Sunteți pe pagina 1din 0
 

SCUAMA TEMPORALĂ 1.Faţa exocraniană :

a.faţa temporală participă la formarea fosei temporale, la nivelul căreia are originea muşchiul temporal. În 1/3 posterioară se află şanţul arterei temporale medii şi creasta supramastoidiană. Inferior de creastă se află joncţiunea dintre partea mastoidiană şi cea scuamoasă formându-se astfel sutura scuamo-mastoidiană. Postero-superior de porul acustic extern se află spina suprameatală şi trigonul suprameatal, o depresiune care marchează antrul mastoidian situat la 1,25 cm în profunzime. b.procesul zigomatic contribuie la formarea arcadei zigomatice prin articularea cu procesul temporal al osului zigomatic. El are un segment posterior (bazal) a cărei faţă superioară este concavă şi se continuă superior cu scuama. Procesul zigomatic are două rădăcini una anterioară care este orizontală şi formează tuberculul articular şi una posterioară care se continuă cu creasta supramastoidiană. La joncţiunea dintre cele două rădăcini se află tuberculul zigomatic pe care se inseră ligamentul colateral lateral al articulaţiei temporo-mandibulare. Segmentul anterior sau liber al procesului zigomatic are o margine superioară pe care se inseră fascia temporală, o margine inferioară şi o

faţă medială unde îşi au originea fibrele muşchiului maseter. Faţa laterală este subcutanată, iar extremitatea anterioară este dinţată, articulându-se cu procesul temporal

OSUL TEMPORAL

 

OSUL TEMPORAL este format din patru părţi:

 

- SCUAMA TEMPORALĂ

- STÂNCA OSULUI TEMPORAL

- PARTEA MASTOIDIANĂ

- PARTEA TIMPANICĂ

OSULUI TEMPORAL - PARTEA MASTOIDIAN Ă - PARTEA TIMPANIC Ă al osului zigomatic. Anterior de tuberculul

al

osului zigomatic. Anterior de tuberculul articular se află o porţiune precondilară din

scuama temporalului, care participă la formarea tavanului fosei infratemporale. *Fosa mandibulară este o depresiune ovalară ce aparţine exobazei. Este formată dintr-

o

arie anterioară articulară,care aparţine scuamei temporalului şi o arie posterioară,

nearticulară- partea timpanică a temporalului. Fisura timpano-scuamoasă, situată medial la nivelul fosei mandibulare, se bifurcă medial (datorită prelungirii inferioare a tegmen tympani) în două fisuri: fisura pietro-timpanică (Glasser) şi fisura pietro- scuamoasă. Prin fisura pietro-timpanică trec artera timpanică anterioară (ramură a arterei maxilare) şi nervul coarda timpanului. *Meatul acustic extern se deschide inferior de partea posterioară a rădăcinii posterioare a procesului zigomatic al osului temporal printr-un orificiu numit por acustic extern.El este delimitat anterior şi inferior de partea timpanică a osului temporal şi supero-posterior de partea scuamoasă a osului temporal. La nivelul porului acustic extern se află în partea supero-anterioară sutura timpano-scuamoasă. 2.Faţa cerebrală este concavă şi prezintă următoarele elemente:

Osul temporal-vedere laterală 1. scuama temporală; 2. tuberculul articular; 3. procesul zigomatic al osului temporal; 4. fosa mandibulară; 5. osul timpanic; 6. procesul mastoidian; 7. porul acustic extern; 8. creasta supramatoidiană;

 

a.sutura pietro-scuamoasă b.şanţurile arterei meningee medii c.impresiuni digitate 3.Marginea parietală (superioară) participă împreună cu marginea inferioară a osului parietal la formarea suturii scuamoase şi în 1/3 anterioară se articulează cu aripa mare a osului sfenoid.

39

STÂNCA TEMPORALULUI are forma unei piramide cu baza triunghiular ă ş i cu axul oblic

STÂNCA TEMPORALULUI are forma unei piramide cu baza triunghiulară şi cu axul oblic antero- medial. Ea prezintă trei feţe, trei margini, un vârf şi o bază. 1.Baza corespunde părţii mastoidiene şi în partea sa antero-superioară se află meatul acustic extern. 2.Vârful este neregulat şi pătrunde între aripa mare a sfenoidului şi partea bazilară a occipitalului; el conţine deschiderea anterioară a canalului carotic şi participă la formarea peretelui postero-lateral al găurii rupte. 3.Faţa anterioară (vezi endobaza) 4.Faţa posterioară (vezi endobaza) 5.Faţa inferioară (vezi exobaza) 6.Marginea superioară separă fosa craniană mijlocie de cea posterioară şi la nivelul ei se inseră cortul cerebelului. Prezintă dinspre medial spre lateral următoarele elemente:

a.incizura pentru nervul abducens (VI) b.inserţia ligamentului pietrosfenoidal (Gruber) c.incizura trigeminală (Gruber) prin care trece nervul trigemen; se află la 1 cm lateral de vârful stâncii. d.şanţul sinusului pietros superior 7.Marginea posterioară separă faţa posterioară de faţa inferioară a stâncii temporalului. În 1/3 laterală marginea posterioară se articulează cu procesul jugular al occipitalului. Dinspre medial spre lateral prezintă:

a.şanţul sinusului pietros inferior la care contribuie şi partea bazilară a osului occipital. b.incizura jugulară reprezintă limita antero-medială a găurii jugulare. Incizura prezintă tuberculul intrajugular pe care se inseră ligamentul pietro-occipital; medial de tubercul se află incizura nervului glosofaringian (IX). Gaura jugulară este limitată postero-medial de incizura jugulară a osului occipital. 8.Marginea anterioară se uneşte lateral cu scuama temporalului la nivelul fisurii pietro-scuamoase şi se continuă cu prelungirea inferioară a tegmen tympani. Între marginea anterioară a stâncii şi scuama temporalului se descrie incizura sfenoidală prin care se articulează cu aripa mare a sfenoidului. Între marginea anterioară a stâncii, aripa mare a sfenoidului şi corpul sfenoidului se află gaura ruptă.

PARTEA TIMPANICĂ este o lamă osoasă cu concavitatea postero-superioară. 1.Faţa posterioară este concavă şi formează pereţii anterior, inferior şi parţial posterior al meatului acustic extern. De-a lungul marginii mediale prezintă şanţul timpanic în care se inseră timpanul. Uneori postero-inferior prezintă o proeminenţă numită torus auditiv. 2.Faţa anterioară formează partea posterioară a fosei mandibulare. 3.Marginea superioară se articulează cu tuberculul postglenoidian şi participă la delimitarea fisurii pietro-timpanice. 4.Marginea medială prezintă o proeminenţă numită proces tubar, care limitează antero-inferior canalul musculotubar. 5.Marginea inferioară se prelungeşte inferior cu procesul vaginal care înconjură baza procesului stiloid.

Osul temporal-vedere superioară 1. şanţul sinusului sigmoid; 2. tuberculul retrogaserian; 3. incizura trigeminală; 4. impresiunea trigeminală; 5. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 6. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 7. procesul zigomatic al osului temporal; 8. scuama temporalului; 9. fisura pietro- scuamoasă; 10. eminenţa arcuată; 11. tegmen tympani; 12. marginea superioară a stâncii temporale;

40

Osul temporal-vedere inferioară 1. procesul zigomatic; 2. scuama temporalului; 3. tuberculul articular; 4. fosa
Osul temporal-vedere inferioară
1.
procesul zigomatic; 2. scuama temporalului; 3. tuberculul articular;
4.
fosa mandibulară; 5. prelungirea inferioară a tegmen tympani; 6.
şanţul tubar; 7. orificiul canalului musculo-tubar; 8. orificiul inferior al
canalului carotic; 9. orificiile canaliculelor carotico-timpanice; 10.
fossula petrosa; 11. deschiderea canaliculului cohleei; 12. orificiul
inferior al canaliculului timpanic; 13. ostium introitus; 14. fosa
jugulară; 15. şanţul arterei occipitale; 16. eminenţa juxtamastoidiană;
17. incizura digastrică; 18. procesul mastoidian; 19. gaura
stilomastoidiană; 20. procesul stiloid; 21. fisura pietro-timpanică; 22.
osul timpanic; 23. porul acustic extern; 24. fisura timpano-scuamoasă;
25. fisura pietro-scuamoasă;

PARTEA MASTOIDIANĂ 1.Faţa externă prezintă gaura mastoidiană prin care trec o venă emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură meningee din artera occipitală. Pe suprafaţa externă se inseră fibre din pântecele occipital al muşchiului occipito-frontal şi muşchiul auricular posterior. În partea inferioară se află procesul mastoidian pe a cărei faţa externă se inseră muşchii sternocleidomastoidian, splenius al capului şi lung al capului. Medial de procesul mastoid se află incizura mastoidiană unde are originea pântecele posterior al muşchiului digastric. Medial de incizură se află eminenţa juxtamastoidiană şi şanţul arterei occipitale. 2.Faţa internă prezintă şanţul sinusului sigmoid la nivelul căreia se deschide gaura mastoidiană. 3.Marginea anterioară în 1/3 superioară limitează posterior conductul auditiv extern, iar în 1/3 mijlocie se articulează cu partea timpanică a osului temporal la nivelul fisurii timpano-mastoidiene; în 1/3 inferioară au originea fibre din muşchiul sternocleidomastoidian. 4.Marginea occipitală (posterioară) în partea superioară se articulează cu osul occipital la nivelul suturii occipito-mastoidiene, iar inferior au origine fibre ale muşchiului sternocleidomastoidian. 5.Marginea superioară formează împreună cu marginea superioară a scuamei temporalului, incizura parietală prin care se articulează cu unghiul mastoidian al parietalului la nivelul suturii parieto-mastoidiene.

41

CAVITĂŢILE ŞI CANALELE OSULUI TEMPORAL 1.Urechea medie (căsuţa timpanului) prezintă următorii pereţi:

2.Meatul acustic extern este format în partea superioară din scuama osului temporal,posterior din partea mastoidiană şi în rest din partea timpanică care prezintă un şanţ cu concavitatea superioară. Meatul are raport anterior cu articulaţia temporo-mandibulară, posterior cu a treia porţiune a canalului facialului şi cu celulele mastoidiene şi superior cu fosa craniană mijlocie. 3.Labirintul osos-are două porţiuni:posterioară (formată din vestibul, canale semicirculare, apeductul vestibulului) şi anterioară (formată din cohlee şi apeductul cohleei). 4.Meatul acustic intern (vezi endobaza) 5.Canalul musculotubar este împărţit de un sept în semicanalul muşchiului tensor al timpanului (situat superior) şi semicanalul tubei auditive (situat inferior). 6.Canalul facialului (canalul lui Fallope) prezintă trei porţiuni:

a.segmentul labirintic (prima porţiune) conţine nervii facial şi intermediar a lui Wriesberg şi artera labirintică. Canalul începe de la nivelul ariei facialului şi are o direcţie perpendiculară pe axul stâncii şi se termină la genunchiul facialului, unde canalul face primul cot. El trece între vestibului osos şi cohleea osoasă. b.segmentul timpanic (a doua porţiune) începe la nivelul primului cot al canalului unde se află o mică cavitate care conţine ganglionul geniculat. De aici porneşte canalul nervului pietros mare care se deschide pe faţa anterioară a stâncii prin hiatusul nervului pietros mare (hiatusul lui Fallope). A doua porţiune este paralelă cu axul stâncii şi usor descendentă spre posterior. Ea are raport lateral cu peretele medial al urechii medii pe care poate ridica o proeminenţă. Medial, canalul are raport cu vestibulul, superior cu canalul semicircular lateral şi inferior cu semicanalul muşchiului tensor al timpanului şi cu fereastra ovală. A doua porţiune a canalului facialului conţine nervul facial şi ramura pietroasă a arterei meningee medii. c.segmentul mastoidian (a treia porţiune) începe de la nivelul celui de-al doilea cot al canalului şi se termină la gaura stilomastoidiană. Cel de-al doilea cot are raport lateral cu additus ad antrum şi medial cu canalul semicircular posterior. A treia porţiune a canalului are raporturi mediale cu labirintul osos şi cu fosa jugulară, raporturi posterioare cu antrul mastoidian, raporturi anterioare cu peretele posterior al urechii medii şi al conductului acustic extern şi raporturi laterale cu additus ad antrum.vSegmentul mastoidian conţine nervul facial şi artera stilomastoidiană. 7.Canalul carotic prezintă un orificiu inferior pe faţa exocraniană a stâncii temporalului. El are iniţial un traiect ascendent, apoi antero-medial, terminându-se prin orificiu său intern la vârful stâncii.Canalul carotic conţine artera carotidă internă, plexul nervos simpatic pericarotic intern şi plexul venos pericarotic intern. La canalului carotic se află orificiile carotico-timpanice prin care pătrund nervii carotico-timpanici (ramuri ale plexului pericarotic intern) şi ramuri carotico-timpanice din artera carotidă internă. 8.Canalele nervului coarda timpanului:

a.canalul posterior conţine nervul coarda timpanului care este însoţit de o ramură a arterei stilomastoidiene. Acest canal începe din peretele anterior al celei de-a treia porţiuni a canalului facialului,la 6 mm superior de gaura stilomastoidiană. Canalul are raporturi laterale cu partea posterioară a conductului auditiv extern şi raporturi postero-mediale cu a treia porţiune a canalului facialului.În partea anterioară acest canal se deschide la nivelul unui orificiu de pe peretele posterior al urechii medii. b.canalul anterior începe de la nivelul unui orificiu situat în peretele anterior al urechii medii între prelungirea inferioară a tegmen tympani şi osul timpanic.Canalul anterior vine în raport lateral cu fosa mandibulară şi medial cu canalul musculotubar. Canalul anterior al nervului coarda timpanului se termină la nivelul fisurii pietro-timpanice. 9.Canaliculul muşchiului scăriţei începe de la nivelul vârfului piramidei şi coboară spre postero-inferior până în apropierea găurii stilomastoidiene. Acest canal are raporturi posterioare cu a treia porţiune a canalului facialului. 10.Canaliculul timpanic prezintă un orificiu inferior situat pe faţa inferioară a stâncii temporalului între orificiul inferior al canalului carotic şi fosa jugulară. Canaliculul conţine nervul timpanic (Jacobson) şi artera timpanică inferioară şi are un traiect vertical până la orificiul său superior situat la nivelul peretelui inferior al căsuţei timpanului. 11.Antrul mastoidian 12.Celulele mastoidiene

42

 

SCUAMA OCCIPITALULUI este convexă spre exterior şi prezintă o faţa externă (exocraniană) şi o faţa internă (endocraniană). 1.Faţa endocraniană (internă)-are următoarele elemente:

a.protuberanţa occipitală internă care corespunde confluenţei sinusurilor venoase. b.şanţul sinusului sagital superior urcă spre unghiul superior al scuamei şi conţine sinusul sagital superior situat într-o dedublare a coasei creierului. Împreună cu şanţurile sinusurilor transverse formează eminenţa cruciformă. c.creasta ocicipitală internă coboară de la protuberanţa occipitală internă şi se bifurcă inferior deasupra găurii occipitale mari. d.fosa vermiană se află între gaura occipitală mare şi bifurcaţia crestei occipitale interne; ea vine în raport cu partea inferioară a vermisului cerebelos. e.şanţurile sinusurilor transverse se extind lateral de la protuberanţa occipitală internă. Pe marginile şanţului se inseră cortul cerebelului. f.fosele cerebrale se află superior de şanţurile sinusurilor transverse şi vin în raport cu lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. g.fosele cerebeloase se află inferior de şanţurile sinusurilor transverse şi vin în raport cu emisferele cerebeloase. 2.Faţa exocraniană (externă) este convexă şi prezintă următoarele elemente:

 

OSUL OCCIPITAL

OSUL

OCCIPITAL

prezint ă trei

prezintă trei

porţiuni:

-SCUAMA

-PARTEA

BAZILARĂ

-PĂRŢILE

LATERALE

 

Osul occipital-vedere exocraniană

   

a.protuberanţa occipitală externă pe care se inseră ligamentul nucal şi o parte din fibrele muşchiului trapez. b.creasta occipitală externă este o creastă verticală, situată inferior de protuberanţa occipitală externă; la nivelul ei se inseră ligamentul nucal. c.linia nucală supremă unde îşi are originea pântecele occipital al muşchiului occipito-frontal şi aponevroza epicraniană. d.linia nucală superioară se află lateral de protuberanţa occipitală externă şi serveşte inserţiei muşchilor trapez, splenius al capului şi sternocleidomastoidian. e.linia nucală inferioară se află inferior de precedenta şi intersectează mijlocul crestei occipitale externe. f.zona dintre liniile nucale superioară şi inferioară unde se inseră muşchii semispinal al capului şi oblic superior al capului. g.zona situată anterior de linia nucală inferioară prezintă inserţiile muşchilor mic drept posterior al capului şi mare drept posterior al capului. În apropierea marginii posterioare a găurii occipitale mari se inseră membrana atlanto-occipitală posterioară. GAURA OCCIPITALĂ MARE este limitată anterior de partea bazilară a occipitalului, lateral de părţile laterale şi posterior de scuama occipitalului. Ea stabileşte o comunicare între fosa craniană posterioară şi canalul vertebral. Gaura occipitală conţine: limita inferioară a bulbului rahidian, limita superioară a măduvei spinării,meningele, prima denticulaţie a ligamentului dinţat, arterele vertebrale împreună cu plexurile simpatice periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinală anterioară, rădăcinile spinale ale nervilor accesori (XI), tonsilele cerebeloase, ligamentul dintelui axisului şi membrana tectoria. La nivelul marginii anterioare a găurii occipitale mari se ataşează membrana atlanto-occipitală anterioară şi la nivelul marginii laterale ligamentele alare.

1. linia nucală supremă; 2. scuama occipitalului; 3. protuberanţa occipitală externă; 4. linia nucală superioară; 5. linia nucală inferioară; 6. procesul jugular, 7. condilul occipital; 8. partea bazilară a occipitalului; 9. tuberculul faringian; 10. gaura occipitală mare; 11. creasta occipitală externă

 
   

43

PARTEA BAZILAR Ă A OSULUI OCCIPITAL prezint ă : 1.Fa ţ a superioar ă (intern

PARTEA BAZILARĂ A OSULUI OCCIPITAL prezintă:

1.Faţa superioară (internă) are formă concavă, formând împreună cu corpul sfenoidului clivusul, o suprafaţă care vine în raport cu bulbul rahidian, puntea, artera bazilară şi părţile terminale ale arterelor vertebrale; în apropierea găurii occipitale mari pe clivus se inseră membrana tectoria şi ligamentul dintelui axisului. Pe marginile laterale ale feţei superioare se află şanţurile sinusurilor pietroase inferioare, la formarea cărora participă şi stânca temporalului. 2.Faţa inferioară (externă) prezintă pe linia mediană o proeminenţă, tuberculul faringian situat la 1 cm anterior de gaura occipitală mare şi pe care se inseră rafeul faringian şi ligamentul longitudinal anterior al coloanei vertebrale. Posterior de tubercul se află o depresiune pe care se inseră membrana atlanto-occipitală anterioară şi ligamentul atlanto-axoidian median. Lateral de tuberculul faringian se inseră muşchiul lung al capului. Anterior de tubercul se observă foseta naviculară ce conţine uneori foseta faringiană. De o parte şi de alta a liniei mediane se găsesc două creste:una anterioară-creasta sinostozică şi alta posterioară-creasta musculară; pe spaţiul dintre creste şi pe creasta musculară se inseră muşchiul drept anterior al capului. 3.Marginea anterioară este de fapt o faţetă care se articulează cu osul sfenoid. 4.Marginile laterale se articulează cu marginile posterioare ale stâncilor temporalelor.

PĂRŢILE LATERALE (CONDILARE) limitează lateral gaura occipitală mare şi prezintă:

1.Faţa externă (inferioară) prezintă condilii occipitali care participă la formarea articulaţiei atlanto- occipitale; condilii au formă ovalară, cu axul oblic orientat antero-medial; pe marginile lor se inseră capsula articulară, iar feţele lor interne au zone de inserţie pentru ligamentele alare. Lateral de condili se află orificiul extern al canalului hipoglosului prin care trec nervul hipoglos (XII), ramura meningee a nervului hipoglos, vene comitante (plex venos) şi ramura meningee a arterei faringiene ascendente. Posterior de condil se află fosa condilară care este uneori perforată de canalul condilar prin care trece o venă emisară de la sinusul sigmoid. Lateral de partea posterioară a condilului există o zonă unde se inseră muşchiul drept lateral al capului. 2.Faţa internă (superioară) prezintă în partea anterioară tuberculul jugular pe al cărui versant posterior trec nervii glosofaringian (IX), vag (X) şi accesor (XI). Medial şi inferior de tuberculul jugular se află orificiul intern al canalului hipoglosului. 3.Marginea externă prezintă procesul jugular care se articulează cu osul temporal. Anterior de proces se află incizura jugulară care contribuie la formarea găurii jugulare; poate prezenta o proeminenţă numită procesul intrajugular. Pe faţa inferioară a procesului se inseră muşchiul drept lateral al capului.Uneori pe această margine poate exista un proces paramastoidian.

MARGINILE ŞI UNGHIURILE 1.Marginile lambdoide sunt dinţate şi se articulează cu oasele parietale formând sutura lambdoidă. 2.Marginile mastoidiene se articulează cu părţile mastoidiene ale oaselor temporale. 3.Unghiul superior este cuprins între cele două oase parietale. 4.Unghiurile laterale se află la intersecţia dintre oasele parietal, occipital şi partea mastoidiană a osului temporal.

Osul occipital-vedere endocraniană 1. marginea lambdoidă; 2. şanţul sinusului pietros superior; 3. fosa cerebrală; 4. şanţul sinusului transvers; 5. protuberanţa occipitală internă; 6. creasta occipitală internă; 7. foseta vermiană; 8. procesul jugular; 9. tuberculul jugular; 10. faţa superioară a părţii bazilare; 11. faţa anterioară a părţii bazilare; 12. canalul hipoglosului,; 13. fosa cerebeloasă;

ţ ii bazilare; 11. fa ţ a anterioar ă a p ă r ţ ii bazilare;

44