Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

convexe .maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.cu canaliculele alveolare .infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n.este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale .la varful alveolar dintilor incisive.esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .formeaza tuberozitatea maxilara .rugoasa si proeminenta.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral. Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr . . -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare. -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete .in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare. -superior de tuberozitate .prezinta doua arii.pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.maxilara. -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate.

foarte neregulata . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .anterior si laterl .care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital.pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget .el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului.se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar . Fata nazala .procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul . Inferior .cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma . Anterior .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare.procesul maxilar al concai nazalae inferioare.oblic inferior al ochiului.-aria laterala a acestei fete este neteda .ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.peretele fiind foarte subtire .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .neteda cu o forma triunghulara .prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .este inclinata inferior .astfel : Superior . In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa .nervul infraorbital este frecvent afectat . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .cu forma aproximativ patrulatera . Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.

b)superior de acest hiatus . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.descendent al osului lacrimal.acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin .raman numai doua orficii .din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.palatina descendenta .n.coboara cu directie antero-inferioara un sant.in dreptul crestei concale a acestuia .de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .palatin mare si uneori nervii palatine mici .concave medial ce face parte din meatul nasal inferior . c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede . .canalul palatin mare .fata nazala a corpului maxilar .astfel pe craniul proaspat .la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior .prin articulare cele doua oase .in acest canal se gasesc a.se articuleaza cu labirintul etmoidal .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului . Posterior. d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului. procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .

g)superior de creasta concala .e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical.care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare . el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal.ale carui margini sunt foarte proeminente. numita creasta concala. f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa .lejer concave inferior.exista o aria neteda .concave medial care apartine meatului mijlociu. .restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare. acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.numit santul lacrimal .

spina nazala anterioara .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala . osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului . Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular . dreapta si stanga .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m. Marginea posterioara .Marginele maxilar sunt :anterioara . superioara . infraorbitala si poster-superioara .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin. care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala . Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . ambele incizuri nazale . rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal .orbicular al ochiului.rotunjita . . o margine rogoasa mai lunga .marginea anterioara este concave si numita incizura nazala . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa . posterioara .intre aceste doua elemente .desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara . o arie scurta . delimiteaza orificiul piriform.lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara . verticala .nearticulara.aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului.

inferior si lateral . Inferior . Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar.axul mare este oblic.Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala . concave inferior . -fata superioara . posterior si medial.iar parte la constituirea planseului orbotei.posterioara si inferioara. Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. varful trunchiat. fiind orientat superior.ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital. . Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal.concave .Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara .concave si neteda . procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara . formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara . -fata posterioara . -fata anterioara .corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr. se continua cu fata orbitala a corpului maxilar . I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar.ea continua fata anterioara a corpului maxilar .desparte fata anterioara de cea posterioara. foarte rugos.infratemporala si orbitala.corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar . Marginea inferioara. anterioara si posterioara . osul nazal si marginea nazala a frontalului. Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini. pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial. la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal. se articu leaza cu osul zigomatic. anterioara . Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare.este orientata anterior .

acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului . se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal .libera . completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare . are forma unei lame osoase orizontale. exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala . partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal . Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale .orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud .care formeaza atriul meatului nazal mijlociu.numita agger nasi. inferioara si trei margini: mediala. se articuleaza cu osul nazal corespunzator . iar jumatatea anterioara .pe aceasta arie . -marginea posterioasa .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara . sub aceasta zona rugoasa . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva .concave medial . forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior. posterioara si laterala. in acest canal se angajeaza un ram al a. subtire . mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului.angulare .uneori prezintand semicelule .putin inaintea al ochiului si m. Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa.ridicator al buzei superioara si aripii nasului. b) aria posterioara . . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. -marginea anterioara a procesului frontal .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal.a) aria posterioara excavata si neteda .jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie . i se descriu doua fete: superioara. intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . rugoasa .

in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior.-fata superioara. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare.fata inferioara. frecvent. neregulata si rupentru glandele palatine. este concava. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala. antero-posterioara. . el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. . palatin mare si vasele palatine descendente. . avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. la extremitatea anteromediala.in partea posterioara. in apropierea marginii laterala. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv. pe cand restul procesului este orientat postero-superior. neteda. numita torus palatin. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. este concava in sens transversal.

. .. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva.marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht.pe craniul adultului se observa o sutura delicata.marginea posterioara a procesului palatin. canalul are forma unui . marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane. cand exista. n. Alveolele dentare . -marginea mediala.Y''. subtire si rugoasa estet transecersala. Procesul alveolar Este gros . cand exista doua canale laterale.formeaza cu cel din partea opusa . de fiecare parte a crestei incisive. la extremitatea anterioara a acestei margini. ramul terminal al a. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. exceptional la adult. in profunzimea acestei fosete pot fi observate. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . rugoasa. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. nazoincisiv. inapoia incisivilor centrali. rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. palatine descendente si n. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. arcul alveolar . pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. arcuit . prin ele trec. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. unul. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . cand orificiul este mic. care. nazoincisiv drept. formand sutura palatina transversa. pe unele cranii de copil. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. situata inaintea celei incisive. rareori.. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. numita fosa incisiva.

aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). el corespunde procesului alveolar. are aspectul unui sant larg. in medie. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire. o baza. . o lama fina de os.5 cm.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar. infratemporala si nazala ale corului maxilar.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal.Despartite intre ele prin septul interalveolar. latimea 2. orientat lateral. care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. peretii alveolari externi. .cavitatea pentru canin este cea mai adanca . .peretele superior. un varf si prelungiri in numar variabil: . frecvent pe acelasi subiect. desparte sinusul maxilar de fosa orbitala. pana la capacitati foarte mari.2 cm. alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate .peretele posterior.cele pentru i cisive.peretele inferior.peretele anterior. prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3.cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare . care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici. in grosimea sa.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare .varful sinusului maxilar. maxilara. coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala. . desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. . el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . este foarte subtire. Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti. ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar. pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. canin n si premolarul doi sunt simple. copespunde tuberozitatii maxilare. voluml sau de 10 cm3 . situata in profunzimea corpului osului maxilar. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3.

. . sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin. . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar. pe cale alveolara.prelungirile sinusului maxilar.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful