Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

-o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete .prezinta doua arii.peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate. -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare.esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .rugoasa si proeminenta.maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale . -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .formeaza tuberozitatea maxilara .la varful alveolar dintilor incisive.infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n. . -superior de tuberozitate . Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.convexe .maxilara.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral.cu canaliculele alveolare .infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare.in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.

acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar .el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului.care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare.care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.neteda cu o forma triunghulara .ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget . Anterior .foarte neregulata .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare . Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .cu forma aproximativ patrulatera . In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital .procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul .anterior si laterl . In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma .pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale. Fata nazala .nervul infraorbital este frecvent afectat .peretele fiind foarte subtire .-aria laterala a acestei fete este neteda . Inferior .este inclinata inferior .unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital.astfel : Superior .formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .procesul maxilar al concai nazalae inferioare.oblic inferior al ochiului.

coboara cu directie antero-inferioara un sant.prin articulare cele doua oase .n.de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .se articuleaza cu labirintul etmoidal .raman numai doua orficii .in acest canal se gasesc a. . procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.palatin mare si uneori nervii palatine mici . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului. Posterior.astfel pe craniul proaspat .in dreptul crestei concale a acestuia .fata nazala a corpului maxilar . b)superior de acest hiatus .palatina descendenta .descendent al osului lacrimal. c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede .la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului .concave medial ce face parte din meatul nasal inferior .acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin .canalul palatin mare .

f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa . numita creasta concala.restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare.concave medial care apartine meatului mijlociu.lejer concave inferior.exista o aria neteda .numit santul lacrimal . g)superior de creasta concala .e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical. el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal. acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.ale carui margini sunt foarte proeminente. .care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare .

o arie scurta .orbicular al ochiului.intre aceste doua elemente . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa . Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus .prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin.aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului. superioara .desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara . ambele incizuri nazale .rotunjita .nearticulara. . posterioara .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale.Marginele maxilar sunt :anterioara . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. verticala . rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal . dreapta si stanga .in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala .lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara . delimiteaza orificiul piriform. osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului .spina nazala anterioara . infraorbitala si poster-superioara . Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular . Marginea posterioara .marginea anterioara este concave si numita incizura nazala . o margine rogoasa mai lunga . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m.

Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara . la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal. . -fata superioara .concave . -fata anterioara . anterioara si posterioara .concave si neteda . -fata posterioara . Marginea inferioara.corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr. varful trunchiat.corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar . inferior si lateral . pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial.posterioara si inferioara. anterioara . formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara .Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala .ea continua fata anterioara a corpului maxilar . se continua cu fata orbitala a corpului maxilar . posterior si medial. Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare.infratemporala si orbitala. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini. se articu leaza cu osul zigomatic. fiind orientat superior.desparte fata anterioara de cea posterioara.iar parte la constituirea planseului orbotei.ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital. I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar. Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal. foarte rugos. concave inferior . Inferior . osul nazal si marginea nazala a frontalului.este orientata anterior .axul mare este oblic. procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara .

dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva . Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa. iar jumatatea anterioara .concave medial . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. . inferioara si trei margini: mediala. se articuleaza cu osul nazal corespunzator .ridicator al buzei superioara si aripii nasului. Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale .uneori prezintand semicelule . b) aria posterioara . se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . i se descriu doua fete: superioara. exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala . contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . -marginea posterioasa .a) aria posterioara excavata si neteda .putin inaintea al ochiului si m.jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie . sub aceasta zona rugoasa . -marginea anterioara a procesului frontal .libera .pe aceasta arie . subtire . forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior. mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal. completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare .angulare .orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud . posterioara si laterala. -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului.care formeaza atriul meatului nazal mijlociu. rugoasa .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara . partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal . in acest canal se angajeaza un ram al a. are forma unei lame osoase orizontale.numita agger nasi. acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului .

prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. . este concava in sens transversal. neteda. in apropierea marginii laterala. pe cand restul procesului este orientat postero-superior. neregulata si rupentru glandele palatine. frecvent. este concava. antero-posterioara. numita torus palatin. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n.in partea posterioara. in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior. la extremitatea anteromediala. palatin mare si vasele palatine descendente. . formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare.fata inferioara. . avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara.-fata superioara. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala.

cand orificiul este mic. -marginea mediala. Procesul alveolar Este gros . aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal. prin ele trec. nazoincisiv. marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. palatine descendente si n. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive. care.marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. n. . este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea. formand sutura palatina transversa. inapoia incisivilor centrali. rugoasa. pe unele cranii de copil. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. subtire si rugoasa estet transecersala. cand exista doua canale laterale. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. rareori. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. unul. Alveolele dentare . pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete. arcul alveolar . mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor . uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. . Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir..marginea posterioara a procesului palatin.formeaza cu cel din partea opusa . se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht..Y''. exceptional la adult. de fiecare parte a crestei incisive. rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. arcuit . situata inaintea celei incisive. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. la extremitatea anterioara a acestei margini. canalul are forma unui . cand exista. numita fosa incisiva. nazoincisiv drept. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane. ramul terminal al a. in profunzimea acestei fosete pot fi observate.

are aspectul unui sant larg.2 cm. el corespunde procesului alveolar. desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. voluml sau de 10 cm3 . el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a. peretii alveolari externi. este foarte subtire. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici.peretele inferior.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3. . care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. frecvent pe acelasi subiect.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal. o baza. copespunde tuberozitatii maxilare. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala. prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori .baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar.peretele posterior. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . in grosimea sa. . pana la capacitati foarte mari. pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital. Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti. un varf si prelungiri in numar variabil: .cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare . sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. in medie. aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. . coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital.5 cm. canin n si premolarul doi sunt simple.cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare .Despartite intre ele prin septul interalveolar. situata in profunzimea corpului osului maxilar. infratemporala si nazala ale corului maxilar. desparte sinusul maxilar de fosa orbitala.peretele anterior. maxilara. care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.cavitatea pentru canin este cea mai adanca . ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar.varful sinusului maxilar. corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire. orientat lateral.cele pentru i cisive. . .peretele superior. ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. latimea 2. alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate . o lama fina de os.

pe cale alveolara.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic. . in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar. . .prelungirile sinusului maxilar. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: .prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin. existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale.