Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate :
superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala.
Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale
,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei
pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare.
Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi
din corpul osului maxilar.
Corpul maxilarului
Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este
inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial.
-cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de
premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera
m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris).
Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se
observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul
vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5-6 mm sub marginea infraorbitala a
maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia mediana ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic
inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu.
Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr ,este orientata poster-lateral si formeaza
peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale ;esta despartit de fata anterioara a corpului
prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului ;prezinta doua arii;
-o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete ,convexe ,rugoasa si
proeminenta,formeaza tuberozitatea maxilara ;peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare
parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate;
-pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin
orificii alveolare,cu canaliculele alveolare ,in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare
posterioare ale n.infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.maxilara;
-partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar ;se articuleaza
cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a procesului pterigoidian medial si
lateral;
-superior de tuberozitate ,pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero-laterla determinat de
traiectul n.maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.
-aria laterala a acestei fete este neteda ,se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza
impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.
Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei;neteda cu o forma
triunghulara ,este inclinata inferior ,anterior si laterl ;ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii
infraorbitale;
In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital ;el incepe la
marginea postero-superioara a maxilarului,unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea
anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital,care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul
infraorbital.
Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar ,peretele fiind foarte subtire ,se observa de
multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare ,nervul
infraorbital este frecvent afectat ,fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare;
In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.oblic inferior al ochiului.
Fata nazala ,foarte neregulata ,cu forma aproximativ patrulatera ,formeaza cea mai mare parte a peretului
lateral al fosei nazale ;acestei fete i se pot descrie :
inferioare ;
labirintul etmoidal ;la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta
celulele etmoido-maxilare.
santul palatin mare al osului palatin ,canalul palatin mare ;in acest canal se
santul lacrimal ,ale carui margini sunt foarte proeminente; el alcatuieste cam
Marginea posterioara ,rotunjita , verticala ,desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara ; la cela doua
extremitati prezinta cate o arie rugoasa ,aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar
aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului;
Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular ;in sns antero-posterior
distingem :incizura lacrimala ,nearticulara, care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului
lacrimonazal; o arie scurta , rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal ; o margine rogoasa mai
lunga ,prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin; aceasta marginea
desparte fata orbitala de cea nazala ;
Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului ;lateral
se termina la sutura zigomaticomaxilara ;corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale; la
nivelul ei se insera portiunea orbitala a m.orbicular al ochiului;
Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala ; formeaza limita antero-
mediala a fisurii orbitale inferioara ;ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se
conyinua cu santul infraorbital;
Procesul zigomatic
Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara, procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor
anterioara ,infratemporala si orbitala; varful trunchiat, foarte rugos, se articuleaza cu osul zigomatic.Cele
trei fete ale acestui proces sunt :superioara , anterioara si posterioara ;
-fata superioara ,concave si neteda ,iar parte la constituirea planseului orbotei; se continua cu fata
orbitala a corpului maxilar ;
-fata anterioara ,este orientata anterior , inferior si lateral ;ea continua fata anterioara a corpului maxilar ;
-fata posterioara ,concave ,corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului
maxialr.
Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini; anterioara ,posterioara si
inferioara;
Procesul frontal
Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal, osul
nazal si marginea nazala a frontalului;axul mare este oblic, fiind orientat superior, posterior si medial; I se
descriu doua fete si trei margini:
Fata laterala este divizata in doua arii de catre creasta lacrimala anterioara care superior care superior se
continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar;
pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial; la unirea crestei cu
fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal,
a) aria posterioara excavata si neteda , contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul
lacrimal ;
b) aria posterioara ,orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in canal
lui Parinaud ; acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la
nevilul varfului alveolei caninului ; in acest canal se angajeaza un ram al a.angulare ;pe aceasta arie ,putin
inaintea al ochiului si m.ridicator al buzei superioara si aripii nasului;
Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale ; partea postero-
superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal ;uneori prezintand semicelule , completeaza peretele
celulelor etmoidale anterioare ; sub aceasta zona rugoasa , exista o creasta cu un traiect usor oblic antero-
inferior numita creasta etmoidala ;jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala
mijlocie , iar jumatatea anterioara ,libera ,numita agger nasi, dirijeaza curentii de aer catre mucoasa
olfactiva ; intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda ,concave medial ,care formeaza
atriul meatului nazal mijlociu;
-marginea anterioara a procesului frontal , subtire , rugoasa , se articuleaza cu osul nazal corespunzator ;
-marginea posterioasa ,numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta
in partea inferioara ; se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal ;inferior ea se continua cu
buza anterioara a santului lacrimo-nazal;
Procesul palatin
Impreuna cu cea din partea opusa, procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur si a
planseului celor doua fose nazale; are forma unei lame osoase orizontale, mai groasa anterior si mai
subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar;
forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior; i se
descriu doua fete: superioara, inferioara si trei margini: mediala, posterioara si laterala;
-fata superioara; este concava in sens transversal, neteda, avand aspectul unui sant cu directie antero-
posterioara; formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare; la extremitatea anteromediala, iese in
evidenta orificiul superior al canalului incisiv;
- fata inferioara; este concava, neregulata si rupentru glandele palatine; in patrimea anterioara este
orientata oblio antero-inferior, pe cand restul procesului este orientat postero-superior; frecvent, de-a
lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala, antero-posterioara, numita torus palatin.
- in partea posterioara, in apropierea marginii laterala, prezinta un sant oblic antero-medial numit sant
palatin; el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este
determinat de traicctul n. palatin mare si vasele palatine descendente;
- pe craniul adultului se observa o sutura delicata, sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu
trei patrimi posterioare ale acestei fete; la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus
intre premaxilar si postmaxilar ; aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva, pana la intervalul dintre
incisivul lateral si canin, mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar;
rareori, pe unele cranii de copil, exceptional la adult, se observa sutura endomezognatica sau sutura lui
d'Albrecht, situata inaintea celei incisive; rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului
si ajunge la alveola incisivului lateral.
-marginea mediala, rugoasa, este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea; se articuleaza
cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane; marginea mediala a celor doua procese
palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala; in partea anteriora aceasta creasta prezinta
aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta incisiva; creasta nazala se articuleaza cu marginea
inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal; creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza
ascutita, care, impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara;
la extremitatea anterioara a acestei margini, inapoia incisivilor centrali, sutura palatina mediana se
termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti, numita fosa incisiva. in
profunzimea acestei fosete pot fi observate, unul, doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor
incisive;
cand orificiul este mic, canalul are forma unui ,,Y''; el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid
in fosa nazala corespunzatoare, de fiecare parte a crestei incisive; cand exista doua canale laterale, ele
rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura; prin ele trec; ramul terminal al a. palatine
descendente si n. nazoincisiv; uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive
anterior si posterior; cand exista, prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel
posteroir, n. nazoincisiv drept, Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior
iar anterior nu este decat un canal diploic.
- marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar.
Procesul alveolar
Este gros , arcuit , mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile
dintilor ;formeaza cu cel din partea opusa , arcul alveolar .
Alveolele dentare
Despartite intre ele prin septul interalveolar, alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si
dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate ;cavitatea pentru canin este cea mai adanca ;cele pentru
molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare ;cele pentru incisive, canin
si premolarul doi sunt simple;cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare
;varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal, prin care patrund vasele si vervii dentari
corespunzatori ; peretii alveolari externi, care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.
Sinusul maxilar
Este o cavitate piramidala, situata in profunzimea corpului osului maxilar; dimensiunile sale variaza de la
capacitati foarte mici, pana la capacitati foarte mari; in medie, voluml sau de 10-15 cm3 . Logan Turner
da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar
3,5 cm, latimea 2,5 cm si adancimea (antero-posterioara) 3,2 cm; frecvent pe acelasi subiect, sinusurile
maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite.
Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti, o baza, un varf si prelungiri in numar variabil:
- peretele anterior, corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire; in grosimea sa,
coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemina extremitatea anterioara a canalului
infraorbital;
- peretele superior, desparte sinusul maxilar de fosa orbitala; este foarte subtire; pe fata sa maxilara
proemina relieful santului si canalului infraorbital;
- peretele inferior, are aspectul unui sant larg, care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor
anterioara, infratemporala si nazala ale corului maxilar; el corespunde procesului alveolar; o lama fina de
os, ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar, desparte acesti dinti de cavitatea
sinusala; aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara
(sinuzita maxilara odontogena);
- baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine
care obtureaza haitusul maxilar;
- prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului
zigomatic;
- prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale, in jurul reliefului determinat
de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar, pe cale
alveolara;
- prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin; existenta sa este conditionata de
cea a prelungirii alveolare.