Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale . -superior de tuberozitate .convexe .in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare. .peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate.rugoasa si proeminenta.maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital. Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .cu canaliculele alveolare . -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.maxilara.formeaza tuberozitatea maxilara .prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral.prezinta doua arii. -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete .esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .la varful alveolar dintilor incisive.infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a. -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare.

procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare. Anterior . Inferior .neteda cu o forma triunghulara .foarte neregulata .oblic inferior al ochiului.unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital. In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.peretele fiind foarte subtire .astfel : Superior .formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .procesul maxilar al concai nazalae inferioare.prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .este inclinata inferior .ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.nervul infraorbital este frecvent afectat .care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.cu forma aproximativ patrulatera . Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului. Fata nazala .care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .-aria laterala a acestei fete este neteda . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget .cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma .anterior si laterl .acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar .

c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede .se articuleaza cu labirintul etmoidal .de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .coboara cu directie antero-inferioara un sant. Posterior.la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior . procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .fata nazala a corpului maxilar . b)superior de acest hiatus .descendent al osului lacrimal.n.in dreptul crestei concale a acestuia .astfel pe craniul proaspat .din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.prin articulare cele doua oase .palatin mare si uneori nervii palatine mici .raman numai doua orficii .palatina descendenta .acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin .concave medial ce face parte din meatul nasal inferior . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului.canalul palatin mare . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.in acest canal se gasesc a. .

f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa . . numita creasta concala.e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical.restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare.concave medial care apartine meatului mijlociu.ale carui margini sunt foarte proeminente. g)superior de creasta concala .exista o aria neteda . acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare . el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal.numit santul lacrimal .lejer concave inferior.

Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . . delimiteaza orificiul piriform. o arie scurta . ambele incizuri nazale .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus .orbicular al ochiului.Marginele maxilar sunt :anterioara .marginea anterioara este concave si numita incizura nazala .intre aceste doua elemente . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m. verticala .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.spina nazala anterioara .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin. posterioara . Marginea posterioara . o margine rogoasa mai lunga . Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular .rotunjita .lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara . dreapta si stanga . osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal.desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara . infraorbitala si poster-superioara . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala .in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa .aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului.nearticulara. superioara . rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal .

-fata posterioara .posterioara si inferioara.corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr.infratemporala si orbitala. la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal.iar parte la constituirea planseului orbotei. .este orientata anterior .ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital. -fata anterioara .axul mare este oblic. se articu leaza cu osul zigomatic. I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar. anterioara .Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara . Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare.Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala . concave inferior . posterior si medial. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. Inferior . foarte rugos. Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal.corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar . Marginea inferioara. varful trunchiat.concave si neteda . inferior si lateral .ea continua fata anterioara a corpului maxilar . procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara . fiind orientat superior. formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara . anterioara si posterioara .desparte fata anterioara de cea posterioara. osul nazal si marginea nazala a frontalului. pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial. -fata superioara . se continua cu fata orbitala a corpului maxilar .concave . Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini. Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara.

intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda .ridicator al buzei superioara si aripii nasului.a) aria posterioara excavata si neteda . exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala . se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. sub aceasta zona rugoasa . Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa. -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului. forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior.numita agger nasi.numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva . partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal.libera .care formeaza atriul meatului nazal mijlociu.putin inaintea al ochiului si m.orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud . acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului . i se descriu doua fete: superioara. are forma unei lame osoase orizontale. posterioara si laterala. rugoasa . mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar.angulare . se articuleaza cu osul nazal corespunzator . -marginea anterioara a procesului frontal . -marginea posterioasa .pe aceasta arie .concave medial . inferioara si trei margini: mediala.jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie .uneori prezintand semicelule . subtire . Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare . in acest canal se angajeaza un ram al a. b) aria posterioara . iar jumatatea anterioara . .

in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior. avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. neteda.fata inferioara. . neregulata si rupentru glandele palatine. numita torus palatin. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv.in partea posterioara. este concava. este concava in sens transversal. la extremitatea anteromediala.-fata superioara. . pe cand restul procesului este orientat postero-superior. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. . frecvent. palatin mare si vasele palatine descendente. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala. antero-posterioara. in apropierea marginii laterala.

formand sutura palatina transversa. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva. sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. . subtire si rugoasa estet transecersala. la extremitatea anterioara a acestei margini. pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. nazoincisiv drept. pe unele cranii de copil. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. cand orificiul este mic. care. Alveolele dentare . de fiecare parte a crestei incisive. inapoia incisivilor centrali. cand exista doua canale laterale. aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar .formeaza cu cel din partea opusa .marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht.Y''. numita fosa incisiva. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. cand exista. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. rugoasa.. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara.marginea posterioara a procesului palatin. Procesul alveolar Este gros .. ramul terminal al a. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. rareori. exceptional la adult. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. . arcuit . marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. in profunzimea acestei fosete pot fi observate. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. prin ele trec. Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. n. unul. -marginea mediala. situata inaintea celei incisive. nazoincisiv. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . canalul are forma unui . arcul alveolar . se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. palatine descendente si n. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal.

coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala.peretele superior. frecvent pe acelasi subiect. .peretele posterior. care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. peretii alveolari externi. o baza. desparte sinusul maxilar de fosa orbitala. are aspectul unui sant larg. el corespunde procesului alveolar. voluml sau de 10 cm3 . . situata in profunzimea corpului osului maxilar.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal. orientat lateral. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire.varful sinusului maxilar. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici. canin n si premolarul doi sunt simple. . un varf si prelungiri in numar variabil: . alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate . maxilara. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . o lama fina de os. pana la capacitati foarte mari.peretele inferior.peretele anterior. Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti.5 cm. desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar. in grosimea sa. latimea 2.2 cm. el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a. Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. este foarte subtire.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare . care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare . ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . copespunde tuberozitatii maxilare.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3. .cavitatea pentru canin este cea mai adanca .cele pentru i cisive. .Despartite intre ele prin septul interalveolar. in medie. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3. infratemporala si nazala ale corului maxilar.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar.

. pe cale alveolara. .prelungirile sinusului maxilar.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale. existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare. .prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar.prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful