Sunteți pe pagina 1din 6

MIOLOGIE

CLASIFICAREA MUŞCHILOR

1. Muşchiul pielos
2. Muşchii capului:
pieloşi;
masticatori;
hioidieni;
ai organelor (limbă,faringe, văl palatin, laringe).

1. Muşchiul pielos - este situat între piele şi fascia superficială a trunchiului,


întinzându-se de la pliul iei şi până la comisura buzelor (risorius Santorini). Are rol de
tremurător al pielii şi tensor al fasciei superficiale. Aste mai dezvoltat în zonele în care
animalul nu ajunge cu capul, cu coama şi cu coada (zona toraco-abdominală, laturile spetei,
partea ventrală a gâtului, zona cefalică).

2. MUŞCHII CAPULUI
2.1. Muşchii pieloşi ai capului. Inserţia mobilă se prinde de piele, iar cea opusă pe
oase ,cartilagii, fascii şi sunt inervaţi de nervul facial. Se clasifică în :

2.1.1. muşchii pieloşi ai feţei sunt dispuşi în jurul orificiilor bucale, nazale, oculare.

2.1.1.1. ai buzelor şi obrajilor :

- m. orbicularul gurii , este un sfincter al orificiului bucal, acţionează în


prehensiunea hranei;
- m. zigomatic, trage comisura buzelor spre înapoi ;
- m. ridicător propriu al buzei superioare, se uneşte cu ononimul său formând o
aponevroză comună, acţionează ca ridicător al buzei superioare.
- m. coborâtor al buzei superioare, trage lateral şi coboară buza superioară.
- m. cutanat al feţei, trage comisura buzelor înapoi şi în jos.
- m. coborâtor al buzei inferioare, trage buza inferioară în jos.
- m. mental, redus, impar, situate în buza inferioară.
- m. ridicătorul mental, situate sub mucoasa buzei inferioare, ridică şi susţine buza
inferioară.
- m. incisiv, fascicule musculare sub mucoasa labială, apropie buzele şi le
proiectează înainte, intervenind în supt şi băut.

1
2.1.1.2. muşchii pieloşi ai nasului :

- m. ridicător nazolabial, subţire, lăţit, acţionează ca ridicător al buzei superioare,


a comisurii buzei şi a aripii nasului.
- m. canin, se inseră oral pe aripa externă a nasului, acţionează ca dilatator al nării
la cabaline şi deviator lateral al comisurii buzelor la rumegătoare.
- m. lateral al nasului, intervine în mobilitatea narinelor.
- m. transversal nazal, impar, existent numai la ecvine, dilatator al nărilor.
- M. cutanat nazal, lat, subţire, existent numai la rumegătoare, intervine în
mobilitatea narinelor.

2.1.1.3. muşchii pieloşi ai craniului şi pleoapelor :

- m. frontal, subţire, tremurător al pleoapei superioare.


- m. orbicularul pleoapelor, muşchi circular situate în jurul orbitei în grosimea
pleoapelor, acţionează în închiderea pleoapelor.
- m. lacrimal, triunghiular, situate înaintea şi dedesuptul orbitei, tremurător al
pleoapei.

2.1.2. muşchii pieloşi ai urechii, sunt grupaţi înjurul cartilagelor auriculare(


cartilajul concal – pavilionul urechii, în formă de cornet, cartilajul inelar, cu aspect
cilindric se prinde de pavilion şi de meatul auditiv extern, cartilaj scutular, o placă
cartilaginoasă situată pe suprafaţa muşchiul temporal.
- m. intrinseci, reduşi, se prind cu ambele extremităţi pe cartilajul concal,
modificând pavilionul urechii.
- m. extrinseci, bine dezvoltaţi, se inseră pe cartilagele auriculare şi pe oasele din
jur, rotind pavilionul urechii oral, aboral, medial, lateral.

2.2. m. masticatori, sunt muşchi puternici, ce le conferă o mare forţă de


contracţie, acţionând ca ridicători sau deviatori ai mandibulei.

- m. maseter, ocupă faţa mandibulară externă cu fibre în trei planuri la ovine şi


două planuri la cabaline, se inseră fix pe spina maxilară şi mobil pe mandibulă, acţionând ca
ridicător, propulsor şi uşor deviator lateral al mandibulei.
- m. temporal, se inseră pe temporal şi pe mandibulă, acţionează ca ridicător al
mandibulei.
- m. pterigoidian medial, situat pe partea internă a mandibulei, ridicător,
propulsor şi deviator lateral al mandibulei.

2
- m. pterigoidian lateral, plasat pe faţa internă a articulaţiei temporo-
mandibulare, acţionează ca propulsor şi deviator lateral al mandibulei, intens solicitat la
rumegătoare.
- m. buccinator, aşezat în partea anterioară a obrajilor completează peretele
lateral al cavităţii bucale, rol secundar în masticaţie prin readucerea bolului alimentar pe
tabla dentară. Are o porţiune bucală cu aspect penat, ce se inseră pe maxilă şi mandibulă
şi o porţiune molară situată sub muşchiul maseter.
- m. digastric, se inseră pe apofiza jugulară a occipitalului şi mobil pe ramura
recurbată a mandibulei, acţionează ca un coborâtor al mandibulei.
- m. transversul mandibular, specific rumegătoarelor, completează peretele
ventral al cavităţii bucale.

2.3. muşchii hioidului:


- intrinseci, care se prind numai de oasele complexului hioidian ;
- extrinseci, care se inseră cu un tendon pe complexul hioidian şi cu cealaltă inserţie pe
alte oase ale capului. Asigură dinamica complexului hioidian, rol în deglutiţie.

3. MUŞCHII GÂTULUI
M. cervicali dorsali :
- stratul I
- stratul II
- stratul III
- stratul IV
M. cervicali ventrali :
- stratul superficial
- stratul profund

Musculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltată, dispusă în straturi, asigurând


o mobilitate mare atât gâtului cât şi capului. Muşchii intrinseci sau muşchii proprii ai
gâtului sunt cei care se află în stratul cel mai profund, în imediata vecinătate a
vertebrelor cervicale, iar musculatura care a pătruns în teritoriul cervical ocupă o poziţie
superficială.
Musculatura cervicală este învelită în trei fascii : superficială, cervicală mijlocie şi
cervicală profundă.
3.1. M. cervicali dorsali. Sunt muşchii situaţi dorsal faţă de apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale.
Stratul I cuprinde :

3
- m. trapez, are o porţiune cervicală şi alta toracală, formă relativ triunghiulară,
se inseră dorsal pe coarda ligamentului cervical, iar ventral pe spina scapulară, acţionând
ca ridicător şi basculator al spetei.
Stratul II cuprinde :
- m. romboid cervical, are formă relativ triunghiulară, se inseră cranial pe
ligamentul cervical, iar caudal pe unghiul cervical al spetei, având rol de basculator al
spetei.
- m. dinţat ventral cervical (seratul ventral), are formă relativ triunghiulară,
inseră cranial pe apofizele transverse ale ultimelor cinci vertebre cervicale, iar caudal pe
suprafaţa serată a spetei, având rol de extensor al gâtului şi basculator al spetei.
- m. splenius, bine dezvoltat la cal, redus la oaie, se inseră cranial pe occipital şi
caudal pe apofizele spinoase toracale, având rol de extensor al gâtului şi înclinător lateral
al capului.
Stratul III cuprinde :
- m. semispinal al capului (marele complex), este un muşchi masiv format din două
porţiuni, una dorsală poligastrică şi una ventrală semipenată. Se înseră cranial pe apofizele
articulare cervicale şi pe occipital, iar caudal pe apofizele spinoase şi transverse ale
vertebrelor toracale, având rol de extensor al capului şi gâtului, dublând ligamentul
cervical de care este uşor aderent.
- m. lungul capului (micul complex) este un muşchi alungit, se inseră cranial pe
apofiza mastoidiană, caudal pe apofizele cervicale şi transverse toracale, acţionând ca
extensor şi înclinător lateral al capului şi gâtului.
- m. lungul atlasului, este un muşchi fuziform care se inseră cranial pe aripa
atlasului, iar caudal pe apofizele articulare cervicale şi transverse toracale, acţionând ca
extensor şi înclinător lateral al gâtului.
Stratul IV , cel mai profund are o dispoziţie segmentară, nedepăşind în general
două vertebre alăturate. Cuprinde :
- m. multifid cervical , se găseşte în partea dorso-laterală a vertebrelor cervicale
este alcătuit din fascicule scurte dispuse în trei straturi, având rol de extensor şi
înclinător lateral al gâtului.
- m. intertransversali cervicali, unesc procesele transverse şi articulare
aparţinând la două vertebre vecine, fiecare muşchi prezentând trei porţiuni, având rol de
înclinător lateral al gâtului.
- m. oblicul mare (caudal) al capului, este dispus oblic între cranial aripa atlasului
şi caudal apofiza spinoasă a axisului, acţionând ca principal rotator al capului.
- m. oblicul mic (cranial) al capului, de formă patrulateră se inseră cranial mobil
pe apofiza jugulară şi creasta mastoidiană şi caudal fix pe aripa atlasului, fiind un
extensor şi de înclinător lateral al gâtului.

4
- m. marele drept dorsal al capului, este situat în zona cefei, are două fascicule
care se prind cranial pe protuberanţa occipitalului (partea profundă) iar caudal pe apofiza
spinoasă a axisului, fiind extensor al capului.
- m. micul drept dorsal al capului, este un muşchi redus situat sub marele drept
dorsal, se inseră pe occipital şi pe tuberculul dorsal al atlasului, având rol de extensor al
capului şi tensor al capsulei articulare occipito-atloidiene.

Muşchii cervicali ventrali sunt situaţi ventral faţă de apofizele transverse ale
vertebrelor cervicale, dispuşi într-un strat superficial în raport strâns cu traheea,
esofagul, vasele şi nervii şi un strat profund în contact intim cu vertebrele.

3.3.1. Stratul superficial cuprinde :


- m. sterno-mandibular(sterno-cefalic), la cabaline se inseră de ramura recurbată
a mandibulei, iar caudal împreună cu simetricul său pe epistern, rol de flexor al capului.
- m. cleido-mastoidian, este un muşchi lung situat între claviculă şi creasta
mastoidiană ;
- m. cleido-brahial, se înseră pe claviculă şi creasta humerusului, trage membrul
înainte şi înclină capul lateral.
- m. cleido-transvers, este un muşchi triunghiular ce se inseră cranial pe atlas şi
apofizele transverse ale primelor patru vertebre cervicale, iar caudal în comun cu cleido-
mastoidianul pe creasta humerusului. Are inserţii reversibile, trage art. scapulo-humerală
înainte şi înclină gâtul lateral.
- m. omohioidian, situat în partea superioară a gâtului , se inseră cranial pe corpul
hioidului şi caudal pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale (rumegătoare) şi pe
fascia scapulară medială la cabaline.Este un coborâtor al hioidului şi separă vena jugulară
care este superficială de artera carotidă comună care este profundă.
- m. sterno-hioidian, este un fascicul subţire situat înaintea traheei, între stern şi
corpul hioidian, cu rol de coborâtor al hioidului.
- m. sterno-tiroidian, este redus, unit cu simetricul şi cu sterno-hioidienii, se
întinde de la stern la faţa laterală a cartilajului tiroid al laringelui. Este un coborâtor al
laringelui şi hioidului.

Jgheabul jugular este o depresiune longitudinală delimitată ventral de sterno-


mandibular şi dorsal de marginea inferioară a cleido-mastoidianului, adăpostind vena
jugulară.

3.3.2. Stratul profund cuprinde :

5
- m. lung al gâtului, este impar format din mai multe fascicule succesive inserate
fix pe faţa ventrală şi pe apofizele transverse a vertebrelor cervicale şi faţa ventrală a
vertebrelor toracale. Are forma literei V cu vârful orientat cranial, rol de flexor al
coloanei vertebrale cervicale.
- m. scalen, situat la baza gâtului înaintea primei coaste, are o porţiune ventrală şi
una dorsală. Se inseră pe coaste şi pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale,
având rol de flexor al gâtului şi intervine în mişcările inspiratorii.
- m. lungul capului, muşchi fasciculat , se inseră mobil pe faţa ventrală a
bazioocipitalului şi fix pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale, având rol de
flexor al capului.
- m. drept ventral al capului, este un muşchi redus, se inseră fix pe aripa atlasului
şi mobil pe fata ventrală a baziooccipitalului, rol în flexarea capului.
- m. drept lateral al capului, se întinde de la faţa ventrală a aripii atlasului la faţa
internă a apofizei jugulare. Este un flexor auxiliar al capului.