Craniul

Scheletul capului este reprezentat de craniu, format din neurocraniu (cutia

craniana) si viscerocraniu (oasele fetei). Neurocraniul este alcatuit din patru oase
perechi (parietale, temporale) si patru oase neperechi (frontal, occipital, etmoid si
sfenoid). Oasele viscerocranilui sunt in numar de 14 din care doar doua sunt
neperechi (mandibula si vomerul), iar restul sunt perechi (maxilare, nazale,
lacrimale, zigomatice, palatine, cornete nazale inferioare).
Craniul se poate descrie din mai multe incidente: superioara, inferioara, pos-
terioara, anterioara, laterala si endobaza.
Neurocraniului i se descrie o parte superioara numita calota craniana si una
inferioara numita baza craniului. Calota craniana este formata din oasele paritale,
scuama frontalului si scuama occipitalului. Intre aceste oase se gasesc suturi:
• Sutura sagitala – intre oasele paritale
• Sutura coronala – intre scuama frontalului si cele 2 parietale
• Sutura lambdoida – intre scuama occipitalului si oasele parietale
La nou-nascut osificarea nu este completa, iar la intersectia dintre aceste suturi
se delimiteaza spatii membranoase numite fontanele:
• Fontanela anterioara situata la jonctiunea dintre sutura coronala si sagi-
tala
• Fontanela posterioara situata la intersectia suturilor sagitala si lambdoida
Exobaza (vederea inferioara)
Delimitata anterior de dintii frontali de pe maxilar, posterior de linia nucala
superioara, lateral de dintii laterali de pe maxilar, de arcul zigomatic si de procesul
mastoid.
Partea posterioara a exobazei corespunde neurocraniului iar cea anterioara
viscerocraniului.
La nivelul neurocraniului, la formarea exobazei participa: fata inferioara a
osului occipital si fetele inferioare ale scuamei, partii pietroase si mastoidiene ale
osului temporal.
La nivelul occipitalului se descriu urmatoarele elemente:
 • Protuberanta occipitala externa
• Creasta occipitala externa – intre protuberanta occipitala externa si gaura oc-
cipitala mare
• Linia nucala superioara – de o parte si de alta a protuberantei occipitale ex-
terne
• Gaura occipitala mare
• Condilii occipitali – anterior si lateral de gaura occipitala mare
• Fosa condilara – posterior de condili
Dinspre lateral si posterior spre anterior si medial pe exobaza se observa urma-
toarele elemente:
• Procesul mastoid – reprezinta baza partii pietroase a temporalului
• Incizura mastoidiana – situata medial de procesul mastoidian
• Procesul stiloid – o proeminenta osoasa alungita situata anterior si medial de
procesul mastoid
• Gaura stilomastoidiana – situata intre radacina procesului stiloid si partea
anterioara a incizurii mastoidiene
• Gaura jugulara – formata prin alaturarea incizurilor jugulare ale celor doua
oase si este impartita intr-o parte laterala mai larga, prin care trece vena
jugulara interna si o parte mediala mai ingusta, prin care trec nervii IX, X si
XI
• Orificiul extern al canalului carotic – situat anterior de gaura jugulara, prin
acest orificiu se patrunde in canalul carotic care contine artera carotida in-
terna
• Gaura rupta – situata la varful stancii temporalului
Aripa mare a osului sfenoid are patru fete: cerebrala, orbitala, temporala si in-
fratemporala. La limita dintre corp si aripa mare a sfenoidului exista orificii viz-
ibile pe exobaza:
• Gaura ovala – prin care trece nervul mandibular
• Gaura spinoasa – posterior de gaura ovala
La limita dintre neurocraniu si viscerocraniu se observa choanele ce reprezinta
orificiile de comunicare dintre fosele nazale si nazofaringe.
Palatul dur apartine viscerocraniului si este delimita anterior si lateral de proce-
sele alveolare ale oaselor maxilare, care prezinta alveolele dentare despartite prin
septuri interalveolare. Palatul dur prezinta urmatoarele orificii:
 • Gaura palatina mare – inconjurata de gaurile palatine mici si sunt situate in
unghiul postero-lateral al palatului dur
• Gaura incisiva – situata la extremitatea anterioara a suturii palatine mediane

Endobaza (aspectul inferior al bazei craniului)

Impartita in 3 fose intracraniene: anterioara, mijlocie, posterioara. Limita
dintre fosele craniene anterioara si mijlocie este reprezentata de aripa mica a osului
sfenoid. Fosa craniana posterioara este separata de cea mijlocie de marginea supe-
rioara a stancii temporalului.
La nivelul fosei craniene anterioare se descriu, pe linia mediana, dinspre an-
terior spre posterior, urmatoarele elemente:
• Gaura oarba (foramen cecum) – inconstanta
• Crista galli – partea superioara a lamei verticale a osului etmoid
• Santul chiasmatic – se continua lateral cu canalele optice
Fosa craniana mijlocie este formata din corpul sfenoidului, aripa mare a
sfenoidului, scuama temporalului si stanca temporalului. Pe linia mediana, dinspre
anterior spre posterior descriem urmatoarele:
• Saua turceasca – contine fosa hipofizara unde este adapostita hipofiza
• Santul carotic – situat pe fata laterala a corpului sfenoidului
Intre corpul sfenoidului si aripile lui se gasesc urmatoarele orificii dinspre
anterior spre posterior:
• Gaura rotunda – n. maxilar
• Gaura ovala – n. mandibular
• Gaura spinoasa – a. meningee medie si n. madibular
Fosa craniana posterioara este formata de osul occipital, stanca temporalului
si procesul mastoid. La nivelul acestei fose se descriu:
• Gaura occipitala mare – prezinta pe aceasta fata un sant numit clivus
• Protuberanta occipitala interna – situata la un nivel inferior fata de protuber-
anta occipitala externa
• Creasta occipitala interna – o proeminenta mediana situata intre gaura occip-
itala mare si protuberanta occipitala interna
• Gaura jugulara
 • Santul sinusului pietros inferior – situat pe marginea inferioara a fetei poste-
rioare a stancii temporalului
• Porul acustic intern – orificiu situat la jumatatea fetei posterioare a stancii
temporalului; se continua cu meatul acustic intern

Verederea laterala
La nivelul fetei laterale a craniului se descriu fosele temporala, infratempo-
rala si pterigopalatina.
Fosa temporala este delimitata astfel:
• Superior – de linia temporala care incepe la nivelul procesului zigomatic, in-
tersecteza sutura coronala si ajunge la nivelul parietalului unde se bifurca
intr-o linie temporala superioara si una inferioara
• Inferior – delimitata de arcul zigomatic
Peretele medial al fosei temporale este format din scuama temporalului, por-
tiunea temporala a scuamei frontalului, aripa mare a osului sfenoid, limitata de
creasta infratemporala.
La nivelul fosei temporale se afla o sutura in forma literei “H” formata la in-
tersectia suturilor coronala, sfeno-parietala, sfeno-scuamoasa, scuamoasa si sfeno-
frontala.
Inferior de prelungirea posterioara a procesului zigomatic se afla orificiul
acustic extern, ce se continua cu meatul acustic extern. Superior si posterior de
porul acustic extern se gaseste spina suprameatum.
Comunicarile fosei temporale: cu fosa infratemporala inferior, cu orbita prin
fisura orbitala inferioara.
Fosa infratemporala este delimitata astfel:
• Anterior – tuberozitatea maxilarului
• Superior – fata infratemporala a osului sfenoid
• Medial – lama laterala a procesului pterigoid
• Lateral – procesul coronoid al mandibulei
La nivelul fosei infratemporale se observa urmatoarele elemente:
• Gaura ovala – la baza aripii mari a sfenoidului
• Gaura spinoasa – situata in spina sfenoidului
 • Orificiul Vesale – medial de gaura ovala
Comunicarile fosei infratemporale:
• Superior – fosa temporala
• Anterior – orbita – prin fisura orbitala
• Postero-superior – cu fosa craniana mijlocie
• Medial – cu fosa pterigopalatina

Vederea anterioara
Fata anterioara a craniului este formata inferior de oasele viscerocraniului si
superior de scuama frontalului. Prezinta urmatoarele elemente:
• Tuberozitatile frontale – proeminente mai rotunjite iesite in relief ale
scuamei frontalului
• Arcurile supraorbitale – la nivelul lor se afla incizurile supraorbitale
• Arcul infraorbital – inferior de acesta se afla incizura infraorbitala
• Fosa canina – o depresiune situata inferior de gaura infraorbitala
• Apertura piriforma – reprezinta deschiderea anterioara a foselor nazale
osoase

Orbita
Orbitele sunt doua cavitati simetrice care adapostesc globul ocular impreuna
cu anexele sale. Orbita are forma de piramida patrulatera cu axul lung spre poste-
rior si medial. Ei ii putem descrie: o baza, un varf care este incomplet si patru
pereti (lateral, medial, superior si inferior).
Peretele superior (tavanul) este alcatuit anterior de lama orbitala a osului
frontal, iar posterior de aripa mica a sfenoidului. In unghiul posterior al acestui
perete se afla canalul optic, iar in unghiul antero-lateral se afla fosa lacrimala.
Peretele lateral este format in partea anterioara de fata orbitala a osului zigo-
matic iar in partea posterioara de fata orbitala a aripei mari a sfenoidului.
Peretele inferior (podeaua) este triunghiular, format de fata orbitala a osului
maxilar, fata orbitala a osului zigomatic si de o mica parte a osului palatin.
 Peretele medial al orbitei este format in cea mai mare parte de lama orbitala
a etmoidului. La formarea lui mai participa si osul lacrimal impreuna cu procesul
frontal al maxilarului.

Mandibula

Mandibula este un os mobil, situat in partea anterioara si inferioara a visce-

rocraniului. Este alcatuita dintr-un corp si doua ramuri. Corpul mandibulei prezinta
o fata externa si una interna. Partea inferioara a corpului se numeste baza
madibulei, iar partea superioara se numeste partea alveolara (aici fiind fixate
radacinile dintilor).
Elemente ale fetei externe a mandibulei:
• Protuberanta mentoniera – situata anterior si median
• Tuberculii mentali – lateral de protuberanta mentoniera
• Gaurile mentale – situate lateral si posterior de tuberculii mentali
Pe fata interna a mandibulei se gasesc 2 fose pentru glandele salivare, separate
intre ele de catre linia miohiodiana.
• Fosa sublinguala – superior de linia miohiodiana
• Fosa submandibulara – inferior de linia miohiodiana
Ramurile mandibulei au forma patrulatera si traiect ascendent. Intre corpul si
ramul mandibulei se gaseste unghiul mandibulei, care prezinta pe fata externa
tuberozitatea maseterina pentru insertia muschiului maseter.
Partea superioara a ramurii mandibulei prezinta doua prelungiri: una posterioara
(condilul mandibulei) si una anterioara (proces coronoid), intre cele doua aflandu-
se incizura mandibulei.

Artera Subclavie

Origini: dreapta- tr. Brahiocefalic

stanga-arcul aortic

Limite la nivelul gatului:

medial-articulatia sternoclaviculara
lateral-varful axilei
La nivelul gatului artera subclavie se imparte in 3 segmente
A)Seg. Prescalenic
B)Seg. Interscalenic
C)Seg. Postscalenic

A)Seg. Prescalenic se afla situat medial de scaleni

Anterior prezinta 3 planuri
-osteomuscular(superficial) reprezentat de articulatia sternoclaviculara,partea mediala a
claviculei,m. sternotiroidian, m. SCM
-venos reprezentat de vena subclavie,v. jugulara interna
-nervos reprezentat de nervul vag si ansa subclavie.
Postero-inferior asezata pe nersantul ant al domului pleural iar intre artera si pleura se afla n
laringeu recurent
Superior este originea a vertebrale si a tr tirocervical

B)Seg interscalenic
Intre m scalen ant si cel mijlociu si prezinta:
ant-m scalen ant,n frenic,v subclavie
post- m scalen mijlociu
inf- prima coasta unde lasa santul arterei subclavii
sup si post- truchiurile plexului brahial

C)Seg postscalenic
ant- v subclavie,v jugulara externa
post-trunchiurile plexului brahial
inf-prima coasta
antero-sup-piele,m platysma

Artera subclavie stg prezinta un trunchi oblic intramediastinal care face urmatoarele raporturi:
medial-esofagul,traheea
lat-pleura,plamanul stg
post-vv intercostale stg
ant-n vag stg,a carotida stg

Ramuri
A)Artera vertebrala
-originea pe fata sup a seg prescalenic
-traiect asc spre vertebra C6,de la C6 urca prin gaurile proceselor transverse,dupa ce trece de
gaura transversa a atlasului perforeaza membrana atlantooccipitala si intra in craniu prin gaura
occipitala mare si formeaza cu artera de partea opusa artera bazilara
ramuri:a spirale ant si post,a cerebeloasa postero-inferioara

B)Tr tirocervical
-originea pe fata sup a arterei subclavii in segmentul prescalenic,are traiect asc si prezinta 3
ramuri
1) a tiroidiana inf-traiect asc si medial spre proc transvers al vertebrei C6;descrie 2 curburi:sup si
inf
-cea inf ajunge la glanda tiroida
ramuri:-a laringee inf care vasc mucoasa laringelui
-ramuri glandulare distribuite lobilor glandei tiroide
-r faringiene
r esofagiene,traheale,a cervicala ascendenta
2)a transversa a gatului
-tr postero-lateral,ajunge la marginea m scalenmijlociu si post,la unghiul sup al scapulei schimba
directia si coboara pe marginea mediala a scapulei sub numele de a scapulara desc
ramuri-a cervicala superficiala,a scapulara desc
3)a suprascapulara
-traiect peste m scalenant si n frenic,post de clavicula
-participa la formarea retelei arteriale a scapulei

C)Trunchiul costo-cervical
-originea in partea postero-inferioara a arterei subclavii,in segmentul interscalenic
-traiect post
-2 ramuri-a cervicala profunda care vasc muschii cefei si a intercostala suprema care da primele
2 artere intercostale posterioare cu traiect desc

D)Artera toracica interna

-tr desc,pe fata int a cartilajelor costale,paralel cu sternul si la 2 cm de acesta
ramuri-a epigastrica,a musculofrenica
ramuri colaterale-mediastinale,timice,bronsice.

Artera carotida comuna

Origine diferita pe partea dreapta fata de partea stanga

ACC dreapta-originea la nivelul trunchiului brahiocefalic posterior de articulatia
sternoclaviculara
ACC stanga-originea la nivelul punctului cel mai inalt al arcului aortei dupa care are un traiect
intratoracic oblic spre lateral catre articulatia sternoclaviculara stanga.

Traiectul ACC este vertical ascendent si traverseaza la nivelul gatului regiunea muschiului
SCM,regiunea anterioara a gatului si trigonul carotic.
In lungul traiectului sau ACC este insotita de vena jugulara interna si nervul vag.

Trigonul carotic-delimitare
superior-muschiul digastric
anterior-muschiul omohioidian
posterior-marginea anterioara a muschiului SCM
Limitele ACC la nivelul gatului
inferior-articulatia sternoclaviculara
superior-marginea superioara a cartilajului tiroid unde se imparte in artera carotida interna si
externa.

Raporturi la nivelul mediastinului

anterior-vena brahiocefalica,nervul vag
posterior-artera subclavie
medial-trunchiul brahiocefalic,traheea,esofagul,nervul laringeu recurent,vena tiroidiana
inferioara.

Raporturi la nivelul gatului

anterior-profund fata de muschiul SCM,in raport strans cu lobii glandei tiroide
lateral-vena jugulara interna,nervul vag
medial- intr-un plan anterior traheea si laringele
-intr-un plan posterior faringele si esofagul
Posterior-muschii prevertebrali

La nivelul bifurcatiei ACC este prezenta o dilatatie(sinus0 care reprezinta o zona reflexogena
importanta.

Artera carotida interna

Originea-Artera carotida comuna

Reprezinta una din ramurile terminale ale ACC

Segmente
-cervical(in regiunea gatului)
-intrapietros(in canalul carotic din stanca temporalului)
-intracavernos(in sinusul cavernos)
-cerebral-de la iesirea din sinusul cavernos pana la procesul clinoid anterior unde se imparte in
ramurile terminale

Limite
inferior-marginea superioara a cartilajului tiroid
superior-orificiul extern al canalului carotic

Raporturi la nivelul gatului,in trigonul carotic

antero-medial- artera carotida externa

antero-lateral-in functie de pozitia capului poate fi acoperita de muschiul SCM sau poate fi
superficiala
posterior-muschii prevertebrali
lateral-vena jugulara interna si nervul vag
medial-faringele,nervul laringeu superior si artera faringiana ascendenta

Raporturi la nivelul gatului,in spatiul laterofaringian

Artera carotida interna inconjoara artera carotida externa si ajunge medial de aceasta
posterior-muschii prevertebrali
medial-vena jugulara interna,nervul laringeu superior
posterolateral- la baza craniului se afla vena jugulara interna si nervii
glosafaringian,vag,accesor,hipoglos.

Artera carotida interna intra in craniu prin canalul carotic,traverseaza sinusul cavernos iar la
nivelul proceselor clinoide devine ascendenta si perforeaza dura mater dand urmatoarele ramuri
superficiale
-artera oftalmica
-artera cerebrala anterioara si medie
-artera coroidiana anterioara
-artera comunicanta posterioara

Artera carotida externa

- Ramura terminala a art. Carotide comune

- Limite:
o Inferior – planul orizontal care trece prin marginea superioara a cartilajului tiroid (c3-c4)
o Superior- colul mandibulei
- Traiect: ascendent, strabatand dispre inf spre sup trigonul carotic apoi trigonul
submandibular, apoi ea ajunge profund de glanda parotida si post de colul mandibulei,
unde se imparte in cele doua ramuri terminale
- Raporturi: la nivelul trigonului carotic
o Posterior: procesele trancerse ale vertebrelor cervicale, ms prevertebrali
o Medial: nv laringeu superior si ms constrictori ai faringelui
o Lateral: art carotida interna
o Anterior: vena linguala si vena faciala
- La nivelul trigonului carotic aceasta se gaseste superificial, fiind acoperita de tegument,
de ms paltisma si de fascia cervicala
- Superior de trigonul carotic aceasta se situeaza profund, lateral de art carotida interna si
vena jugulara interna
- La nivelul colului mandibulei acesta se imparte in cele doua ramuri terminale: artera
temporala superficiala si artera maxilara

Ramuri colaterale:
- A tiroidiana superioara
- A faringiana ascendenta
- A faciala
- A linguala
 - A occipitala
- A auriculara post.

Ramuri terminale:
- A termorala superficiala:
- la orgine este situata postero medial de colul mandibulei, in grosimea gl.
Parotide
- are rapoturi
- anterior- vena temporala superficiala
- postero medial – nv auriculo temporal,
- lateral ramurile nv facial,
- are traiect ascendent devenind superficiala, trecand printre procesul zigomatic al
osului temporal si porul acustic extern
- A maxilara
- se desrpinde din a carotida externa la nivelul colului mandibulei
- este mai voluminoasa decat a temporala superficiala, are traiect sinuos si o
lungime de 5 cm
- la org are raport sup cu nv auriculo temporal, apoi are traiect antero medial pana
in fosa pterigo palatina
- de la origine aceasta trece printr-un spatiu delimitat lateral de colul mandibulei
si medial de ligamentul sfeno mandibular; acest spatiu se numeste butoniera retro condiliana a lui
Juvara
- dupa iesirea din acest spatiu poate avea traiect superficial sau profund
- spre finalul traiectului aceasta se afla la marginea inf a ms pterigoidian, se
indrepta spre fisura pterigomandibulara, prin care patrunde in fosa pterigopalatina

Vene cap si gat

-spre dosebire de cele de sub planul inimii acestea nu prezinta valvule

-circulatia este favorizata de gravitatie si de presiunea toracica negativa
-sangele de la nivelul capului si gatului circula prin vena cava sup prin cele 2 vene
brahiocefalice dr si stg care se formeaza posterior de articulatia sternoclaviculara
-cele 2 v brahiocefalice se gasesc intre stern si planul arterial format de tr brahiocefalic,artera
carotida comuna stg si a subclavie stg
-afluenti colaterali-v tiroidiana inf,v vertebrala,v cervicala profunda,v toracica interna

Vena jugulara interna

-colecteaza sange de la encefal,meninge, regiunea fetei si gatului
-se gaseste intre baza craniului si art sternoclaviculara unde se va uni cu v subclavie si vor forma
v brahiocefalica.
-are originea la nivelul gaurii jugulare,are traiect desc prin spatiul laterofaringian si trigonul
carotic.
-are traiect impreuna cu artera carotida interna intre care se afla n vag,n glosofaringian,n accesor
si n hipoglos
-in portiunea inf devine profunda si este acoperita de m SCM si de m infrahioidieni.
-afluenti-vv faringiene,v linguala,tiroidiana,faciala,retromandibulara.
-v linguala,tiroidiana si faciala se varsa in vena jugulara interna separat sau printr-un trunchi
comun tiro-linguo-facial.

Vena jugulara externa

-se formeaza la nivelul glandei parotide din v occipitala si v auriculara
-are calibru invers proportional cu VJI
-initial este profunda,din glanda parotida avand apoi traiect desc pe fata lat a m SCM pana in
fosa supraclaviculara cand se varsa in v subclavie iar in portiunea sa terminala este acoperita de
m platysma si piele

GG. limfatici cap si gat

- formeaza un cerc limfatic la baza craniului
- la nivelul capului: occipital, retroauliculari, parotidieni superficiali si profunzi, mandibulari si
sub mandibulari, bucali, lingual
- la nivelul gatului: cervicali superiori si profund