Pozitie: Formeaza partea anterioara a craniului, participa ~i la formarea cavitatilor orbitale

~i nazale
Parti: Solzul sau scuama frontala (squama frontalis), partea orbitala (pars orbitalis), partea nazala (pars nasalis) ~i sinusul frontal (sinus frontalis).

Squama frontalis -squama frontaHi, este a~ezata In plan frontal prezinta urmatoarele detalii: Facies extern a - fata externa, exocraniana: Margo supraorbitalis - marginile supraorbitale se gasesc la limita dintre solzul frontalului ~i partea orbitala. Incisurafrontalis / foramenfrontale - incizura sau gaura [rontala, este situata medial pe marginea supraorbitala Incisura supraorbitalis / foramen supraorbitale - incizura sau gaura supraorbitala se afla lateral fata de precedenta pe marginea supraorbitala Processus zygomaticus - procesul zigomatic este 0 prelungire laterala a marginii supraorbitale, formeaza sutura cu osul zigomatic. Arcus superciliaris - arcurile supraciliare sunt eminente aflate deasupra marginilor supraorbitale. Tuber frontale - tuberozitatile sau eminentele frontale, sunt a~ezate deasupra arcurilor supraciJiare. Glabella - glabela, este 0 depresiune neta Intre arcurile supraciliare. Linea temporalis - linia temporala se afla In partea inferolaterala a scuamei frontale. - Margo parietalis - prive~te spre osul parietal

Linea temporal is Arcus superci Iiaris Processus

zygomaticus
Foramen supraorbitale Incisura frontalis

Facies interna -fata interna, sau endocraniana prezinta: Crista frontalis - creasta frontala pe linia mediana Foramen caecum - gaura oarba, un orificiu necomunicant la limita inferioara a crestei frontale. Sulcus sinus sagittalis superioris - ~antul sinusului sagital superior, ~ant care este in continuarea crestei frontale. Foveolae granulares- mici adincituri de a-Iungul santului sagital superior
Sulcus sinus sagittalis superioris

Crista frontalis

Squama frontalis

Margo
sphenoidal is

Pars orbitalis - partea orbitala este formata din doua lame orizontale, separate intre ele de 0 scobitura. Alcatuiesc tavanul cavitatilor orbitale (orbiteJor). Fata orbitala este concava ~i neteda. Prezinta: Fovea trochlearis - foseta trohleara, aflata medial, este locul de fixare a trochleei mu~chiului oblic superior alochiului. Fossa glandulae lacrimalis - fosa glandei lacrimale, este 0 depresiune in unghiul lateral at suprafetei. Fata endocraniana, este convexa ~i prezinta: Impressiones digitatae - impresiuni digtiforme sunt reliefari ale amprentelor cerebra Ie. Incisura ethmoidalis - incizura etmoidala separa cele doua parti orbitale. Serve~te la receptionarea ~i fixarea lamei orizntale a osului etmoida!, impreuna cu care delimiteaza: - celulele etmoido-frontale, Foramen ethmoidale anterius et posterius - gaura etmoidala anterioara ~i posterioara, doua orificii mici care realizeaza comunicarea intre orbita ~i cavitatea craniana. Pars nasalis - partea nasala se afla intre cele doua parti orbitale, de ea se sutureaza oasele nasale ~i procesul frontal al maxilei. Prezinta: Spina nasalis - spina nasal a, 0 prelungire indreptata spre inferior. Sinus frontalis - sinusul frontal, este format din cavitati pneumatice situate in grosimea osului, la baza scuamei frontale. Deseori poate penetra ~i in partile orbitale. Are 0 marime variabila, dispune de:

Septum intersinusale frontale - septul intersinusal frontal, lama osoasa care desparte sinusul In doua cavitati asimetrice. Apertura sinus frontalis - apertura sinusului frontal, este 0 gaura prin care se realizeaza comunicarea cu cavitatile nazale. Marginile osului frontal: Margo parietalis Margo sphenoidalis Margo infraorbitalis
Spina nasalis incisura frontalis Incisura supraorbilalis Aperrura sinus frontalis

Fossa glandulae lacrimalis

Osul parietal - Os parietale Pozitie: Formeaza partea laterala a calvariei Parti: are forma patrulatera ~i dispune de doua fete, patru margini ~i patru unghiuri Facies externa - fata externa este convexa ~i prezinta: Tuber parietale - tuberozitatea parietala sau eminenta parietala Linea temporalis superior - linia temporala superioara, semicirculara convexa spre superior. Linea temporalis inferior - linia temporala inferioara, se aflii dedesubtul liniei precedente dispusa paralel cu aceasta. Foramen parietale - gaura parietala situata In apropierea marginii superioare a osului, In apropierea unghiului occipital. Este traversata de 0 vena emisara. Facies interna - fata interna este concava ~i prezinta: /mpressiones digitatae - impresiuni digitiforme Sulci arteriosi - ~anturi arteriale Foveolae granulares - foveole granulare reliefate de formatiunile intracraniene. Sulcus sinus sagitalis superioris - ~antul sinusului sagital superior care se reliefeazii dea lungul marginii superioare a osului. Sulcus arteriae meningeae mediae - ~antuI arterei meningee mijlocii, este amprenta arterei omonime. Sulcus sinus sigmoidei - ~antul sinlisuilli sigmoidian se gase~te la nivelul unghiului mastoidian.

Margo frontalis

Linea temporalis superior Linea lemporalis inferior

Margo squamosus

...-

Fig.4 Osul parietal suprafata externa

Angulus frontalis ~

Sulcus SlllUS sigmoidei

Sulci aneriosi Margo squamosus

Fig.5 OSlll parietal suprafata interna Margini:

Margo sagittalis - marginea sagitala sau superioara, formeaza cu osul parietal de partea

opusa sutura sagitala. Margo frontalis - marginea frontala sau anterioara, 'impreuna eu solzul frontalllilli formeaza sutura coronala. \ Margo occipitalis - marginea occipitala sau posterioara, este dintata ~i forrneaza 'impreuna cu SCllama osului occipital sutura lambdoida. Margo squamosus - marginea scuamoasa sau inferioara, este taioasa, 'impreuna cu scuama oSllJui temporal va forma sutura scuamoasi'i sau solzoasi'i.

Unghiuri:

Angulusfrontalis - unghiul frontal sau antero superior, este un unghi drept. Angulus sphenoidalis - unghiul sfenoidal sau antero inferior, este un unghi ascutit. Angulus occipitalis - unghiul occipital sau postero- superior, este obtuz. Angulus mastoideus - unghiul mastoidian sau postero-inferior, este retezat.
Osul occipital - Os occipitale Pozitie: Este localizat in partea postero-inferioara a craniului. Parti: In raport cu gaura mare a osului occipital sau gaura occipitala (foramen magnum) distingem trei parti: partea bazilara, partile laterale ~i scuama occipitala. Fiecare parte prezinta doua fete: 0 fata interna ~i una externa. Pars basi/aris - partea bazilara este situata anterior de gaura mare a osului occipital. Facies externa - fata externa prezinta: Tuberculum pharyngeum - tuberculul faringian este 0 rugozitate mica in mijlocul suprafetei. Facies interna - fata interna prezinta: Clivus - clivusul este 0 panta concava orientata spre gaura mare. Sulcus sinus petrosi inferioris - ~antul sinusului petros inferior se gase~te pe marginile latcrale ale fetei interne. Pars lateralis - partea laterala, este 0 formatiune pereche, aflata pe cele doua laturi ale gaurii mari:

Facies externa: Condylus occipitalis - condilii

oblic anterior

occipitali sunt eminente al caror ax lung ~i medial, cu suprafete articulare convexe ~i eliptice. Fossa condylaris - fosa condiliana, depresiune situata posterior de condilii Canalis condylaris - canalul condilian pornqte din fosa, ~i contine 0 vena Canalis hypoglossi - canalul hipoglosului strabate in sens transversallocul a condillllui occipital.

se orienteaza occipitali. emisara. de implantare

Facies interna: Tuberculum jugulare - tuberculul jugular este 0 proeminenta centrala alungita. Incisurajugularis - incizurajugulara, este 0 scobitllra pe marginea laterala, impreuna (foramen jugulare). Processus intrajugularis - procesul intrajugular
incizura jugulara. incizura jugulara asemanatoare de pe poniunea pietroasa a osului temporal,
OS05

formeaza

cu gaura

este un virf
0

ascutit care subamparte la limita posterioara a

Processus jugularis - procesul

scobituri i j ugu lare.

jugular

este

apofiza

aflata

sigmoidian ocole~te procesul jugular ~i orificiul intern al canalului condilar. Squama occipitalis, scuama ( solzul) occipital a, este a~ezata posterior de gaura mare a osului occipital. Spre oasele parietale este delimitata prin marginea lambdoida (margo lambdoideus), iar spre portiunea mastoidiana a temporalului de marginea mastoidiama receptioneaza

Sulcus sinus sigmoidei - ~antul sinusului

(margo mastoideus).
Fata extern a, convexa suprafetei. prezinta: occipitala extern a, situata in centrul la

Protuberantia occipitalis extern a - protuberanta Crista occipitalis externa - creasta occipitala

gaura mare a osului occipital. Linea nuchalis superior - linia nucala protuberanta occipitala externa.

externa, care coboara se arcuiqte

de la protuberanta simetric,

superioara,

lateral de la

Sulcus sinus sagittalis surerioris Protuberantia interna occipitalis

Sulcus sinus transversi

_Squama occipitalis

Crista occipitalis interna

M,",o /
lllaSloide~ Fossa cerebellaris Pars lateralis /

Protuberantia occiritalis externa Linea nuchal is superior

Linea nuchal is inferior

Crista occipitalis externa

Fossa condylaris canalis condyJaris " -Canalis nervi hypoglossi

---- Processus intrajugularis Condylus occipitalis

Pars basilaris

Linea nuchalis suprema - linia nucala suprema, deasupra protuberantei ~i - Linea nuchalis inferior - dedesubtul protuberantei occipitale externe. Fata internii, conca va, este divizatii In patru fose de eminenta cruciforma (emine cruciformis). Eminenta este formata din: Protuberantia occipitalis interna - protuberanta occipitala internii In centrul suprafe\ Crista occipitalis interna - creasta occipitala interna, muchie osoasa care pornind de protuberanta coboara spre gaura occipitala. Sulcus sinus sagittalis superioris - ~antul sinusului sagital superior, coboara s protuberanta occipitalii internii In linia mediosagitala. Sulcus sinus transversi - ~antul sinusului transvers, este un ~ant pereche orizontal, situat de 0 parte ~i de alta a protuberantei occipitale interne.
Osul temporal

- Os temporale

Pozitie: lnfero-lateral, In partea mijlocie a craniului Parti: Este compus din patru piiqi: partea pietrosii (pars petrosa), partea mastoidiana (p mastoidea), partea scuamoasa (pars squamosa) ~i partea timpanicii (pars tympanica). Pars squamosa - partea scuamoasa sau solzoasii, este 0 lama subtire a~ezata In partea latera a osului temporal. Are 0 margine circularii ~i formeazii suturi cu aripa mare a osului sfenoidal ~i a osului parietal. Facies temporalis - fata temporalii sau fata externa, netedii prezinta: Processus zygomaticus - procesul zigomatic. care 'impreuna cu procesul temporal al osului zigomatic formeaza 'in partea inferioara a scuamei un arc osos, numit arcul (sau arcada) zigomaticii (arcus zygomaticus). Procesul se desprinde de pe scuama prin doua riidacini. Riidiicina posterioarii se prelunge~te superior de meatul acustic extern, iar riidiicina anterioarii dirijatii medial se terminii la tuberculul articular, descris mai jos. Tuberculum articulare - tuberculul articular este 0 eminentii rotunjitii, aflata medial de riidacina anterioarii a procesului zigomatic. Fossa mandibularis - fosa mandibularii este 0 depresiune elipsoidii, situatii medial de ri'idiicinile procesului zigomatic, In spatele tuberculului articular. Linea temporalis - linia temporala se arcuie~te superior, In continuarea radiicinii posterioare a procesului zigomatic. Facies cerebralis - fata cerebralii, sau fata internii, este siipatii de circumvolutiunile cerebrale ~i de ramurile arterei meningee mijlocii. Pars tympanica - partea timpanicii este situatii sub partea scuamoasii ~i anterior de partea mastoidiana. Are forma unui jgheab deschis superior. Prezintii: Porus acusticus extern us - porul acustic extern, situat inferior de riidiicina posterioara a procesului zigomatie. Se continuii cu meatul acustie extern (meatus acusticus externus), eare se desehide In eavitatea timpanieii. Sulcus tympanicus - ~antul timpanal siipat la eapiitul meatului aeustie extern, este loeul de insertie a membranei timpanice. Partea timpanicii Impreunii cu eelelalte piiqi componente ale osului temporal, delimiteazii urmatoarele fisuri: Fisura tympanosquamosa - fisura timpanoseuamoasii, Intre marginea superioarii a piiqii timpaniee ~i solz. Fisura petrotympanica - fisura petrotimpanieii sau fisura Glaser ~i Fisura petrosquamosa- fisura petroseuamoasii, iau na~tere prin interpunerea unei lame osoase aseutite a portiunii pietrose denumitii ereasta tegmentala (crista tegmentalis) Intre piirtile timpanieii ~i scuamoasii.

FiSura tympanomastoidea - fisura timpanomastoidiana, mastoidiana.

intre partea timpanica ~i cea

Sulcus artellae temporalis mediae Linea ternporalis Incisura paneea Iis Pars mastoidea

Processus zygomaticus 'Tuberculum articulare Fossa mandibularis Fissura petrosquamosa Crista tegmentalis Fissura petrotympanica Spina tympanica major Porus acusticus externus Processus styloideus Fissura t.Y!!lpanomastoidea

Spina supramcatica Spma tympanica tnlllOr

Pars mastoidea - partea mastoidiana este plasata pe baza portiunii pietroase, posterior de orificiul auditiv extern. Fata extern a convexa prezinta: Processus mastoideus - procesul mastoidian, 0 prelungire conica indreptata spre inferior. - Celulae mastideae - celulele mastoidiene sunt cavitatile pneumatice ale procesului mastoidian, carecomunica cu cavitatea timpanica prin - Antrum mastoideum - antrul mastoidian Incisura mastoidea - incizura mastoidiana este 0 scobitura pe fata mediala a procesului mastoidian. Sulcus arteriae occipitalis- ~antul arterei occipitale este medial de scobitura precedenta. Spina suprameatica - a lui Henle, mica excrescenta situata superior de orificiul acustic extern. Foramen mastoideum - gaura mastoidiana, in apropierea marginii posterioare a partii mastoidiene, prin ea trece 0 vena emisara. Fata interna prezinta: Sulcus sinus sigmoidei - ~antul sinusului sigmoidian in care se deschide gaura mastoidiana. Pars petrosa - parte a pietroasa sau sHiQca temporalului. Este de forma unei piramide triunghiulare, eu varful indreptat oblic anterior. Participa la formarea bazei craniului. Are trei fete, trei margini ~i un varf. Este strabatuta de numeroase canale ~i contine cavitatile osoase ale urechii mijlocii ~i interne: cavitatea timpanica (cavum tympani) ~i labirintele osoase (labyrinth us osseus).

Margini:

Margo superior - marginea superioara, separa fata anterioara de cea posterioara. Este brazdata de ~antul sinusului pietros superior (sulcus sinus petrosi superioris). Margo anterior - marginea anterioara, delimiteaza impreuna cu aripa mare a osului
sfenoidal fisura sfenopietroasa.

Margo posterior - marginea posterioara privqte spre osul occipital. Pe ea se schiteaza ~antul sinusului pietras inferior (sulcus sinus petrosi injerioris). In treimea mijlocie marginea este scobita, ~i da na~tere incizurii jugulare (incisura jugularis) care
participa la delimitarea gaurii jugulare impreuna cu incizura omonima occipital. In incizura se poate forma ~i un proces intrajugular intrajugularis) vis a vis cu omonimul de pe osul occipital. de pe osul

(processus

Facies anterior - fata anterioara, endocraniana

superioara ~i prezinta:

este delimitata de marginea anterioara ~i

situata posterior de varful portiunii pietroase, este depresiunea ganglionului trigeminal. Eminentia arcuata - eminenta arcuata, situata In centrul suprafetei, este determinata de canalul semicircular superior. Tegmen tympani - lama osoasa subtire, aflata lateral de eminenta arcuata, corespunde peretelui superior al cavitatii timpanice. Hiatus canalis nervi petrosi majoris - orificiul nervului pietros mare ~i Hiatus canalis nervi petrosi minoris - orificiul nervului pietras mic se gasesc anterolateral de eminenta arcuata. Ambele se continua spre varful portiunii pietroase prin cate un $ant omonim:

Impressio trigeminalis - impresiunea trigeminala,

Sulcus nervi petrosi majoris Sulcus nervi petrosi minoris

Tegmen tynpani Eminentia arcuata

Sulcus arteriae meningeae mediae

Sulcus sinus petrosi superioris Hiatus canalis nervi petrosi majoris Hiatus canalis nervi petrosi minoris Sulcus nervi petrosi majoris Impressio trigeminalis Sulcus nervi petrosi minoris Canalis caroticus

Facies posterior - fata posterioara, endocraniana delimitata de margmea superiora ~1 marginea posterioara, prezinta: Porus acusticus internus - porul (orificiul) acustic intern In mijlocul suprafetci. Meatus acusticus intern us - meatul acustic intern, continua orificiul precedent In axul portiunii pietroase ~i se termina cu un fund de sac In profunzimea sa. Lama osoasa care obtureaza fundul meatului acustic intern este Impart ita de 0 creasta osoasa orizontala (crista transversa) ~i una verticala In patru fosete. Prin foseta antero-superioara (area jacialis) Incepe canalul facial (canalisjacialis) prin care trece nervul omonim. Canalul porne~te In directie orizontala, apoi la genunchiul canalului facial (geniculum canalis jacialis) formeaza 0 cotitura, devine vertical ~i se va deschide pe fata inferioara a portiunii pietroase. Prin micile orificii de pe celelalte fosete trec ramurile nervului vestibulo-cochlear. Fossa subarcuata - fosa subarcuata, a~ezata superior ~i lateral de meatul acustic intern serve~te pentru insertia unei prelungiri a durei mater. Apertura externa aquaeductus vestibuli - orificiul extern al apeductului vestibular, este o fisllra situata lateral de orificilll aCllstic intern. Facies injerior- fata inferioara, exocraniana, delimitata de marginea anterioara ~i cea posterioara, prezinta lIrmatoarele detalii de relief de la varf spre baza: Canalis carotic us - orificiul extern al canallllui carotic. Canalul are un scurt traiect ascendent, dupa care cote~te orizontal, spre varful portillnii pietroase. Canaliculi caroticotympanici - canaliculele carotico timpanice sunt canalicllie fine care pornesc din interiorul canalului spre cavitatea timpanica. Fossa jugularis - fosa juglllara este 0 excavatie neteda In mijlocul fetei inferioare, pentru dilatarea superioara a venei omonime. - Canaliculus mastoideus - canaliculul mastoidian este un mic canal care porne~te din fosa jugulara spre interiorul poqiunii pietroase pentru 0 rarnura a nervului vag.
Margo parietaJis

Eminentia arcuata Incisura parietaJis

Margo sphenoidalis

Sulcus sinus sigmoidei Sulcus sinus petrosi superioris Apertura externa aquaeductus vestibuli Fossa subarcuata Incisum jllglliaris Processus styloideus

Sulcus sinus petrosi inferioris Margo superior partis petrosae

Ponls acusticus intcrnus Pars petrosa

Fossula petrosa - este 0 depresiune triunghiulara Intre orificiul extern al canalului carotic ~i fosa jugulara. In fundul depresiunii se deschide: - Canaliculus tympanicus - canaliculul timpanic - Canaliculus cochleae - canaliculul cochfeei. Foramen stylomastoideum - gaura stilomastoidiana corespunde orificiului extern aJ canalului facialuJui, este In partea laterala a suprafetei. Processus styloideus - procesul stiloidian este 0 prelungire osoasa lunga ~i ascutita Indreptata spre inferior, llnga orificiul precedent. Apex partis petrosae - varful partii pietroase, este Indreptat spre locul de jonqiune dintre corpul ~i radacina aripii mari a osuJui sfenoidal. Impreuna cu aceste elemente delimiteaza gaura rupta (anterioara) (foramen lacerum). Prezinta: Canalis caroticus - orificiul intern al canaluJui carotic. Canalis musculotubarius- canalul musculotubar In apropierea fetei inferioare, comunica cu cavitatea timpanica. - Septum canalis musculotubarii - septul canalului musculotubar este un sept orizontal care II 1mparte In: - Semicanalis musculi tensoris tympani - un semicanal superior, semicanalul mu~chiuluii tensor aI timpanuJui, ~i - Semicanalis tubae auditoriae - auditivae, semicanalul tubei auditive, aflat inferior

Sulcus sinus petrosi inferioris Canalis caroticus Canaliculi carolicolympanici Fossula petrosa - Apertura canal icul i cochleae Canaliculus tympanicus Fossa jugularis Canalicul us mastoideus

Osul sfenoidal - as sphenoidale Localizare: Formeaza partea de mUloc a bazei craniului. Parli: Corpul osului sfenoidal (corpus ossis sphenoidalis), aripile mici (ala minor), aripile mari (ala major) ~i procesele pterigoidiene (processus pterygoideus). Corpus- corpul are forma cubica, delimitaa de ~ase fete. Contine sinusul sfenoidal (sinus sphenoidalis), care este despaqit printr-un sept osos (septum intersinusale sphenoidale) In doua compartimente. Fata superioara, scobita In forma de ~a, denumita ~aua turceasca (sella turcica). Prezinta: Fossa hypophysialis - fosa hipofizara, 0 depresiune In centrul ~eii turce~ti. Dorsum sellae - dosul ~eii, este 0 lama patrulatera, prevazuta supero-lateral cu doua proem inente: Processus clinoideus posterior - procesele clinoidiene posterioare Tuberculum sellae - tuberculul ~cii, delimiteaza anterior fosa hipofizara. Sulcus prechiasmatis - ~antul prechiasmatic este situat transversal anterior de tuberculul ~eii. Fata anterioara participa la formarea cavitatilor nazaIe, dispune de: Crista !iphenoidalis - creasta sfenoidala, 0 muchie vertical a pentru fixarea lamei perpendiculare a osului etmoidal. Apertura sinus sphenoidalis - aprturile sinusurilor sfenoidale, orificii a~ezate lateral de creasta, prin ele se realizeaza comunicarea cu sinusul sfenoidal. Fata inferioara, exocraniana prezinta: Rostrum sphenoidale - ciocul sfenoidaI, un proces osos angrenat de aripile vomerului. Fata posterioara este sudata de partea bazilara a osului occipital. Fetele Jaterale privesc endocranian. Ele reprezinta locul de impJantare a aripilor sfenoidului: antero- superior radacinile aripilor mici, inferior radacinile aripilor mari. Sulcus caroticus - ~antul carotic este situat superior de radacina aripii mari.
Sulcus prechiasl11aticus Canalis opticus Jugum sphenoldale Tuberculum sellae Ala minor "

Fissura orbitalis

Foramen rotundum Foramen ovule \

~Alamujor Sulcus carotic\ls Processus spinosus Lingula sphenoidal is Fossa hypophysialis

Fig.II Osul sfenoidal, aspect superior Ala minor - aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, a~ezate In plan orizontal. Canalis opticus - canalul optic este delimitat de radacinile aripii mici ~ide corpul osului sfenoidal. '\ Fissura orbitalis superior - fisura orbitala superioara se formeaza Intre fata inferioara a aripii mici ~i aripa mare. . Processus clinoideus anterior - procesul clinoidian anterior este 0 prelungire osoasa In continuarea marginii posterioare a aripii mici.

Ala major - aripile mari sunt alcatuite din cinci fete limitate de tot atatea margini. Facies cerebralis - fata cerebrala, concava, privqte endocranian ~i prezinta: Foramen rotundum - gaura rotunda, situata in partea anterioanl a radacinii aripii mari. Foramen ovale - gaura oval a se localizeaza posterior de gaura rotunda. Foramen spinosum - gaura spinoasa situata postero- lateral de gaura ovala. Facies orbitalis - fata orbitala orientata anterior, participa la formarea orbitei ~i
delimiteaza:

Fissura orbitalis superior- fisura orbitala superioara, impreuna cu aripa mica ~i Fissura orbita/is inferior - fisura orbitala inferioara, impreuna cu maxila. Facies maxillaris . fata maxi lara sau sfenomaxilara situata inferior de fata orbitala
participa la formarea fosei pterigopalatine. Pe ea se deschide gaura rotunda. Facies temporalis - fata temporala prive~te exocranian, lateral. Facies infratemporalis - fata infratemporala este situata exocranian ~i prive~te spre inferior. Prezinta: Crista infratemporalis - creasta infratemporala care separa aceasta fa~a de cea temporala. Spina ossis sphenoidalis - spina osului sfenoidal, un proces ascutit exocraman In vecinatatea gaurii spinoase.

Crista sphenoidalis Apertura sinus sphenoidal is

Facies temporalis

;oramen

rotundum

Crista intratcmporalis Cana Iis pterygoideus

Proc. ptcrygoidcus Lamina lateral is Incisura ptcrygoidca Sulcus hamuli ptcrygoidci ~ Rostrum sphcnoidalc

Marginile aripii mari sunt: Margo frontalis - marginea frontala pentru scuama osului frontal. Margo squamosus - marginea scuamoasa pentru scuama osului temporal. Margoparietalis - marginea parietala pentru unghiul antero-inferior al osului parietal. Margo petrosus - marginea pietroasa, orientata spre portiunea pietroasa a osului temporal. Margo zygomaticus - marginea zigomatica pentru osul zigomatic.

Processus pterygoideus - procesul pterigoidian, pereche, se desprinde de pe fata inferioara a corpului ~i a aripilor mari, este orientat vertical. Este format dintr-o lama laterala (lamina latera lis) ~i 0 lama madiala (lamina medialis). Cele doua lame fuzioneaza 'intre ele anterior ~iprezinta: Sulcus pterygopalatinus - ~antul pterigopalatin, a~ezat vertical pe fata anterioara a proceselor pterigoide. Fossa pterygoidea - fosa pterigoidiana, depresiune aflata posterior 'intre cele doua lame. Incisura pterygoidea - incisura pterigoidiana, despicatura 'intre capetele inferioare ale celor doua lame. Fossa scaphoidea - fosa scafoida, depresiune mica la baza lamei mediale. Hamulus pterygoideus - carligul pterigoidian, capatul inferior 'indo it allamei mediale. Canalis pterygoideus - canalul pterigoidian sau canalul "Vidian" strabate In sens antero posterior radacina procesului pterigoidian.
Processus clinoideus posterior Fissura orbitalis superior Dorsum sellae Processus clinoideus Ala minor

anterior

Facies ccrebralis

Fossa plerygoidea

~
Hamulus pterygOideus/ Rostrum sphenoidale

Incisura plerygoldea

..

Osul etmoidal - Os ethmoidale Localizare: In partea antero-mediana a bazei craniului, participa la formarea cavitatilor nazale ~i a cavitatilor orbitale. Parti: Are trei parti componente: lama cribroasa (lamina cribrosa) sau orizontala, lama perpendiculara (lamina perpendicularis) sau verticala ~i labirintele etmoidale (labyrinth us ethmoidalis).

Labyrinthus ethmidalis

\_ ".to,,,,"..-'
Processus uncinalus Bulla ethmoiclalis

Lamina perpendicularis

Lamina cribrosa - lama cribroasa, lama orizontala sau " ciuruita" are fonna patrulatera ~i se tncadreaza tn incisura etmoidala a osului frontal. Fata sa superioara participa la fonnarea endobazei craniului, iar cea inferioara la alcatuirea tavanului cavitatilor nazale. Este strabatuta
de:

Foramina cribrosa - gaurile cribroase, numeroasele orificii olfactive, care servesc ca pasaje ale filetelor nervului olfactiv. Lamina perpendicularis - lama perpendiculara sau lama vertical a este a~ezata In plan mediosagital. Participa la formarea septului nazal osos. Anterior se fixeaza de oasele nazale, posterior de creasta sfenoidala iar inferior de osul vomer. Crista galli, de forma triunghiulara este portiunea superioara, endocraniana a lamei verticale ~i servqte pentru insertia durei mater. Anterior se continua cu aripile cristei gali (ala critae galli) care cuprin gaura oarba de pe osul frontal. Labyrinthus ethmoidalis - labirintele etmoidale de forma cubica, sunt suspendate simetric pe marginile laterale ale lamei cribroase. Sunt intercalate tntre cavitatile orbitale ~i nazale. Denumirea de labirint este data de conformatia interioara a acestor parti, tntrudit contin celule pneumatice, celulele etmoidale (cellulae ethmoidales). Ele se grupeaza In celulele . etmoidale anterioare, mijlocii ~i posterioare. 0 parte din aceste celule sunt semicelule, completate de semicelulele similare ale osului frontal (celule etmoido-frontale) . Fata laterala este formata de lama orbitala (lamina orbitalis) sau lama papiracee, 0 lama patrulatera, neteda ~i subtire care participa la formarea peretelui medial al orbitei. Fata mediala contribuie la delimitarea peretelui lateral al cavitatilor nazale. Prezinta: Concha nasalis superior - conca nazala superioara sau cornetuI superior, 0 lama tncurbata care tmpreuna cu labirintul etmoidal delimiteaza meatul nazal superior (meatus nasi superior).

Co11chanasalis media - conca nazala mijlocie sau cornetul mijlociu. Este mai dezvoltat dedit primul, margine~te meatul nazal mijlociu (meatus nasi medius). Concha nasalis suprema - conca nazala suprema, supranumerara, este situata deasupra cornetului superior. Processus uncinatus - procesul uncinat se desprinde de pe fata mediala a labirintului In meatul nazal mijlociu ~i este dirijat posterior ~i inferior. Are forma de iatagan. Bulla ethmoidalis - bula etmoidala, este un relief bombat, situat superior ~i posterior de procesul uncinat. Hiatus semilunaris - hiatul semilunar, este despicatl.lra semilunara delimitata de bula etmoidala ~ide procesul uncinat. Reprezintil orificiul de comunicare al sinusului maxilar. Infudibulum ethmoidale - infundibulul etmoidal este partea anterioara a meatului mijlociu. Are forma de palnie ~i receptioneaza orificiile de deschidere ale sinusului frontal ~i ale celulelor etmoidale anterioare Osul nazal - Os nasale Localizare: Os patrulater, alungit vertical. Se intercaleaza Intre partea nazala a osului frontal ~i procesul frontal al maxilei. Formeaza scheletul nasului extern. Fete: Are doua suprafete. Fata extern a, convexa In sens transversal. Fata interna, concava prive~te spre cavitatile nazale. Sulcus ethmoidalis - ~antul ethmoidal, este orientat In sens longitudinal. Osullacrimal - Os lacrimale

Localizare: Este situat In partea anterioara a peretelui medial al orbitei, Intre osul frontal, osul etmoidal ~i maxila. Fete: Fata laterala sau orbitala este Indreptata spre cavitatea orbitala. Pe ea se observa: Crista lacrimalis posterior - creasta lacrimala posterioara, 0 muchie verticala, care se termina inferior prin: Hamulus lacrimalis - carligul lacrimal. Sulcus lacrimalis - ~antul lacrimal, este dispus longitudinallnaintea crestei precedente. participa la delimitarea fosei sacului lacrimal (fossa sacci lacrimalis) Impreuna cu maxila. Se continua spre cavitatea nazala cu: Canalis nasolacrimalis - canalul nazolacrimal. Fata mediala sau nazala prive~te spre cavitati1e nazale.

Sulcus lacrimalis Crista lacrimalis posterior Hamulus lacrimalis

Foramen nasale

Sulcus

ethmoidal is

Conca nazaHi inferioara

sau cornetul inferior - Concha nasalis inferior.

Localizare: Lama osoasa, recurbata pe peretele lateral al cavitatilor nazale. Marginea superioara se fixeaza de creasta concala a maxilei ~i a osului palatin. Fete: in numar de doua: Fata medial a, convex a, prive~te inspre cavitatea nazala. Fata laterala, concava, delimiteaza meatul nazal inferior (meatus nasi inferior). Procese: De pe marginea superioara a cometului se desprind trei procese mici ~i anume: Processus lacrimalis - procesul lacrimal, aflat anterior, este dirijat superior ~i anterior. Intrege~te santul lacrimal, participand la delimitarea canalului nazolacrimal (canalis nasolacrimalis). Processus maxillaris - procesul maxilar este recurbat inferior ~i lateral. Se prinde de margine a inferioara a hiatului maxilar. Processus ethmoidalis - procesul etmoidal, se afla posterior de procesele precedente, este indreptat superior ~i se fixeaza de procesul uncinat al osului etmoidal. Vomerul - Vomer Localizare: In planul mediosagital al cavitatilor nazale. Are forma unui fier de plug ~i participa la formarea septului nazal. Fete: Doua fete orientate spre cavitatile nazale Margini: In numar de patru: Superioara este despicata in doua lame, numite aripile vomerului (ala vomeris), cuprinde ciocul sfenoidal. Inferioara, fixata de creasta nazala a maxilei ~i a osului palatin. Anterioara, este sudata de lama perpendiculara a osului etmoidal. Posterioara, se termina liber.

Processus maxiJlaris

Fig.20 Conca nazala inferioara Fata lateral a Osul palatin - Os palatinum

Fig.21. Conca nazala inferioara Fata mediala

Localizare: Posterior de maxila, participa la formarea palatului dur, la delimitarea cavitatilor nazale, a orbitei ~i a fosei pterigopalatine. Are forma literei "L". Parti: Lama orizontala (lamina horizontalis) ~i lama perpendiculara (lamina perpendicularis). Lamina horizontalis - lama orizontala formeaza treimea posterioara a palatului osos, prin sutura cu lama similara din partea opusa. Facies nasalis - fata nazala, superioara delimiteaza posterior cavitatile nazale. Prezinta: Crista nasalis - creasta nazala, aflata median care se termina posterior prin Spina nasalis posterior - spina nazala posterioara.

Facies palatina - fata palatina, inferioara prezinta Foramina palatina minora - gaurile palatine pterigopalatin prin Canales palatini minores - canalele palatine mici.

mici care comunica

cu canalul

Lamina perpendicularis - lama perpendiculara este ata~ata maxi lei ~i procesului pterigoidian al osului sfenoidal. Dispune de doua fete ~i trei procese: Facies maxillaris - fata maxilara sau laterala, formeaza peretele medial al fosei pterigopalatine. Pe ea se observa: Sulcus palatinus major - ~antul palatin mare, dirijat anterior ~i inferior. Impreuna cu ~antul omonim de pe procesul pterigoidian formeaza canalul palatin mare (canalis palatinus major) sau pterigopalatin. Facies nasalis - fata nazala sau medial a, privqte spre cavitatile nazale. Participa la formarea peretelui lateral al acestora. Prezinta doua creste: Crista ethmoidalis - creasta etmoidala, superioari'i ~i mai scurti'i, fixeazi'i conca nazali'i mijlocie. Crista conchalis - creasta concali'i, inferioari'i ~i mai lunga, fixeazi'i conca nazala inferioara. Procesele: Processus orbitalis - procesul orbital, dirijat superior ~i lateral din partea anterioara a marginii superioare a lamei perpendiculare. Participi'i la delimitarea zonei posterioare a plan~eului orbital. Processus sphenoidalis -procesul sfenoidal ia na~tere din partea posterioara a marginii superioare ~i vine In contact cu fala inrerioara a corpului osului sfcnoidal. Cele doua proces'e delimiteazi'i 0 scobituri'i: Incisura :o.phenopalatina - icizura sfenopalatina, care este completata apoi prin sllprapunerea corplllui osului sfenoidalln: Foramen sphenopalatinum - gaura sfenopalatina. Processus pyramidalis - procesul piramidal se desprinde de pe fata externa a unghiului format lntre lama orizontala ~i perpendiculara. Indreptat postero lateral se angreneaza In incizura pterigoidiana a procesului ptcrigoidian al osului sfenoidal.
Processus orbital is

Processus orbitalis

---

Facies

nasalis

Processus pyramidalis

. . F aClcs Ipa Ialma

Osul zigomatic sau malar - Os zygomaticum Localizare: Partea supero-laterala a fe~ei. Parti: Are trei fe~e ~i trei procese, in interior este strabatut de un canal in forma de Y care se deschide printr-un orificiu pe fiecare fa~a a osului (canalis zygomaticus). Fete: 'Facies lateralis - fata laterala, este convexa prive~te spre anterior ~i lateral. In centrul ei se gase~te gaura zigomaticofaciala (foramen zygomaticofaciale). Facies temporalis - fata temporala, este concava ~i indreptata spre fosa temporala ~i infratemporala. Pe ea se deschide gaura zigomaticotemporala (foramen zygomaticotemporale) . Facies orbitalis - fata orbitala, concava, participa la formarea perctelui lateral al orbitei. Pe ea se descchide gaura zigomatico-orbitala (foramen zygomatico-orbitale). Procese: cele trei procese confera osului malar 0 forma triradiata. Processus frontalis - procesul frontal, se desprinde din unghiul supero-Iateral al osului. Participa la delimitarea aditusului orbital ~i se sutureaza cu procesul zigomatic al osului frontal ~i aripa mare a sfenoidului. Processus temporalis - procesul temporal, este 0 prelungire lunga orientata posterior, care participa la formarea arcului zigomatic (arcus zygomaticus). Processus maxillal'is - procesul maxilar, este indreptat anterior ~iinferior, se sutureaza cu procesul zigomatic al maxilei.

Processus temporalis

Facies orbiUllis
Foramen zygomaticotemporale Facies temporal is

Fig. 24 OsuJ zigomatic, fata laterala Maxila - Maxilla

Fig.25 OsuJ zigomatic, fata temporala

Localizare: Este piesa central a a masivului facial, intercalata lntre cavitatea bucala, orbita ~i cavitatea nazala. Participa la formarea pereti10r acestor caviHiti, totodata fiind suportul arcadei dentare superioare. Parti: Corpul maxilei (corpus maxilae), procesele maxilei, sinusul maxilar (sinus maxillaris) Corpus maxillae - Corpul maxi lei Are forma unei piramide triunghiulare, cu baza virful spre lateral (spre osul zigomatic). Dispune Facies anterior -fata anterioara, u~or concava, Margo infraorbitalis - marginea infraorbitala la circumferin~a intrarii in orbita. spre medial (spre cavita~ile nazale), ~1 cu de baza ~i trei fete. prezinta a aditusului orbital, 0 creasta proeminenta

In~isura nasalis - incizura nazala, 0 scobitura pe marginea mediala a fetei, care contureaza apertura nazala anterioara (apertura piriforma, apertura piriformis, apertura nasalis anterior). Fosa incisiva, 0 depresiune mica deasupra alveolelor incisivilor. Eminenta canina, proeminenta data de alveola bombata a caninului. Fossa canina - fosa eanina, depresiune extinsa ~i adanca deasupra alveolelor premolarilor. Foramen infraorbitale - gaura infraorbital a, orificiul de deschidere al canalului omonim, aflata In parte a supero-mediala a fosei canine, la 5-10 mm inferior de marginea infraorbitala a aditusului orbital. Creasta zigomatico-alveolara sau jugulara reprezinta limita posterioara a fetei anterioare. Are forma unui arc solid, eoncav spre lateral, Intins intre alveola primului molar ~i baza procesului zigomatic al maxi lei. Facies orbitalis - fata orbitala Prive~te superior ~i formeaza plan~eul orbitei. Impreuna eu aripa mare a osului sfenoidal, posterior delimiteaza fisura orbitala inferioara (jisura orbitalis inferior). Prezinta: Sulcus infraorbitalis- ~antul infraorbital, care traverseaza partea posterioara a fetei orbitale dinspre posterior spre anterior, continuandu-se In canalis infraorbitalis. Canalul infraorbital coboara anterior ~i medial ~i se deschide pe fata anterioara a maxilei prin orificiul infraorbital. Prelungirea axelor celor doua canale se intersecteaza la 1-2 cm anterior de incisivii mediali superiori. Din canal se deta~eaza canaliculele alveolare (dentare) superioare, anterioare ~imijlocii.

Processlis f' ronta I'IS~

.J"l'

Margo II1fraorbitalis IncIsura nasalis - __

Fig.26 Maxila, fata antero-Iaterala

"Facies infratemporalis,- fata infratemporala Prive~te posterior spre fosa pterigopalatina. Prezinta: Tuber maxillae- tuberozitatea maxi lei, partea bombata a fetei infratemporale

Foramina alveolaria,- orificiile alveolare, In numar de 2-3 In centrul fetei infartemporale. Ele se continua In interiorul corpului prin canalele alveolare superioare posterioare. Facies nasalis - fata nazala Orientata medial, corespunde bazei piramidei, participa la formarea peretelui lateral al caviUitii nazale. Hiatus maxillaris - hiatul maxilar este deschizatura larga a sinusului maxilar, vizibil pe osul izolat. Sulcus lacrimalis - ~antul lacrimal, coboara anterior de hiatul maxilar, delimitat de dOLla creste osoase. Este completat de osul lacrimal ~i procesul lacrimal al concai nazale inferioare In formarea canalului nazolacrimal (canalis nasolacrimalis). Processus frontalis - procesul frontal se Ina1ta din parte a antero-mediala a corpului maxi lei la portiunea nazala a osului frontal. Pe fete1e sale prezinta urmatoarele formatiuni: Crista lacrimalis anterior - creasta lacrimala anterioara, coboara oblic posterior ~i lateral pe fata laterala a procesului ~i delimiteaza santul lacrimal atlat pe osullacrimal Crista ethmoidalis - creasta etmoidala, superior pentru fixarea concai nazale m ijlocii ~i Crista concalis - creasta concala, inferior pentru conca nazala inferioara, sunt doua creste orizontale pe fata mediala a procesului. Processus zygomaticus - procesul zigomatic, este scurt ~i dintat, ia na~tere din varful corpului maxilei. Orientat lateral se sutureaza cu procesul maxilar al osului zigomatic. Processus palatinus- procesul palatin, implantat pe fata nazala a corpuJui, dispus orizontal, participa la separarea cavitatii nazale de cea bucala. Partea anterioara a procesului Impreuna cu alveolele incisivilor superiori constituie premaxila, care la vertebrate persista ca os independent os incisivum (osul incisiv). Procesul palatin are doua fete ~i este strabatut de canalul incisiv (canalis incisivus) Fata superioara, u~or concava, formeaza cele 2/3 anterioare ale plan~eului cavitatii nazale. Impreuna cu procesul de pe partea opusa, In linia mediana formeaza: Crista nasalis- creasta nazala pentru suportul vomerului Creasta incisiva, partea anterioara, elevata a crestei precedente fixeaza septul nazal carti laginos. Spina nasalis anterior- spina nazala anterioara, este un vlrf osos ascutit la nivelul aperturii piriforme. Fata inferioara, rugoasa, participa la formarea palatului dur, prezinta: Torusul palatin, proeminenta mediana, simetrica, In partea de mijloc a palatului dur, de forma ~i marime variabila (alungit sau rotunjit longitudinal, mai mult sau mai putin reliefat). Sulci palatini - ~anturile palatine, obice In numar de 2-3, pentru vasele ~i nervii palatini Canalis incisivus- canalul incisv sau nazopalatin, strabate procesul palatin posterior de incisivii mediali. Are forma literei Y sau V ~i este format din doua canale secundare care converg spre cavitatea bucala. Orificiile nazale se atla pe cele doua parti ale crestei incisive.

Orificiul bucal, denumit gaura incisiva (foramen incisivum) se gasqte pe linia mediana a palatului dur, posterior de incisivii superiori. Constituie deschizatura com una a canalelor secundare reunite. Orificiile lui Stenon, corespund cu deschiderea canaJelor secundare 'In profunzimea gaurii incisive. OrificiiJe lui Scarpa, anterior ~i posterior de circumferinta gaurii incisive, corspund cu deschizi'itura bucala separata a celor doua canale secundare. Processusalveolaris- procesul alveolar fa na~tere pe partea inferioara a corpului. Are forma curba ~i 'Impreuna cu procesul similar de pe parte a opusa formeaza arcul alveolar (arcus alveolaris), suportul osos al radacinilor dintiJor superiori. Zona de gatuire corespunde cu locul de tranzitie dintre arcul alveolar Cll 0 circumferinta mai mare ~i corpul maxi lei cu 0 circumferinta mai mica. Tuberculul alveolar, proeminenta mica a arcului alveolar posterior de ultimul molar, marcheaza capatul posterior al acestuia la baza tuberozitatii maxilei. Lama alveolara externa formeaza versantul extern convex al arcului alveolar, se continua cu fata anterioara ~i infratemporala a maxilei. Lama alveolara interna, corespunde versantului intern, concav al arcului alveolar, continuat'ln procesul palatin. Alveoli dentales - alveolele dentare, In numar de opt, se formeaza prin divizarea ~antului dintre cele doua lame alveolare, de septurile interalveolare (septa interalveolaria) sau interdentale. Forma ~i marimea lor este determinata de numarul ~i aspectul radacinilor dintilor pe care Ie contino Ele pot fi uniloculare sau multiloculare. Compartimentarea lor are loc prin septurile interradiculare (septa interradicularia) sau intraalveolare. Eminentele alveolare (juga alveolaria) sunt reliefurile alveolelor dentare pe versantul extern al arcului alveolar.

Sinus maxillaris - Sinusu! maxiJar Cavitate larga de forma piramidala in interiorul corpului maxilei, delimitat de fetele acestuia. Va fi descris la cavitati1e craniofaciale.
Mandibu!a LocaJizare: - Mandibula

In partea inferioara a scheletului facial, este formata prIn sudarea hemimandibulelor. Sustine arcuI dental' inferior. Parli: Corpul mandibulei (corpus mandibulae), ramura mandibulei (ramus mandibulae), canalul mandibulei (canalis mandibulae) Corpus mandibulae - Corpu! mandibulei Are forma unei potcoave. Este alcatuit dintr-o parte inferioara robusta, baza mandibulei ~i una superioara, portiunea alveolara pentru suportul dintilor inferiori. Basis mandibulae - baza mandibulei Are doua fete, care unite inferior intr-o margine groasa rotunjita, numita marginea bazilara, iar superior se continua in portiunea alveolara a osului. Fata externa, convexa ~i u~or inclinata inferior ~i lateral prezinta: Symphysis mandibulae (mentalis) - simfiza mandibulei (mentala) sau mentoniera, 0 creasta vertical a pe linia mediana care marcheaza locul de sudare a hemimandibulelor. Protuberantia mentalis - protuberanta mental a sau protuberanta mentoniera, este 0 proeminenta osoasa de forma triunghiulara in continuarea simfizei mentale, a~ezata cu baza inferior. Poate avea un aspect mai proeminent (mandibula eugenica) sau mai redus (mandibula mezogenica). Tuberculum mentale - tuberculul mental, pereche, Ia extremitatile protuberantei mentale, pe marginea bazilara a osului. Foseta mentoniera, de 0 parte ~i de alta a protuberantei mentoniere. Foramen mentale - gaura mentala, orificiul anterior al canalului mandibulei. Localizat la jumatatea ina1iimii corpului, corespunde unei verticale dintre primul ~i al doilea premolar. Linea obliqua - linia oblica sau linia oblica externa, pe flancurile laterale ale corpului mandibulei, este dirijata superior ~i posterior de la tuberculul mentonier Ia marginea anterioara a ramurii mandibulei.
Incisura mandibulae

.ug"

Linea obliqua
j.

'00 ""~

Pars alveoJaris

---P0t.!i1 ' 'VI

,w .,

P>OtUb"'U;{,~'"
mentalis Tuberculum menta Ie , I. ' .. t I ommen men a e
<l.

/'1 -;,. ..... ..

~7'---F

';';',0';;;' . 'f -Angulus Tuberositas

d"

mandibulae Illasseterica

Corpus mandlbulae

Fata interna, concava prezinta: Spina mentalis - spina mental a, spina mentoniera sau apofizele geni, In numar de patru, doua superioare ~i doua inferioare. Se situeaza pe linia mediana. Linea mylohyoidea - linia milohioidiana sau linia oblica interna pentru insertia mu~chiului milohioidian. Se prelullgqte posterior ~i superior, de la spina mentala spre ramura mandibulei. Fossa digastric a - fosa digastrica, depresiune ovalara III apropierea spinei mentale, pe marginea bazilara a corpului. Fovea sublingualis - foseta sublinguala, depresiune In partea antero-Iaterala a fetei interne, superior de linia milohioidiana. Fovea submandibularis - foseta submandibulara, posterior de foseta sublinguaIa, inferior de linia milohioidiana. Torus mandibularis - torusul mandibular, proeminenta rotunjita, cu marime variabila In dreptul premolarilor. Pars alveolaris- portiunea alveolara, numita ~i procesul alveolar, forrneaza arcul alveolar inferior. Acest arc este mai mic dedit arcul marginii bazilare a corpului mandibulei. Posterior, portiunea alveolara este situata mai medial decM baza mandibulei. Lamele alveolare, extern a ~i interna, delimiteaza un jgheab care se largqte posterior. Septa interalveolariasepturile interalveolare sublmpart alveolele dintilor multiradiculari. Juga alveolaria- eminentele alveolare, reprezinta relieful alveolelor pe partea externa a arcului alveolar.

Lingula
mandibulae

Tuberositas pterygoidea

Ramus mandibulae- ramura mandibulei Ramura mandibulei, numita ~i ramura aseendenta sau extremiUitile posterioare ale eorpului mandibulei. aplatizate In sens transversal, orientata oblic superior un unghi de 20-250, cu deschidere pos~rioara fata mandibular, 4 margini ~i 2 fete. Angulus mandibulae- unghiul mandibular, sau unghiul eu eorpul mandibulei. montanata se deta~eaza simetric din Are forma unei lame patrulatere, ~i posterior. Deviaza lateral formand de planul corpului. Prezinta unghiul gonic, se formeaza la unirea ramurii

Valoarea unghiului mandibulei difera tn raport cu varsta ~i eu tipuJ masticator. La adult are 0 vaJoare de 110-125, fiind mai tnchis la indivizii cu presiune masticatorie puternica. La mandibuJa edentata (nou-nascut, batrani) unghiul mandibulei devine mai deschis (135] 50).

Pozitia unghiului mandibulei tn raport cu planul ramurii mandibulei poate fi tn ortopozitie (pozitie de echilibru), deschis medial (inversat) sau deschis lateral (eversat). Marginile ramuirii mandibulei: Marginea inferioara sau angulara se continua cu marginea bazilara a corpului mandibulei. Marginea posterioara este neteda ~i sinuoasa. Marginea superioara se divide tn doua procese delimitate tntre ele de 0 scobitura numita incizura mandibulara (incisura mandibulare) sau incizura sigmoida. Processus coronoideus - procesul coronoid, la unghiul antero-superior al ramurii mandibulei. Triunghiular, el are varful tndreptat u~or spre posterior. Marginea anterioara convexa ~i bifurcata continua marginea anterioara a ramurii mandibulei. Processus condylaris - procesul condilar, tn partea posterioara a marginii superioare, este mai gros decM cel precedent ~i turtit tn sens antero- posterior. Este format de capul ~i colul mandibulei. Caput mandibulae - capul mandibulei sau condilul, este 0 eminenta alungita cu axul mare dirijat medial ~i posterior, antero-superior prevazut cu 0 suprafata articulara. Pmticipa la formarea articulatiei temporomandibulare, unde se va descrie mai detaliat. Collum mandibulae - colul mandibulei sau coletul condilului, portiune subtiata care sustine capul mandibulei. Fovea pterygoidea (foseta pterigoida) este 0 depresiune pe fata anterioara a colului mandibulei. Creasta colului sa creasta mandibulara denumita ~i pilierul medial al condilului, sau traiectoria dental a pe tlancul intern al colului mandibulei, se alunge~te de la capul mandibulei, inferior ~i anterior pe fata mediala a ramurii mandibulei. Marginea anterioara continua marginea simiJara de pe procesul coronoid. Este formata din doua creste: Creasta lateraJa, mai anterioara, se continua spre corpul mandibulei prin linia oblica. Creasta medial a, aflata mai posterior, formeaza creasta "temporal a". Inferior se continua cu linia miJohioidiana. Trigonul retromolar, depresiune situata tntre crestele amintite, aflat posterior de ultimul molar. Fetele: Fata laterala sau externa, lineata diagonal, are: Tuberositas masseterica- tuberozitatea maseterica, rugozitate tn apropierea unghiului mandibulei. Fata mediala sau interna este prevazuta cu: Foramen mandibulae - gaura mandibulei, orificiul canalului mandibulei se afla In centrul suprafetei, la distanta egala de margini atat In sens vertical, cat ~i In sens transversal. Lingula mandibulae - lingula mandibulei, spina mandibulei sau spina Jui Spix proemina anterior ~i superior de gaura mandibulei. Antilingula este 0 prelungire inconstanta la marginea posterioara a gaurii mandibulare. Sulcus mylohyoideus - ~antul milohioidian inferior de gaura mandibulei, tndreptat inferior ~i anterior, se pierde pe fata interna a corpului. Tuberositas pterygoidea - tuberozitatea pterigoidiana, 0 rugozitate tn vecinatatea unghiului mandibular.

Foramen mandibulae

Tuberositas pterygoidea

Canalis mandibulae

- Canalul mandibular

Canalul mandibulei sau canalul dental' inferior strabate mandibula atl'it 1'n lungime cat ~i 1'n grosime. Este orientat oblic inferior ~i anterior, 1'ncepe pe fata interna a osului, traverseaza spongioasa osului ~i se deschide pe fata externa a corpului mandibulei. Orificiile de comunicare ale canalului mandibular sunt: Foramen mandibulae - gaura mandibulei, orificiul posterior. Foramen mentale.- gaura mentala sau mentoniera, orificiul anterior. Orificiile mandibulare accesorii, 1'n jurul gaurii mandibulei, pentru ramuri nervoase ~I vasculare, care patrund 1'n mandibula, ocolind canalul mandibulei. Poatc persista ~l orificiul unui conduct fetal (canalul Serres). Segmentele canalului mandibulei sunt 1'nnumar de trei: Segmentul posterior, pana la limita dintre ramura ~i corpul mandibulei, are traiect oblic inferior ~i anterior. Segmentul mijlociu, corespunde molarilor, trece dedesubtul radaciniilor acestora la 6-9 mm, 1'ndreptandu-se anterior ~i apropiindu-se treptat de corticala externa a corpului mandibulei. Segmentul anterior, denumit canal mental, sau mentonier, corespunde premolarilor. Uneori, 1'nainte de a se deschide prin gaura mental a emite un canal1'ngust spre incisivi, canalul incisiv (canalis incisivus).

Pozitie: De forma literei U, plasat transversal cu convexitatea orientata anterior. Este a~ezat median, 1'n partea antero-superioara a gatului. Izolat de restul scheletului, osul hioid este suspendat de ligamente ~i mu~chi, a carol' insertie realizeaza nodul hioid.

Parti:
corpus ossis hyoidei- corpul osului hioid cornu majus - coamele mari cornu minus - coarnele mici
Corpus ossis hyoidei- corpuJ osului hioid, reprezinta partea mijlocie a osului, are forma unei

lame osoase transversale, 1'ncurbate.

Enumerarea, ~i descrierea sistematica a oaselor craniene, are ca scop asigurarea unei baze pentru studiul craniului In complexitatea sa, ca ~i un Intreg morfo-functional. In acest contex se descriu calvaria, endo ~i exobaza, ~i cavitati1e osoase.

Limite: o linie conventionala care trece deasupra marginii supraorbitale cu aproximativ 2-3 mm, ~i setennina la nivelul protuberantei occipitale externe.

Parti:
scuama osului frontal oasele parietale scuama oaselor temporale scuama osului occipital Suturile care unesc calvaria: sutura sagittal is -Intre oasele parietale sutura coronalis -Intre frontal ~i parietal sutura lambdoidea -Intre occipital ~i parietal sutura squamosa -Intre parietal ~i temporal

Foveolae granulares Linea temporalis superior

et

Sulei
arteriosi

inferior

Elemente descriptive: Exocranian: tuber frontale - anterior simetric tuber parietale - lateral linea temporalis superior linea temporalis inferior

foramen parietale Endocranian : sulcus sinus sagittalis supenons - pe traiectul suturii sagitale, de la frontal la protuberanta occipitala interna foveolae granulares - in special in zona parietal a, bilateral de ~antul sinusului sagital supenor sulci arteriosi - impresiuni ale arterelor meningiene, dintre care ~antul arterei menigee mijlocii are importanta practica dosebita. foramen parietale

Basis cranii - baza craniului este constituita prin amplasarea unor parti ale oaselor ethmoidal, sfenoidal, temporal ~i occipital. Are urmatoarele atributii: Formeaza plan~eul cavitatii craniene ~i sustine encefalul. Fixeaza scheletul fetei, participand impreuna cu acesta la delimitarea unor teritorii topografice comune cranio-faciale. Participa la formarea articulatiilor cranio-vertebrale ~i la delimitarea unor teritorii cranio-cervicale. Reprezinta prin numeroasele sale canale ~i orificii un vast teritoriu de pasaj intre cavitatea craniana ~i teritoriile topografice subiacente. Diviziunea topografica Basis cranll mterna - baza interna a craniului sau endobaza. Este divizata in trei fose de reliefuri osoase proeminente. Datorita dispozitiei in trepte a foselor, ele se mai numesc ~i etaje. Astfel se disting: Fossa cranii (cranialis) anterior- fosa craniana anteriora sau etajul anterior Foissa cranii (cranialis) media- fosa craniana mijlocie sau etajul mijlociu. Fossa cranii (cranialis) posterior- fosa craniana posterioara sau etajul posterior. Basis cranii externa- baza extern a a craniului, norma bazala sau exobaza (Norma basalis). Este divizata prin doua linii transversale conventionale in trei zone: Zona anterioara (faciala) Zona mijlocie (jugulara) Zona posterioara (occipitala)

Prezinta Fosa Fosa Fosa

trei fose craniana craniana craniana

sau etaje: anterioara mijlocie posterioara

Fosacraniana anterioara este denumita ~ietajuI anterior sau fosa etmoido-frontala. Limita posterioara este reprezentata de marginea posterioara a aripilor mici ale osului sfenoidal ~i de ~antul prechiasmatic de la niveluI fetei superioare a corpului osului sfenoidal. Separa fosa craniana anterioara de fosa craniana mijlocie Platoul osos al fosei craniene anterioare este format din: Partile orbitale ale osului frontal Lama cribroasa (orizontala) a osului etmoidal Lama perpendiculara a osului etmoidal (crista galli) Aripile mici ale osului sfenoidal

Pasaje

Comunidi cu

Lamina cribrosa Foramen cecum Foramen ethmoidale anterius Foramen ethmoidale posterius

cavitatea nazala celulele etmoidale

Lamina cribrosa
ossis ethllloidalis

Ala minor
ossis sphenoidalis

Limita anterioara este reprezentata de marginea posterioara a aripilor mici ale osului sfenoidal ~i ~antul prechiasmatic de la nivelul fetei superioare a corpului osului sfenoidal. Separa fosa craniana mijlocie de cea anterioara. Limita posterioara este reprezentata de marginea superioara a poqiunii pietroase a osului temporal ~i de dorsul ~eii turcqti. Separa fosa craniana mijlocie de cea posterioara. Platoul os os este format din: Scuama osului temporal Fata anterioara a portiunii pietroase a osului temporal Corpul osului sfenoidal, fat a superioara ~i laterala Fata cerebrala a aripilor mari ale osului sfenoidal

Pasaie

Comunicacu

Canalis opticus Fissura orbitalis superior Foramen rotundum Foramen ovale Foramen spinosum Foramen lacerum Canalis caroticus Hiatus canalis nervi petrosi majoris Hiatus canalis n. petrrosi minoris

orbita fosa pterigopalatina fosa pterigopalatina exobaza exobaza exobaza cavitatile portiunii pietroase a osulu temporal cavitatile portiunii pietroase a osulu temporal cavitatile portiunii pietroase a osulu temporal

Lingula

sphenoidal Foramen

is Jacerul1l

Foramen spinosum

;' ---

!~'
!J
It "1'\

Sulcus sinus petrosi superioris

'"

Regiunea selara,

Se situeaza in partea mediana a fosei craniene mijlocii, avand 0 deosebita importanta practica datorita concentrarii pe acest teritoriu a unui numar mare de formatiuni anatomice. Planul osos este format de ~aua turceasca ~i fetele laterale ale corpului osului sfenoidal. Lamele osoase ale ~eii turce~ti ~i fetele laterale formeaza totodata peretele superior ~i lateral al sinusului sfenoidal, sinus ce vine in contact cu continutul regiunii selare. Contine loja hipofizara
Cavitas trigeminaliscavitatea trigeminala,

Sau loja trigeminala a lui Meckel, formata prin dedublarea durei mater craniale, la nivelul impresiunii trigeminale a portiunii pietriaoase a osului temporal.
Zona preselara

Cuprinde ~antul prechiasmatic ~i canalul optic

Sinus cavernosus - sinusul cavenos,

Pereche este situat pe fata laterala a corpului osului sfenoidal. Cele doua sinusuri cavernoase comunica 'intre ele atat anterior cat ~i posterior de ~aua turceasca prin sinusurile intercavernoase.

Fosa craniana posterioara este denumita ~i etajul posterior sau fosa occipito-temporala. Limita anterioara este reprezentata de marginea superioara a portiunii pietroase a osului temporal. Separa fosa craniana posterioara de fosa craniana mijlocie. Plan~eulosos este format din: clivus fata posterioara a stancii temporalului parti1e latera Ie ale osului occipital scuama occipitala pana la protuberanta occipitala interna
Pasaie Comuniciiri en

Foramen magnum Porus acusticus intern us Gaura jugulara Canalul hipoglosului Canalul condilar Gaura mastoidiana

Canalul vertebral Cavitati1e ~i canalele portiunii pietroase a osului temporal Baza externa a craniului Exobaza Exobaza Exobaza

Regiunea organului vestibulocochlear, se situeaza In profunzimea portiunii pietroase a osului temporal, avand relatii topografice atat cu fosa craniana mijlocie cat ~i cu fosa craniana posterioara

Porus acusticus internus Foramen jugulare Canalis nervi hypoglossi

Exobaza Zona Zona Zona

este compusa din trei zone: anterioara (faciala) mijlocie (jugulara) posterioara (occipitala)

Limite: Anterior: arcurile supraciliare ale fetei externe a osului frontal Posterior: linia bizigomatica (Iinia transversala care une~te mijlocul zigomatice) Platoul osos: devine vizibil dupa indepartarea masivului facial. Formeaza suprafata de fixare a acestuia, fiind format din: Parti1e orbitale ale osului frontal Partea nazala a osului frontal Lama cribroasa a osului etmoidal Fetele orbitale ~i maxilare ale aripii mari a osului sfenoidal. Raporturi topografice: Zona faciala a exobazei delimiteaza cavitatile craniofaciale, ~i anume: Cavitas nasi - cavitatea nazala Orbita - cavitas orbitale - orbita - cavitatea orbitala Fossa pterygopalatina - fosa pterigopalatina. impreuna cu oasele fetei

Limite: Anterior: Iinia bizigomatica Posterior: linia bimastoidiana

(Iinia transversala

dintre procesele mastoidiene)

Platoul 0505 este format din: corpul osului sfenoidal (fata inferioara) procesul pterigoidian al osului sfenoidal creasta infratemporala a aripii mari a osului sfenoidal fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal portiunea squamoasa a osului temporal (partea inferioara) partea bazala a osului occipital partile laterale ale osului occipital

Pasaie

Comunicari eu

Canalul pterigoidian Gaura rupta (Foramen lacerum) Gaura ovala Gaura spinoasa Semicanalul mu~chiului tensor timpanului Semicanalul tubei auditive Canalul carotic Gaura stilomastoidiana Canaliculul mastoidian Canaliculul timpanic Fisura petrotimpanica

al

fosa pterigopalatina fosa craniana mijlocie fosa craniana mijlocie fosa craniana mijlocie cavitatile din poqiunea osului temporal cavitatile din portiunea osului temporal fosa craniana mijlocie cavitatile din portiunea osului temporal

pietroasa pietroasa

a a

pietroasa

Zona mijlocie Uugulara) a exobazei reprezinta zona de tranzitie dintre craniu ~i teritoriile faciale profunde, respectiv dintre craniu ~i teritoriile cervicale subiacente. Din punct de vedere topografic zona jugulara se sub 1mparte Intr-o arie centrala ~i trei arii laterale. simetrice, juxtapuse.
Aria eentraBi sau bazi- faringiana,

Reprezinta teritoriul de insertie al faringelui, format din: portiunea bazilara a osului occipital baza de implantare a proceselor pterigoidiene ale osului sfenoidal fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal, pana In dreptul spinei sfenoidale
Aria laterala anterioara sau infratemporala

Este teritoriul supraiacent regiunii profunde a fetei (regiunea infratemporala) creasta infratemporala a aripii mari a osului sfenoidal portiunea adiacenta a scuamei osului temporal
Aria laterala mijlocie sau articulara

fiind format de:

Formeaza componenta craniana a articulatiei temporomandibulare. Este alcatuita din: formatiunile articulare de pe portiunea scuamoasa a osului temporal: fosa mandibulara (fossa mandibularis) cu fata articulara (facies articularis) ~i tuberculul articular (tuberculum articulare)
Aria laterala posterioara sau vaseulo-nervoasa

Formeaza peretele superior osos al spatiului laterofaringian, de tranzitie cranio-cervicala. Este alcatuita din: fata inferioara a portiunii pietroase a osului temporal parte a laterala a osului occipital

reprezentand principalul teritoriu

ZONA POSTERIOARA Limite

(OCCIPITAL..\.)

Anterior linia bimastoidiana Posterior: linia nucala superioara

Planul osos este format din:

scuama occipitala portiunea mastoidiana

a osului temporal

Pasaje

Gaura occipitala (foramen magnum) Canalul hipoglosului Canalul condilian Gaura mastoidiana

Comunic:l cu

endobaza canalul vertebral endobaza endobaza

Foramen palatillum majlls Fissura orbitaJis inferior

Foramen ovale Canalis carotiClls Fossula petrosa

Fissura sphenopetrosa Fissura petrooccipital is Processus mastoideus

Foramen jllgulare Foramen mastoideum Foramen stylomastoideul1l

Orbitele (orbita-cavitas orbitale), sunt doua cavitati craniene osoase, simetrice, avand forma unei piramide, eu baza de forma dreptunghiulara orientat anterior, patru pereti ~i varful orientat postero-medial.
Baza orbitei - Aditus orbitalis

Aditusul orbital este delimitat de patru margini osoase, dupii cum urmeazii: Superior: margo supraorbitalis -marginea supraorbitala a scuamei osului frontal. Medial: processus frontalis maxillae apofiza frontala a osului maxilar. Infero medial: margo infraorbitalis - marginea infraorbitala a corpului maxilei Infero lateral: margo infraorbitalis -marginea infraorbitalii a osului malar (as zygomaticum). Lateral: processus frontalis ossis zygomatici - procesul frontal al osului zigomatic

Foramen zygomaticoorbital

"'{

Maxilla

Peretii orbitei

In numiir de patru, se formeazii prin participarea a mai multe elemente osoase,

Peretele superior

Numit ~i tavanul orbitei, este format de po~tiunea orbitalii a osului frontal. Prin acest perete orbita se inveeineaza eu fosa craniana anterioara. Tavanul orbitei este subtire, mai ales I'n cele 2/3 posterioare, permitand vizualizarea prin transluciditate a ~anturilor ~i girusurilor de pe fata superioarii. Este delimitat de:

Suturafrontozygomatica - sutura zigomatico-frontaHi spre peretele orbital lateral. Suturafrontomaxillaris - sutura osoasa din unghiul supero-medial al tavanului format portiunea nazala al frontalului ~i maxilarul, ce reprezinta Iimita dintre tavanul orbitei peretele medial. In unghiul supero-Iateral a peretelui superior se descrie 0 depresiune (fossa glandul lacrimalis), In care se gase~te glanda lacrimala In unghiul supero-medial al tavanului se descrie 0 mica depresiune osoasa (Jove trochlearis), ce contine 0 spina osoasa (spina trochlearis), pentru tendonul mu~chiul oblic superior. Marginea supraorbitala prezinta doua incizuri-una situata medial (incisura frontalis) ia alta situata lateral (incisura supraorbitali(}). Peretele lateral Este alciHuita din doua elemente osoase: Ala major ossis sphenoidalis - fata orbital a a aripii mari a osului sfenoidal ~i Facies orbitalis ossis zygomatici - fata orbitala a osului zigomatic. Pe fata orbitala a osului malar se deschide canalul zigomatic sub forma orificiului zigomatico-orbital (foramen zygomaticoorbitale). Prin acest perete se realizeza relatii de vecinatate cu fosa temporala. Are forma de triunghi, cu baza orientata anterior ~i formeaza cu planul sagital un unghi de 45. Este separat de tavanul ~i de plan~eul orbitei prin: Fissura orbitalis superior - fisura orbitala superioara, se formeaza Intre aripa mare ~i aripa mica a sfenoidului. Prezinta doua portiuni: una mai Ingustata, situata mai lateral, cealalta mai larga, situata medial, limita dintre cele doua portiuni fiind data de spina mu~chiului drept extern. Segmentul lateral este inch is complet de dura mater, astfel ca acest segment nu este traversat de nici 0 structura. Segmentul medial, cu deschidere In fosa craniana mijlocie, este strabatut de multiple elemente vasculo-nervoase. Fissura orbitalis inferior - fisura orbital a inferioara este alcatuita de aripa mare a sfenoidului ~i de pars orbitalis maxillae. Fisura orbitala inferioara, numita ~i sfenomaxi lara, este separata de cea superioara printr-o punte osoasa, ~i este acoperita de membrana periorbitala ~i de mu~chiul infraorbital al lui MUlier Peretele inferior Este denumit ~i plan~eul orbitei, este constituit din fata orbitala al corpului maxilei, respectiv din apofiza orbitala a osului palatin (processus orbitalis ossis palatini). Este foarte subtire, cu 0 grosime de 0,5-1,0 mm ~i realizeaza delimitarea fata de sinusul maxilar. Are forma triunghiulara, fiind a~ezat u~or oblic dinspre medial catre lateral.. Plan~eul este traversat de ~antul infraorbital, ce se continua anterior prin canalul infraorbital, cu deschidere pe fata anterioara a maxilarului prin orificiul infra-orbital (foramen infraorbitale). Peretele medial Este cel mai complex, fiind format de corpul osului sfenoidal, lama orbitala a labirintului etmoidal, osul lacrimal ~i apofiza frontala a maxilaruJui. Are forma dreptunghiulara ~i prezinta doua orificii ~i un ~ant: Foramen ethmoidale anterius - orificiul etmoidal anterior Foramen ethmoidale posterius - orificiul etmoidal posterior, Insa foarte des pot exista ~i orificii etmoidale supranumerare.

Sistemul neurocranian,

Alcatuitdin suturile calvariei.

Sutura saggitalis- sutura sagitala, sau intraparietal a, pe linia mediana a calvariei. Sutura frontalis (metopica)- sutura frontala (metopica), pe linia mediana a scuamei

osului frontal, de obicei se oblitereaza dupa na~tere. Ea poate persista Insa In 20% din cazun. Sutura coronalis- sutura coronaHi sau frontoparietal a, Intre marginile corespunzatoare ale celor doua oase. Conecteaza cu suturile formate de aripa mare a osului sfenoidal, Impreuna cu oasele Invecinate ~i anume cu : Sutura sphenojrontalis- sutura sfenofrontala Sutura sphenoparietalis- sutura sfenoparietala Sutura sphenosquamosa- sutura sfenoscuamoasa Sutura lambdoidea- sutura lambdoida sau parietooccipitala se continua inferior cu: Sutura occipitomastoidea- sutura occipitomastoidiana Sutura squamosa- sutura scuamoasa sau solzoasa, Intre marginile de contact ale osuJui parietal ~i ale scuamei osului temporal.

Sutura frontolacrimalis Sutura sphenofrontal is

Sutura sphenoparietalis

Sistemul craniofacial,

Realizat pe de 0 parte Intre oasele neurocraniului ~i oaseJe perimaxilare, iar pe de alta parte, Intre pieseJe osoase perimaxilare Invecinate. Din acest sistem evidentiem suturile osului etmoidal ~i ale osului zigomatic dupa cum urmeaza:

Sutura Sutura Sutura Sutura Sutura Sutura

front-ethmoidalisspheno-ethmoidalisethmoidolacrimalispalato-ethmoidalisfrontozygomaticasphenozygomatica-

sutura frontoetmoidala sutura sfenoetmoidala sutura etmoidolacrimala sutura palatoetmoidala sutura frontozigomatica sutura sfenozigomatica

Sistemul perimaxilar,

Dispus Intre maxila ~i oasele perimaxilare, este dat de suturile: Sutura frontomaxillaris- sutura frontomaxi lara Sutura lacrimomaxillaris- sutura lacrimomaxi lara Sutura nazolacrimalis- sutura nazolacrimala Sutura palatomaxillaris- sutura palatomaxilara Sutura palatina transversa- sutura palatina transversa, Intre procesul palatin al maxilei lama orizontala a osului palatin.

Sutura sphenosquamosa Sutura sphenozygomatica Sutura frontozygomatica

Sutura lacrimomaxillaris

Sistemul intermaxilar

Format din suturile proprii ale maxi lei, dupa cum urmeaza: Sutura intermaxillaris- sutura intermaxilara, Intre corpurile celor doua maxile, situata vertical, inferior de spina nazala anterioara. Sutura palatina mediana- sutura palatina mediana, pe palatul dur, Intre procesele palatine ale maxilei.

 Sutura incisiva- sutura

inclslva, incisivo-maxilara sau incisivo canma. Reprezinta persisten!alimitei dintre premaxila (osul incisiv) ~i maxi la, dispusa Intre gaura incisiva ~i alveolacaninului superior.

Sutura zygomaticomaxillaris

Sutura zygomaticotemporalis

-l
.'. Fissura sphenopetrosa Fissura petrooccipital is Sutura occipito mastoidea

Foramen lacerum

Sincondrozele craniului sunt 0 forma temporara de jonqiune Intre oasele de la baza craniului, prin interpunere de !esut cartilaginos, ramas din procesul de osificare cartilaginoasa. Pan a In momentul obliterarii lor, participa la cre~terea bazei craniului. Sincondroza intrasfenoidala, aflata Intre presfenoid (corp, aripile mici) ~i postsfenoid (aripile mari ~i procesele pterigoidiene) se oblitereaza dupa na~tere. Synchondrosis intraoccipitalis anterior- sincondroza intraoccipitala anterioara situata anterior de gaura mare a osuJui occipital. Synchondrosis intraoccipitalis posterior- sincondroza intraoccipitala posterioara, situata intre par!ile laterale ~i scuama osului occipital se osifica intre varsta de 3-5 ani. Synchondrosis sphenoethmoidalissi~condroza sfenoetmoidala, Intre osul sfenoidal ~i segmentul cranian at osului etmoidal (mezetmoid), se oblitereaza pan a la varsta de 7 ani. Synchondrosis spheno-occipitalis- sincondroza sfenooccipitala, corespunzator clivusului, se osifica, devenind sinostoza la varsta de ] 8-20 ani.