Sunteți pe pagina 1din 0

NERVUL GLOSOFARINGIAN IX

 

Originea reală

Originea aparent ă a nervului IX 1. nervul XII; 2. nervul XI; 3. nervul X;

Originea aparentă a nervului IX 1. nervul XII; 2. nervul XI; 3. nervul X; 4. nervul IX; 5. nervul VIII; 6. nervul VII; 7. nervul VI; 8. artera bazilară; 9. artera vertebrală; 10. artera spinală anterioară; 11. artera cerebeloasă postero-inferioară; 12. şanţul retroolivar; 13. oliva;

1.Nucleul ambiguu aparţine coloanei viscero-eferente speciale (VES). Din partea rostală a nucleului ambiguu pornesc fibre VES care străbat nervul IX şi inervează muşchii stilofaringian şi stiloglos. 2.Nucleul salivator inferior aparţine coloanei viscero-eferente generale (VEG) şi se află localizat în bulb. Nucleul conţine protoneuronii căii parasimpatice care trimit fibre preganglionare ce parcurg nervul IX, nervul timpanic, plexul timpanic şi nervul pietros mic. Fibrele preganglionare fac sinapsă cu deutoneuronul căii în ganglionul otic. Fibrele parasimpatice postganglionare ajung prin intermediul nervului auriculo-temporal şi a ramurilor sale glandulare să inerveze glanda parotidă. 3.Nucleul tractului solitar aparţine coloanei viscero-aferente speciale (VAS) şi se află localizat în bulb. În partea sa laterală se individualizează nucleului gustativ Nageotte. Protoneuronul căii gustative se află în ganglionul inferior al nervului IX. Prelungirile periferice ale acestui neuron pseudounipolar aduc informaţii gustative din porţiunea postsulcală a limbii şi de la papilele valate. Prelungirile centrale fac sinapsă cu deutoneuronul căii în nucleul gustativ Nageotte. Eferenţele nucleului gustativ se proiectează în talamus în nucleul ventro-postero-medial. 4.Nucleul tractului spinal al trigemenului aparţine coloanei somato-aferente generale (SAG) şi se află în bulb. Acest nucleu primeşte informaţii termice-dureroase de la nivelul 1/3 posterioare (partea postsulcală) a limbii, mucoasa nazofaringelui şi orofaringelui (inclusiv a regiunii tonsilare, a palatului moale şi a istmului buco-faringian). 5. Fibrele viscero-aferente generale (VAG) culeg informaţii din 1-3 posterioară a limbii, regiunea tonsilară, peretele posterior al nazofaringelui, mucoasa tubei auditive, mucoasa celulelor mastoidiene şi mucoasa urechii medii. Protoneuronul căii se află în ganglionul inferior al nervului IX şi deutoneuronul în nucleul tractului solitar.

Originea aparentă: şanţul retroolivar;

 
Nervul IX în fosa cranian ă posterioar ă (vedere superioar ă ) 1. artera bazilar

Nervul IX în fosa craniană posterioară (vedere superioară) 1. artera bazilară; 2. artera vertebrală; 3. nervul XII; 4. sinusul

pietros inferior; 5. tuberculul jugular; 6. partea antero-medială

a

găurii jugulare; 7.

 

sinusul sigmoidian; 8. rădăcina spinală a nervului XI; 9. artera cerebeloasă postero- inferioară; 10. gaura occipitală mare; 11. artera spinală posterioară; 12. rădăcina craniană a nervului XI; 13. nervul

Ganglionii nervului IX

1.Ganglionul superior (Ehrenritter) se află la nivelul şanţului nervului IX din compartimentul antero-medial al găurii jugulare. Conţine neuroni pseudounipolari- protoneuronii căii SAG de la nivelul mucoasei faringelui (inclusiv a palatului moale, regiunii tonsilare şi a istmului buco- faringian). 2.Ganglionul inferior (Andersch) se află la nivelul fossulei petrosa. Conţine neuroni pseudounipolari- protoneuronii căilor VAS (gustative) de la nivelul 1/3 posterioare a limbii

X;

14. nervul IX;

inclusiv a şanţului terminal şi papilele valate. Conţine şi protoneuronii căii VAG.

107

Traiect ş i raporturi

Traiect şi raporturi

1.Fosa craniană posterioară. Nervul IX străbate spaţiul subarahnoidian având un traiect orizontal. Fiecare dintre filete şi rădăcini are o teacă pială proprie. După ce vine în raport cu tuberculul jugular pătrunde în gaura jugulară. 2.Gaura jugulară. Nervul străbate partea anterioară a compartimentului antero-medial al găurii jugulare, devenind vertical. La acest nivel se află ganglionul său superior (Ehrenritter). 3.Spaţiul retrostilian. La acest nivel nervul IX face o curbă cu concavitatea anterioară. Iniţial trece între artera carotidă internă (situată medial) şi nervul vag (situat lateral) ajungând să coboare anterior de arteră pe marginea posterioară a muşchiului stilofaringian. Apoi trece lateral de muşchiul stilofaringian şi ajunge în spaţiul paraamigdalian (pterigo-faringian). 4.Spaţiul paraamigdalian. Nervul IX este iniţial situat postero-inferior de muşchiul stiloglos după care se angajează pe faţa profundă a acestui muşchi. Apoi fie perforează muşchiul constrictor superior al faringelui sau trece între acesta şi muşchiul constrictor mijlociu; ramurile sale terminale ajung în 1/3 posterioară a limbii şi în regiunea amigdaliană. 5. Baza limbii

Nervul IX în spa ţ iul paraamigdalian (vedere medial ă )  

Nervul IX în spaţiul paraamigdalian (vedere medială)

 

1.

muşchiul constrictor superior al

faringelui; 2. palatul moale; 3. muşchiul

palatofaringian; 4. muşchiul palatoglos; 5. muşchiul maseter; 6. ramul mandibulei; 7. nervul lingual; 8. nervul alveolar inferior; 9. artera alveolară inferioară; 10. muşchiul pterigoidian medial; 11. muşchiul stilofaringian; 12. artera palatina ascendentă; 13. nervul IX; 14. artera carotidă externă; 15. bucla arterei faciale;

 

16.

molarul 3; 17. muşchiul buccinator;

Nervul IX în spaţiul latero-faringian 1. muşchiul stilofaringian; 2. nervul IX; 3. muşchiul constrictor superior al faringelui; 4. nervul lingual; 5. artera palatină ascendentă; 6. proiecţia tonsilei palatine; 7. rafeul pterigo-mandibular; 8. muşchiul stiloglos; 9. limba; 10. muşchiul hioglos; 11. osul hioid; 12. artera carotidă externă; 13. muşchiul constrictor mijlociu al faringelui; 14. nervul XII;

19.

spaţiul pterigo-mandibular; 20. rafeul

pterigo-mandibular;

 
 

108

Ramurile nervului glosofaringian

Ramurile nervului glosofaringian

1.Nervul timpanic (Jacobson) Nervul timpanic are originea la nivelul ganglionului inferior al nervului IX şi face o curbă spre superior. Pătrunde prin canaliculul timpanic de la nivelul stâncii temporalului împreună cu artera timpanică inferioară (ramură a arterei faringiene ascendente). Prin acest canal de 6 mm nervul intră în urechea medie inferior de promontoriu. Nervul timpanic are apoi un traiect ascendent pe peretele medial al urechii medii la nivelul promontoriului şi dă ramuri care participă la formarea plexului timpanic. a.ramurile posterioare inervează mucoasa fereastrei rotunde şi mucoasa din jurul ferestrei ovale şi

scăriţei; b.ramurile anterioare inervează mucoasa tubei auditive şi se anastomozează cu ramuri ale plexului pericarotic intern; c.ramurile terminale:

a

 

-ramura anastomotică cu nervul pietros mare ; -nervul pietros mic traversează canalul omonim inferior de muşchiul tensor al timpanului,

apoi iese prin hiatusul şi şanţul nervului de pe faţa anterioară a stâncii temporalului. Trece în continuare prin canalul Arnold sau prin gaura ovală şi pătrunde în regiunea infratemporală. Aici el se termină la nivelul ganglionului otic. *Nervul timpanic conţine atât fibre senzitive care inervează mucoasa tubei auditive a urechii medii şi

a

celulelor mastoidiene, cât şi fibre parasimpatice preganglionare pentru glanda parotidă.

2.Ramurile carotice (superioară şi inferioară) se desprind imediat inferior de exobază, trec pe faţa

laterală a arterei carotide interne şi ajung la sinusul carotic şi la glomusul carotic. 3.Ramurile faringiene provin dintr-un trunchi comun care se află superficial de muşchiul constrictor al faringelui. Ele se anastomează cu ramurile faringiene de la nivelul nervului X şi cele ale ganglionului cervical superior formând plexul faringian. Filetele de la nivelul nervului IX perforează muşchiul constrictor superior al faringelui, posterior de muşchiul stilofaringian. Aceste ramuri inervează senzitiv mucoasa orofaringelui şi a nazofaringelui. 4.Nervul pentru muşchiul stilofaringian 5.Nervul pentru muşchiul stiloglos 6.Ramurile tonsilare se desprind pe faţa externă a muşchiului stilofaringian direct sau printr-un trunchi comun. Aceste ramuri perforează muşchiul constrictor superior al faringelui şi formează prin anastomoza cu nervii palatini mici plexul tonsilar Andersch. Acesta inervează tonsila palatină, mucoasa palatului moale şi a istmului buco-faringian. 7.Ramurile linguale ajung în 1/3 posterioară a limbii (porţiunea postsulcală). Ele inervează senzitiv mucoasa din 1/3 posterioară a limbii (partea postsulcală) şi şanţul terminal. Ramurile linguale conţin şi fibre gustative (VAS) de la aceasta zonă şi de la papilele valate care sunt situate anterior de şanţul terminal şi fibre senzitive SAG.

Nervul IX în spaţiul paraamigdalian 1. nervul IX; 2. artera carotidă internă; 3. muşchiul stiloglos; 4. muşchiul pterigoidian lateral; 5. muşchiul pterigoidian medial; 6. artera palatină ascendentă; 7. artera facială; 8. muşchiul milohioidian; 9. muşchiul hioglos; 10. hioidul; 11. muşchiul constrictor inferior al faringelui; 12. artera carotidă comună; 13. artera carotidă externă; 14. muşchiul constrictor mijlociu al faringelui; 15. artera faringiană ascendentă; 16. muşchiul stilofaringian; 17. aripioarele faringelui; 18. procesul stiloid; 19. muşchiul constrictor superior al faringelui;

 

109

GLANDA PAROTIDĂ

GLANDA PAROTID Ă 1.Forma glanda parotid ă are forma unei piramide inversate cu trei fe ţ
1.Forma glanda parotid ă are forma unei piramide inversate cu trei fe ţ e ,

1.Forma glanda parotidă are forma unei piramide inversate cu trei feţe , o bază şi un vârf. 2.Fascia parotidiană. Glanda este situată în loja glandei parotide din regiunea parotido-maseterină. Loja glandei este situată într-o dedublare a lamei superficiale a fasciei cervicale. Lama superficială a fasciei cervicale se dedublează la marginea posterioară a parotidei în două foiţe: superficială şi profundă. Foiţa superficială continuă direcţia lamei superficiale a fasciei cervicale şi ajunsă în regiunea maseterină se ataşează pe unghiul mandibulei, marginea posterioară a ramului mandibulei şi pe marginea inferioară a arcadei zigomatice. Foiţa profundă se desprinde din lama superficială a fasciei cervicale la nivelul marginii anterioare a muşchiului sternocleidomastoidian. Are direcţie spre medial având raporturi posterior cu diafragma stiliană. Ajunge la marginea posterioară a muşchiului pterigoidian medial şi apoi se continuă cu foiţa superficială la marginea posterioară a muşchiului maseter. Între loja parotidiană şi cea submandibulară se află bandeleta interparotideo-submandibulară o condensare a lamei superficiale a fasciei cervicale. 3.Loja parotidiană este un spatiu osteo-musculo-aponevrotic care are forma de piramidă triunghiulară cu trei pereţi, o bază şi un vârf. a.peretele lateral: tegument, ţesutul celular subcutanat, muşchiul platysma, lama superficială a fasciei cervicale; b.peretele anterior: marginile posterioare ale ramului mandibulei, muşchiului maseter şi muşchiului pterigoidian medial; c.peretele posterior: diafragma stiliană (muşchii stilohioidian, stiloglos şi stilofaringian; ligamentele stilomandibular şi stilohioidian). d.peretele superior: articulaţia temporo-madibulară, partea timpanică a osului temporal; e.vârful: bandeleta interparotideo-submandibulară; 4.Configuraţia externă a glandei parotide. Glanda parotidă are forma unei piramide turtite cu trei feţe (laterală, antero-medială, postero-medială), trei margini (anterioară, posterioară, medială), o bază (superioară) şi un vârf. a.faţa laterală poate fi plană sau uşor convexă. Este acoperită de o foiţă superficială desprinsă din lama superficială a fasciei cervicale (se întinde între marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian şi marginea posterioară a muschiului maseter). b.faţa antero-medială are forma unui jgheab vertical concav spre anterior. c.feţele postero-medială este neregulată. d.faţa superioară sau baza parotidei este neregulată si are raposturi cu structurile articulatiei temporo-mandibulare şi conductul auditiv extern. e.vârful este separat de loja submandibulară prin bandeleta interparotideo-submandibulară şi de cele mai multe ori coboară pâna la nivelul trigonului carotic. f.marginea anterioară traversează faţa laterală a muschiului maseter. În partea superioară a acestei margini ductul parotidian iese din glandă în regiunea maseterină. g.marginea posterioară corespunde marginii anterioare a muschiului sternocleidomastoidian h.marginea medială (faringiană) se află de-a lungul ligamentului stilomandibular. 5.Prelungirile glandei parotide a.prelungirea medială se insinuează între ligamentul stilomandibular şi ligamentul sfenomandibular; b.prelungirea posterioară pătrunde între pântecele posterior al muşchiului digastric şi muşchiul sternocleidomastoidian sau între pântecele posterior al muşchiului digastric şi muşchiul stilohioidian. c.prelungirea anterioară (maseterină) însoţeşte ductul parotidian pe faţa laterală a muşchiului maseter. d.prelungirea pterigoidiană se insinuează între muşchiul pterigoidian medial şi ramul mandibulei.

110

Raporturile intrinseci ale glandei parotide

Raporturile intrinseci ale glandei parotide

În interiorul glandei parotide se află trei planuri de structuri :

1.Planul nervos (lateral) este format din nervul facial (VII) şi ramurile sale terminale (vezi diviziunea intraparotidiană a nervului facial) şi nervul auriculo- temporal. 2.Planul venos (mijlociu) conţine următoarele vene: vena temporală superficială, vena maxilară, vena retromandibulară, vena jugulara externă şi vena auriculara posterioară; 3.Planul arterial (profund) este reprezentat de artera carotidă externă; în interiorul glandei se desprind următoarele ramuri: artera auriculară posterioară, artera temporală superficială şi artera maxilară;

Pediculii vasculo-nervoşi ai glandei parotide

1.Pediculul anterior : ductul parotidian, vasele transverse ale feţei, ramurile zigomatice ale nervului VII; 2.Pediculii inferiori : diviziunea anterioară a venei retromandibulare, vena jugulară externă ; 3.Pedicul medial (carotidian) : artera carotidă externă ; 4.Pediculul posterior (retroauricular): vasele auriculare posterioare ; 5.Pediculul postero-inferior (stilomastoidian): nervul facial, vasele stilomastoidiene; 6.Pediculul subcondilian : vasele maxilare; 7.Pediculul superior (temporal): vasele temporale superficiale şi nervul auriculo- temporal;

Vascularizaţia glandei parotide

Raporturile intrinseci ale glandei parotide 1. nervul VII; 2. nervul auriculo-temporal; 3. artera carotidă externă; 4. artera maxilară; 5. vena retromandibulară; 6. vena jugulară externă; 7. artera carotidă externă; 8. vena auriculară posterioară; 9. artera auriculară posterioară; 10. vena temporală superficială; 11. vena maxilară; 12. diviziunea anterioară a venei retromandibulare; 13. trunchiul transverso-facial; 14. trunchiul cervico-facial; 15. trunchiul temporo-facial;

1.Vasele: artera auriculară posterioară, artera transversă a feţei, artera temporală superficială, ramuri glandulare din artera carotidă ; vena jugulară externă; 2.Limfonodulii parotidieni superficiali şi profunzi

Inervaţia parasimpatică a glandei parotide

1.Protoneuronul căii parasimpatice: nucleul salivator inferior din bulb 2.Fibrele parasimpatice preganglionare străbat nervul IX, nervul timpanic, plexul timpanic, nervul pietros mic; 3.Deutoneuronul căii parasimpatice. Fibrele parasimpatice preganglionare fac sinapsă cu deutoneuronul căii în ganglionul otic; 4.Fibrele parasimpatice postganglionare străbat nervul auriculo-temporal şi ajung la glanda parotidă ;

 

111

Raporturile extrinseci ale glandei parotide

1.Faţa laterală are raporturi cu elementele care alcătuiesc peretele lateral al lojei parotidiene: tegumentul, ţesutul celular subcutanat care conţine ramuri ale nervului auricular mare, fibrele posterioare ale muşchiului platysma, muşchiul rizorius, lama superficială a fasciei cervicale, limfonodulii parotidieni superficiali; 2.Faţa antero-medială vine în raport cu marginile posterioare ale muşchiului maseter, muşchiului pterigoidian medial şi cu ramul mandibulei. 3.Faţa postero-medială are raporturi cu muşchiul sternocleidomastoidian, procesul mastoidian, pântecele posterior al muşchiului digastric, procesul stiloid, buchetul stilian (muşchii stilohioidian, stiloglos şi stilofaringian, ligamentele stilomandibular şi stilohioidian), artera carotidă externă; prin intermediul diafragmei stiliene glanda parotidă vine în raport cu spaţiul retrostilian. 4.Faţa superioară are raporturi cu articulaţia temporo-mandibulară, conductul auditiv extern şi nervul auriculo-temporal ;

, conductul auditiv extern ş i nervul auriculo-temporal ; Ductul parotidian Stenon 1. glanda parotid ă

Ductul parotidian Stenon 1. glanda parotidă; 2. muşchiul maseter; 3. muşchiul buccinator; 4. vena facială; 5. ductul parotidian Stenon

Ductul glandei parotide Stenon

1.Origine. Ductul parotidian se formează în partea postero-inferioară a glandei prin unirea a două trunchiuri. 2.Traiect. Ductul parotidian are o direcţie ascendentă spre anterior şi emerge pe faţa antero-superioară a glandei parotide. Traversează faţa externă a muşchiului maseter la 1,5 cm inferior de arcada zigomatică. În această porţiune are raporturi superioare cu prelungirea anterioară a glandei parotide, vasele transverse ale feţei, ramurile bucale superioare ale nervului facial. Inferior de ductul parotidian se află ramurile bucale inferioare ale nervului facial (VII). Din regiunea maseterină ductul trece în regiunea bucală unde face o curbă spre medial şi străbate corpul adipos al obrazului. Inferior de duct se află nervul bucal şi artera bucală. Perforează muşchiul buccinator şi după un scurt traiect submucos se deschide la nivelul vestibulului bucal printr-un orificiu oblic de pe papila paroidiană. Aceasta este o proeminenţă situată pe mucoasa jugală din dreptul molarului 2 superior. Ductul parotidian poate fi palpat la marginea anterioară a muşchiului maseter (dupa ce acesta este contractat) prin rulare sub deget. Descoperirea chirurgicală pe cale se face printr-o incizie al cărei centru se afla la intersecţia a două linii : prima linie uneşte lobul urechii cu aripa nasului şi a doua linie uneşte tragusul cu unghiul gurii.

112