P. 1
Osul maxilar

Osul maxilar

|Views: 79|Likes:
Published by torgoen01

More info:

Published by: torgoen01 on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala. Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare. Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar. Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului
Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala. Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial. In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni; -una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,s insera un fascicul al m.orbicular al buzelor e ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis); -cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris). Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5 mm sub marginea infraorbitala a -6 maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia median ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic a inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu. Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie

trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate

Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr .in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.cu canaliculele alveolare .la varful alveolar dintilor incisive.se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a pro cesului pterigoidian medial si lateral.esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului .infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a. -partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar .maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.formeaza tuberozitatea maxilara .convexe . -pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare. -superior de tuberozitate . -o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete . .maxilara.prezinta doua arii.rugoasa si proeminenta.este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale .pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero -laterla determinat de traiectul n.infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare.peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate.prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n.

ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale.procesul maxilar al concai nazalae inferioare.se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital.prin care fosa nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator .procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul .pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea unor elemente ale oaselor din jur .formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale .neteda cu o forma triunghulara .el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului. In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital . Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei.cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma .-aria laterala a acestei fete este neteda .acestei fete i se pot descrie : a)hiatusul maxilar . Inferior .oblic inferior al ochiului.foarte neregulata .fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare. In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.peretele fiind foarte subtire .cu forma aproximativ patrulatera .care este un orificiu situate in partea postero-superior a sa . Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar .anterior si laterl .se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare .nervul infraorbital este frecvent afectat .este inclinata inferior .pe un os nearticulat acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea unui deget .astfel : Superior . Fata nazala .care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital. Anterior .se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale inferioare .

in acest canal se gasesc a.la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta anterior decat posterior . Posterior.palatina descendenta .raman numai doua orficii . b)superior de acest hiatus . procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu procesul maxilar al concai nazale . ramuri ale ganglionului pterigopalatin.astfel pe craniul proaspat .acestea formeaza cu santul palatin mare al osului palatin .n.canalul palatin mare .procesul maxilar al palatinului este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea anterioara a lamei perpendiculara a palatinului .descendent al osului lacrimal.coboara cu directie antero-inferioara un sant.din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar .prin articulare cele doua oase .fata nazala a corpului maxilar .unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza celulele etmoido-maxilare.in dreptul crestei concale a acestuia .se articuleaza cu labirintul etmoidal . d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului.concave medial ce face parte din meatul nasal inferior . c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede . .de la jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar .palatin mare si uneori nervii palatine mici .

care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara a concii nazale inferioare .restul de o treime fiind format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul lacrimal al concai nazale inferioare. el alcatuieste cam doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal. g)superior de creasta concala .e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical.numit santul lacrimal .exista o aria neteda . acest canal se deschide in meatul inferior si contine ductul lacrimonazal.concave medial care apartine meatului mijlociu.ale carui margini sunt foarte proeminente. numita creasta concala.lejer concave inferior. f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a osului se afla o creasta rugoasa . .

prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin.marginea anterioara este concave si numita incizura nazala . aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala . o margine rogoasa mai lunga . osului Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului . verticala .nearticulara.rotunjita . ambele incizuri nazale .aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului. Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului . superioara .spina nazala anterioara . dreapta si stanga .extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus . care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal. Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular .in sns antero -posterior distingem :incizura lacrimala . posterioara .desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara .orbicular al ochiului.lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara .Marginele maxilar sunt :anterioara .corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale. rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal . la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m. infraorbitala si poster-superioara . o arie scurta . delimiteaza orificiul piriform.intre aceste doua elemente . . la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa . Marginea posterioara .

corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar . varful trunchiat. inferior si lateral . -fata posterioara . pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial. la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal.concave si neteda . Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini. fiind orientat superior.axul mare este oblic. anterioara . .ea continua fata anterioara a corpului maxilar . posterior si medial. -fata superioara . concave inferior . se continua cu fata orbitala a corpului maxilar .iar parte la constituirea planseului orbotei. osul nazal si marginea nazala a frontalului.infratemporala si orbitala.ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital. Marginea inferioara.posterioara si inferioara.Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala . procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara .corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr.desparte fata anterioara de cea posterioara. se articu leaza cu osul zigomatic. Procesul zigomatic Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara. Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar. anterioara si posterioara . foarte rugos. Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare. -fata anterioara . formeaza limita antero mediala a fisurii orbitale inferioara . I se descriu doua fete si trei margini: Fata laterala este divizata in douaarii de catrecreasta lacrimala anterioara caresuperior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar.concave . Procesul frontal Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal.Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara .este orientata anterior . Inferior .

numita agger nasi. posterioara si laterala. . subtire . inferioara si trei margini: mediala. partea postero superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal .angulare . procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur s a i planseului celor doua fose nazale. intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda .numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara .putin inaintea al ochiului si m. se articuleaza cu osul nazal corespunzator . iar jumatatea anterioara . sub aceasta zona rugoasa . forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior.jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie .a) aria posterioara excavata si neteda . b) aria posterioara . acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului . se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal . dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva .care formeaza atriul meatului nazal mijlociu.libera . rugoasa . mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar. exista o creasta cu un traiect usor oblic antero inferior numita creasta etmoidala . -marginea posterioasa . Procesul palatin Impreuna cu cea din partea opusa. are forma unei lame osoase orizontale. -marginea anterioara a procesului frontal .pe aceasta arie .orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in c anal lui Parinaud . -marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului. contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal . in acest canal se angajeaza un ram al a.ridicator al buzei superioara si aripii nasului. Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale .uneori prezintand semicelule .concave medial . i se descriu doua fete: superioara. completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare .inferior ea se contin a cu u buza anterioara a santului lacrimo-nazal.

.fata inferioara. palatin mare si vasele palatine descendente. numita torus palatin. antero-posterioara. la extremitatea anteromediala. iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv. el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. neteda. de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala.-fata superioara. prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin. formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare. este concava. in apropierea marginii laterala. frecvent. avand aspectul unui sant cu directie anteroposterioara. neregulata si rupentru glandele palatine. in patrimea anterioara e ste orientata oblio antero-inferior. . . este concava in sens transversal. pe cand restul procesului este orientat postero-superior.in partea posterioara.

care. cand exista doua canale laterale.. de fiecare parte a crestei incisive. numita fosa incisiva. se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane. sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete.marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar. palatine descendente si n. cand orificiul este mic. ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura. in profunzimea acestei fosete pot fi observate. este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea.. creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita.Y''. rugoasa. -marginea mediala. doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive.pe craniul adultului se observa o sutura delicata. sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti. rareori. unul. subtire si rugoasa estet transecersala. aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva. la extremitatea anterioara a acestei margini. arcuit . cand exista. n. pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin. pe unele cranii de copil. se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht. creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal. mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar. se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului. nazoincisiv. inapoia incisivilor centrali. uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior. . rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral. marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala. arcul alveolar . formand sutura palatina transversa. nazoincisiv drept. in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta inc isiva.marginea posterioara a procesului palatin. impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar . prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir. situata inaintea celei incisive. Alveolele dentare . exceptional la adult.formeaza cu cel din partea opusa . ramul terminal al a. canalul are forma unui . Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic. el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare. . prin ele trec. Procesul alveolar Este gros . mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor .

. peretii alveolari externi.2 cm. latimea 2. . desparte acesti dinti de cavitatea sinusala. Sinusul maxilar Este o cavitate piramidala. pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital.cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare . o lama fina de os.cavitatea pentru canin este cea mai adanca . ajunge in procesul zigomatic al maxilarului. dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici. in grosimea sa. pana la capacitati foarte mari. are aspectul unui sant larg. prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori . in medie. el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioa ra posterioara din a. sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite. orientat lateral. o baza.5 cm si adancimea (antero -posterioara) 3. . voluml sau de 10 cm3 . aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena). corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire.varful sinusului maxilar. un varf si prelungiri in numar variabil: .cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare . copespunde tuberozitatii maxilare. alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate .peretele superior. situata in profunzimea corpului osului maxilar. . maxilara.cele pentru i cisive. care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.5 cm. ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar. este foarte subtire.varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal. coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemin extremitatea anterioara a canalului a infraorbital. canin n si premolarul doi sunt simple. Logan Turner -15 da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3. uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar: . Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti. infratemporala si nazala ale corului maxilar.peretele inferior. frecvent pe acelasi subiect.Despartite intre ele prin septul interalveolar. care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara. el corespunde procesului alveolar.peretele anterior. desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala. desparte sinusul maxilar de fosa orbitala.baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar.peretele posterior. .

existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale.prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic. in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar. . pe cale alveolara.prelungirile sinusului maxilar. sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul: . . .prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->