se continua anterior cu canalul
infraorbital, ce se deschide pe fata anterioara a corpului maxilarului prin gaura infraorbitala.
Santul si canalul infraorbital contin manunchiul vasculo-nervos infraorbital.
In partea anterioara a santului io sau uneori in canalul io se desprinde un canalicul alveolar
care contine Nervul alveolar supero-mijlociu. La mijlocul canalului infraorbital se desprinde
canalis sinuosus pt Nervul alveolar supero-anterior si vasele omonime. Acest canalicul
coboara lateral de canalul infraorbitak, ajunge in peretele anterior al sinusului maxilar, intai
lateral, apoi inferior de apertura nazala si se deschide anterior de canalul incisiv.
Lateral de incizura lacrimala se afla o mica depresiune determinata de originea muschiului
oblic inferior.

4. Fata nazala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale.

Hiatusul maxilar = orificiul prin care se patrunde in sinusul maxilar. Are forma triunghiulara
cu baza superior si se prelungeste inferior cu fisura palatina.
Anterior de hiatus se afla o zona care prezinta santul lacrimal si creasta choncala. Santul este
situat superior si limitat de 2 margini anterioara si posterioara. Acestea se articuleaza cu
oasele lacrimale si cornetul nazal inferior, rezultan canalul lacrimo-nazal.
Creasta choncala se articuleaza marginea mediala a cornetului nazal inferior.
Superior de hiatusul maxilar se afla semicelulele maxilare completate prin articularea cu fata
inferioara a labirintului etmoidal si cu osul lacrimal.
Zona situata posterior de hiatusul maxilar este traversata vertical de santul palatin mare care
se suprapune peste santul palatin mare de pe lama perpendiculara a osului palatin si constituie
astfel canalul palatin mare. Prin acesta trec vasele palatine descendente si nervul palatin mare.
De o parte si de alta a santului se afla 2 zone rugoase care se articuleaza cu zone
corespunzatoare de pe osul palatin.
Postero-superior, zona rugoasa care se sudeaza pe procesul orbital al palatinului se numeste
trigon palatin.
Inferior de hiatus se gaseste o zona neteda ce apartine meatului nazal inferior.
PROCESELE OSULUI MAXILAR
1. Procesul frontal este vertical; prezinta o fata laterala si una mediala.
Fata laterala este strabatuta de creasta lacrimala anterioara pe care se insera ligamentul
palpebral medial si fibre ale muschiului orbicular al ochiului. Creasta se continua inferior cu
marginea infraorbitala.
Anterior de creasta se gaseste o zona neteda pe care se ataseaza fibre din muschiul orbicular si
muschiul ridicator al buzei superioare si a aripii nasului.
Posterior de creasta lacrimala anterioara se gaseste o zona concava care participa impreuna cu
cea de la nivelul osului lacrimal la formarea fosei sacului lacrimal.
Fata mediala intra in componenta peretelui lateral al cavitatii nazale. Prezinta creasta
etmoidala care se articuleaza cu cornetul nazal mijlociu, inferior de care se gaseste o
proeminenta numita ager nasi.
Marginea posterioara lacrimala a procesului frontal se articuleaza cu marginea anterioara a
osului lacrimal. Marginea anterioara se articuleaza cu osul nazal, iar marginea superioara se
articuleaza cu incizura nazala a osului frontal.
2. Procesul palatin = lama triunghiulara orizontala sudata de fata nazala a corpului
maxilarului, care contribuie impreuna cu cea din parte opusa la formarea celor doua
treimi anterioare a palatului dur, respectiv a podelei cavitatii nazale. Prezinta 2 fete si
3 margini.
Fata inferioara descrisa la palatul dur
Fata superioara formeaza podeaua cavitatii nazale, iar in partea anterioara se deschide canalul
incisiv.
Marginea laterala este sudata de fata nazala a maxilarului
Marginea posterioara este dintata si se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a
osului palatin

Marginea mediala se articuleaza cu cea de parte opusa, participand la formarea suturii palatine
mediane.
3. Procesul zigomatic este orientat lateral, are forma de piramida si se articuleaza cu
osul zigomatic.
Fata anterioara prezinta in apropierea marginii infraorbitale originea muschiului ridicator al
buzei superioare.
Fata superioara delimiteaza inferior orbita.
Fata posterioara limiteaza anterior fosa infratemporala.
4. Procesul alveolar contine 8 alveile dentare care participa impreuna cu cel din parte
opusa la formarea arcadei alveolo-dentare superioare.
Alveolele dentare sunt separate de septuri interalveolare. La nivelul alveolelor molarilor sunt
septuri interradiculare.
Pe fata externam radacinile dintilor ridica proeminente numite juga alveolaria. In dreptul
radacinilor molarilor, pe fata laterala au originea fibre ale muschiului buccinators, iar pe fata
mediala se observa o proeminenta longitudinala numita torusul maxilar.

MANDIBULA prezinta un corp si 2 ramuri.

Corpul mandibulei are forma de potcoava cu concavitatea posterioara. Prezinta 2 fete
si 2 margini.
1. Fata externa :
- simfiza mentala = creasta verticala ce rezulta din fuziunea celor 2 structuri care
formau mandibula primitiva
- protuberanta mentala situata inferior de simfiza mentala
- tuberculii mentali = 2 proeminente situate lateral de protuberanta mentala si pe care se
insera muschiul transvers mental
- gaura mentala prin care trece manunchiul vasculo-nervos mental, situat printr-o
verticala ce trece printre premolari. Prin acest orificiu se patrunde in canalul mental,
orientat postero-supero-lateral.
- foseta mentala lateral de simfiza mentala. Aici are originea muschiul mental.
- linia oblica incepe lateral si superior de tuberculii mentali si se continua cu marginea
anterioara a ramurei mandibulei. Aici se ataseaza fibrele muschilor coborator al buzei
inferioare si coborator al unghiului gurii.
Superior de linia oblica in dreptul molarilor au originea fibre ale muschiului
buccinator. In apropierea marginii inferioare au insertia fibre ale muschiului platysma.
- juga alveolaria
2. Baza mandibulei (marginea inferioara) prezinta anterior fosa digastrica, unde se insera
pantecele anterior al muschiului digastric. In partea posterioara se gaseste incizura
determinata de artera faciala.
3. Marginea superioara (portiunea alveolara) contine 16 alveole dentare separate prin
septuri interalveolare. Alveolele molarilor prezinta septuri interradiculare.
4. Fata interna este concava postero-inferior
- linia milo-hioidiana are directive postero-superioara si se termina pe fata interna sau se
continua cu creasta temporala. La nivelul ei se ataseaza fibre ale muschiului
milohioidian, constrictor superior al faringelui, fibre ale rafeului pterigo-mandibular si
fibre retromolare ale muschiului buccinator.
- fosa sublinguala situata superior de linia milohioidiana care vine in raport cu glanda
sublinguala.
- fosa submandibulara situata inferior de linia milohioidiana, care vine in raport cu
glanda submandibulara
- torusul mandibulei = proeminenta longitudinala situata in dreptul radacinilor ultimilor
molari
- spinele mentale (4) dispuse 2 superior si 2 inferior; pe cele superioare are originea
muschiul genioglos, iar pe cele inferioare muschii geniohioidieni.
- santul milohioidian coboara vertical pe ramul mandibulei pana in partea posteroinferioara a liniei milohioidiene. Contine manunchiul vasculo-nervos milohioidian
- foseta digastrica serveste la insertia pantecelui posterior al muschiului digastric.
Ramurile mandibulei sunt 2 lame verticale care continua partea posterioara a
corpului, cu care formeaza un unghi de 100. Au forma patrulatera, cu 2 fete si 4 margini

Fata laterala este parcursa oblic de o creasta care se intinde intre colul mandibulei si
marginea anterioara. Alte creste osoase cu directive inversa ajung la tuberozitatea maseterina
= proeminenta osoansa aflata in unghiul postero-inferior al ramului.
Pe fata laterala si pe tuberozitatea maseterina se insera muschiul maseter.
Fata mediala prezinta:
- Gaura mandibulei situata in centrul fetei mediale.
Marginea sa anterioara este proeminenta si formeaza lingula/ spina lui Spix. Marginea sa
posterioara este proeminenta si formeaza antilingula. Prin gaura trece manunchiul
vasculo-nervos alveolar inferior care patrunde in canalul mandibulei.
Lingula si antilingula sunt 2 proeminente pe care se insera ligamentul sfenomandibular.
- Santul milohioidian coboara posterior de lingula si contine manunchiul vasculo-nervos
milohioidian.
- Creasta pterigoidiana situata posterior de gaura mandibulei si este locul de insertie a
aponevrozei interpterigoidiene
- Tuberozitatea pterigoidiana se insera muschiul pterigoidian medial
- Creasta temporala incepe aproape de varful procesului coronoid si coboara posterior
de marginea anterioara a ramului mandibulei cu care delimiteaza fosa retromolara.
Pe creasta si in fosa retromolara se insera muschiul temporal.
Inferior, creasta temporala se bifurca intr-o creasta laterala si una mediala.
Creasta laterala = creasta buccinatorie aici au originea fibrele inferioare ale muschiului
buccinator.
Creasta mediala limiteaza impreuna cu fata posterioara a M3 trigonul retromolar sau
foseta retromolara, unde se insera rafeul pterigo-mandibular.
- Creasta colului are originea pe colul mandibulei si ajunge la margine inferioara a
lingulei.
Intre incizura mandibulei, creasta temporala si creasta colului se delimiteaza trigonal
infraincizural Berg. Varful inferior al trigonului este usor proeminent si formeaza torusul
Weisberg.
Marginea anterioara se continua inferior cu linia oblica a mandibulei
Marginea posterioara prezinta in apropierea extremitatii inferioare insertia ligamentului
stilomandibular.
Marginea inferioara se uneste cu cea posterioara si rezulta unghiul mandibulei = gonion.
Marginea superioara prezinta 2 procese:
- Procesul coronoid
- Procesul condilar
Aceste procese sunt separate de incizura mandibulei prin care trece manunchiul vasculonervos maseterin.
Procesul coronoid este situat in unghiul antero-superior al mandibulei si este o lama
osoasa triunghiulara cu 2 fete, 2 margini si un varf. Insertia muschiului temporal se face pe
fata interna, pe creasta temporala, pe marginile anterioara si posterioara, pe varf si pe o zona
redusa a fetei externe in apropierea varfului.

Procesul condilar este situat i unghiul postero-superior al ramului si este format din
capul si colul mandibulei.
Capul mandibulei / condilul este acoperit cu un fibrocartilaj si se articuleaza cu fosa
mandibulara a temporalului => ATM
Capul prezinta un versant anterior articular si unul posterior nearticular.
Colul mandibulei este usor turtit antero-posterior si prezinta medial o depresiune = foseta
pterigoida, unde se insera muschiul pterigoidian lateral.
Medial si lateral prezinta tuberculii laterali si mediali pt insertia ligamentelor colaterale ale
ATM.
Intre colul mandibulei si ligamentul sfenomandibular se formeaza butoniera retrocondiliana
Juvara, prin care trec: nrvul auriculo temporal, artera si vena maxilara.