Osul maxilar

Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral.formeaza tuberozitatea maxilara .peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate. -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare.cu canaliculele alveolare . -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete . Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare.in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n. -superior de tuberozitate .maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.convexe .este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale .maxilara.prezinta doua arii.infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.la varful alveolar dintilor incisive.prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n.esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .rugoasa si proeminenta. . -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .

pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .astfel : Superior .procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul . In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului.care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.-aria laterala a acestei fete este neteda .formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital.pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar . Inferior .peretele fiind foarte subtire .oblic inferior al ochiului.nervul infraorbital este frecvent afectat .se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale. Anterior . Fata nazala .este inclinata inferior .neteda cu o forma triunghulara .care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa .cu forma aproximativ patrulatera .procesul maxilar al concai nazalae inferioare.ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare.cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma . Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.anterior si laterl . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .foarte neregulata .

.acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin .in dreptul crestei concale a acestuia . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.descendent al osului lacrimal. b)superior de acest hiatus .la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior .se articuleaza cu labirintul etmoidal . procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .fata nazala a corpului maxilar .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului .n. c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede .canalul palatin mare .de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .prin articulare cele doua oase .raman numai doua orficii .din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .palatin mare si uneori nervii palatine mici . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului.in acest canal se gasesc a.coboara cu directie antero-inferioara un sant.concave medial ce face parte din meatul nasal inferior .palatina descendenta .astfel pe craniul proaspat .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare. Posterior.

.numit santul lacrimal .lejer concave inferior. el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal. f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa . g)superior de creasta concala .e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical.exista o aria neteda .care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare .ale carui margini sunt foarte proeminente. acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal. numita creasta concala.concave medial care apartine meatului mijlociu.restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare.

nearticulara.in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala . Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus . infraorbitala si poster-superioara .aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului. osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului . o arie scurta . dreapta si stanga .Marginele maxilar sunt :anterioara . posterioara . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa .marginea anterioara este concave si numita incizura nazala .intre aceste doua elemente . o margine rogoasa mai lunga .rotunjita . delimiteaza orificiul piriform. Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului .orbicular al ochiului. superioara .desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara . Marginea posterioara .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin. .lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m. ambele incizuri nazale .spina nazala anterioara . rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal . verticala .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.

axul mare este oblic. pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial. posterior si medial. Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare. varful trunchiat. I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. osul nazal si marginea nazala a frontalului. -fata superioara .iar parte la constituirea planseului orbotei.concave si neteda . formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara .concave .posterioara si inferioara.ea continua fata anterioara a corpului maxilar . .ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital.este orientata anterior .corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr. Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal. procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara . la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal. se continua cu fata orbitala a corpului maxilar . -fata posterioara . Marginea inferioara. foarte rugos. Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini.desparte fata anterioara de cea posterioara. concave inferior . fiind orientat superior. anterioara . Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. inferior si lateral . anterioara si posterioara . -fata anterioara .corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar .Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara . se articu leaza cu osul zigomatic. Inferior .Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala .infratemporala si orbitala.

are forma unei lame osoase orizontale. posterioara si laterala. .putin inaintea al ochiului si m. subtire . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . rugoasa . -marginea posterioasa . -marginea anterioara a procesului frontal . i se descriu doua fete: superioara.inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal. se articuleaza cu osul nazal corespunzator .ridicator al buzei superioara si aripii nasului. acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului .concave medial . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva .libera .numita agger nasi.uneori prezintand semicelule . sub aceasta zona rugoasa . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale.a) aria posterioara excavata si neteda .orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud . mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare . intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda . inferioara si trei margini: mediala. forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior. Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara . partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal . b) aria posterioara .care formeaza atriul meatului nazal mijlociu.jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie . -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului.angulare . in acest canal se angajeaza un ram al a. iar jumatatea anterioara . Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa. se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala .pe aceasta arie .

in apropierea marginii laterala. frecvent. avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv.in partea posterioara. in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior.fata inferioara. numita torus palatin. . antero-posterioara. neteda. este concava. neregulata si rupentru glandele palatine. pe cand restul procesului este orientat postero-superior. este concava in sens transversal. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala. . palatin mare si vasele palatine descendente. la extremitatea anteromediala.-fata superioara. .

aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. Procesul alveolar Este gros . Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. rareori. inapoia incisivilor centrali. care. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal.. arcuit . cand orificiul este mic.marginea posterioara a procesului palatin.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane. . -marginea mediala.. nazoincisiv drept. . la extremitatea anterioara a acestei margini. nazoincisiv. sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. prin ele trec. se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht. subtire si rugoasa estet transecersala. rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . de fiecare parte a crestei incisive. situata inaintea celei incisive. exceptional la adult. Alveolele dentare . canalul are forma unui . rugoasa. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. unul. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. pe unele cranii de copil.formeaza cu cel din partea opusa . cand exista. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. cand exista doua canale laterale. n. formand sutura palatina transversa. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. ramul terminal al a.marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . numita fosa incisiva.Y''. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. palatine descendente si n. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. arcul alveolar . in profunzimea acestei fosete pot fi observate.

ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. orientat lateral. infratemporala si nazala ale corului maxilar. el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a. peretii alveolari externi. .2 cm. el corespunde procesului alveolar. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire. canin n si premolarul doi sunt simple.peretele superior.peretele posterior. Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti.peretele anterior.cele pentru i cisive. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala. desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. este foarte subtire.peretele inferior.Despartite intre ele prin septul interalveolar.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal. . desparte sinusul maxilar de fosa orbitala. voluml sau de 10 cm3 . in grosimea sa. un varf si prelungiri in numar variabil: . in medie. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici. care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara.5 cm. o baza.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare . care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni. frecvent pe acelasi subiect. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. . pana la capacitati foarte mari. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3. situata in profunzimea corpului osului maxilar. are aspectul unui sant larg. aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital.cavitatea pentru canin este cea mai adanca . alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate . Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. latimea 2. pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar. copespunde tuberozitatii maxilare.cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare .varful sinusului maxilar. . . prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . o lama fina de os. maxilara.

prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin. . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar.prelungirile sinusului maxilar.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . . existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare. . pe cale alveolara.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful