Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale .maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare. -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral.formeaza tuberozitatea maxilara .cu canaliculele alveolare .la varful alveolar dintilor incisive.peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate. Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n. -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .maxilara.rugoasa si proeminenta.prezinta doua arii. . -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete .convexe . -superior de tuberozitate .

peretele fiind foarte subtire .cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma .anterior si laterl .se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale. Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei. Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar .pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget .prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .-aria laterala a acestei fete este neteda . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .procesul maxilar al concai nazalae inferioare.procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare.ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare . In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.foarte neregulata .este inclinata inferior .formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului.astfel : Superior .pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa .oblic inferior al ochiului.care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital. Anterior .nervul infraorbital este frecvent afectat .cu forma aproximativ patrulatera .unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital. Fata nazala . Inferior .neteda cu o forma triunghulara .

b)superior de acest hiatus .din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior .coboara cu directie antero-inferioara un sant.unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.se articuleaza cu labirintul etmoidal .de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .palatina descendenta .n.in dreptul crestei concale a acestuia .prin articulare cele doua oase . ramuri ale ganglionului pterigopalatin. Posterior.concave medial ce face parte din meatul nasal inferior .fata nazala a corpului maxilar .canalul palatin mare .in acest canal se gasesc a.descendent al osului lacrimal.raman numai doua orficii .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului.astfel pe craniul proaspat . . procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .palatin mare si uneori nervii palatine mici .acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin . c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede .

.e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical.exista o aria neteda .care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare . f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa .ale carui margini sunt foarte proeminente. numita creasta concala.restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare. el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal. acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.lejer concave inferior. g)superior de creasta concala .concave medial care apartine meatului mijlociu.numit santul lacrimal .

o margine rogoasa mai lunga . .in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala . Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. ambele incizuri nazale .aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului. dreapta si stanga .intre aceste doua elemente .lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara .orbicular al ochiului.desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara .rotunjita . verticala . delimiteaza orificiul piriform. osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului .marginea anterioara este concave si numita incizura nazala .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin. infraorbitala si poster-superioara . superioara . o arie scurta .Marginele maxilar sunt :anterioara .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus . Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal .nearticulara. la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa . posterioara . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m.corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.spina nazala anterioara . Marginea posterioara . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala .

posterior si medial. Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal. se articu leaza cu osul zigomatic. Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini.desparte fata anterioara de cea posterioara. -fata superioara .axul mare este oblic.corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr.iar parte la constituirea planseului orbotei. Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare. foarte rugos. inferior si lateral . se continua cu fata orbitala a corpului maxilar .ea continua fata anterioara a corpului maxilar . anterioara si posterioara . procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara .concave .corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar .Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara . . fiind orientat superior. la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal.infratemporala si orbitala. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. -fata anterioara . anterioara .posterioara si inferioara. I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar.Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala . Inferior .este orientata anterior .ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital. Marginea inferioara. formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara . varful trunchiat. -fata posterioara . pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial.concave si neteda . osul nazal si marginea nazala a frontalului. concave inferior .

forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior. b) aria posterioara .angulare .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal. posterioara si laterala. se articuleaza cu osul nazal corespunzator . Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa.libera . iar jumatatea anterioara . intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda .jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie . . rugoasa .concave medial .numita agger nasi. in acest canal se angajeaza un ram al a. sub aceasta zona rugoasa . inferioara si trei margini: mediala.pe aceasta arie . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . are forma unei lame osoase orizontale. completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare . -marginea anterioara a procesului frontal .uneori prezintand semicelule . -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului. Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva . mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. subtire . partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara .care formeaza atriul meatului nazal mijlociu.a) aria posterioara excavata si neteda . exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala . -marginea posterioasa .ridicator al buzei superioara si aripii nasului. acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului . i se descriu doua fete: superioara.orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud .putin inaintea al ochiului si m.

la extremitatea anteromediala. avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. este concava in sens transversal. este concava. neteda. in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior. frecvent. .in partea posterioara. antero-posterioara. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin.-fata superioara. . neregulata si rupentru glandele palatine. . pe cand restul procesului este orientat postero-superior. palatin mare si vasele palatine descendente. in apropierea marginii laterala. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare. numita torus palatin.fata inferioara. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n.

nazoincisiv. prin ele trec. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal. aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. . sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. cand exista. rareori.marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. numita fosa incisiva. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . exceptional la adult. palatine descendente si n. mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. arcul alveolar . -marginea mediala.formeaza cu cel din partea opusa . subtire si rugoasa estet transecersala. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. rugoasa.. nazoincisiv drept.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala.. inapoia incisivilor centrali. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. Alveolele dentare . unul. Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. arcuit . situata inaintea celei incisive. canalul are forma unui . in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva. in profunzimea acestei fosete pot fi observate. ramul terminal al a. pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. cand exista doua canale laterale. formand sutura palatina transversa. care. la extremitatea anterioara a acestei margini. cand orificiul este mic.Y''. pe unele cranii de copil. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane. Procesul alveolar Este gros . . n. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. de fiecare parte a crestei incisive.marginea posterioara a procesului palatin. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar.

alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate . ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar. in medie. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: .2 cm.peretele superior. voluml sau de 10 cm3 . situata in profunzimea corpului osului maxilar. frecvent pe acelasi subiect. coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital. in grosimea sa. prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . canin n si premolarul doi sunt simple. pana la capacitati foarte mari. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire.cavitatea pentru canin este cea mai adanca . copespunde tuberozitatii maxilare. care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni. Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. . pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. peretii alveolari externi. Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti. orientat lateral. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici. infratemporala si nazala ale corului maxilar. maxilara. . o lama fina de os. . . desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. latimea 2. care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena).cele pentru i cisive. un varf si prelungiri in numar variabil: .peretele anterior. este foarte subtire. o baza.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare . desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala. el corespunde procesului alveolar.cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare .peretele inferior.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3.peretele posterior.5 cm.Despartite intre ele prin septul interalveolar. desparte sinusul maxilar de fosa orbitala. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3. ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. . are aspectul unui sant larg. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite.varful sinusului maxilar.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal. el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a.

.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic.prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin.prelungirile sinusului maxilar. . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar. existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare. pe cale alveolara. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . .prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale.