Considerente morfologice Considerente

functionale
Corpul neuronal – pericarionul Neurilema (membrana plasmatica a corpului neuronal)
– este subtire, de natura lipoproteica (predomina tipuri
particulare de fosfolipide – lecitina, cefaline);
Neuroplasma (citoplasma pericarionului) – mediu
coloidal* cu consistenta de gel (mai densa in
comparatie cu mediul citoplasmatic obisnuit – datorita
prezentei neurofibrilelor – organite celulare specifice);
Organite celulare comune prezente – mitocondrii,
ribozomi liberi, RE, lizozomi, aparat Golgi + incluziuni
pigmentare citoplasmatice (pigment melanian –
neuronii din substanta neagra
mezencefalica)/lipofuscina – incluziune care arata
gradul de imbatranire al unui neuron; sunt prezente
vezicule derivate din aparatul Golgi cu acetilcolina sau
noradrenalina – principalii mediatori chimici; lipseste
centrozomul;
Organite celulare specifice – substanta tigroida
(cromatofila) sau corpii Nissl – agregate de RER si
ribozomi liberi, care se coloreaza bazofil (in prezenta
de anilina) – aspect la microscopul optic  au rol in
procesele de sinteza proteica neuronala (localizare in
pericarion si la baza dendritelor, NU in axon!!);
Neurofibrilele – alcatuiesc citoscheletul celulei
nervoase, molecule proteice (neurofilamente si
neurotubuli) care asigura sustinerea celulei nervoase
(mecanic) si in conducerea impulsului nevos
(transporta veziculele cu Ach/NA); sunt grupate in
retea in pericarion, sub forma de fascicule paralele in
dendrite si axon; se coloreaza cu coloranti pe baza de
argint la MO;
Nucleul pericarionului – unic (celule nervoase motorii,
senzitive (periferice sau centrale), de asociatie. –
nuclei din TC si MS); dublu/multipli + excentric – celule
nervoase vegetative (centrale sau periferice = nuclei
vegetativi din TC, neuroni din coarnele medulare
laterale, arii corticale vegetative, ganglioni nervosi
vegetativi (prevertebrali, laterovertebrali/paravertebrali,
previscerali/juxtaviscerali, intramurali, anexati nn.
cranieni III, VII, IX, X) + neuroni viscerosenzitivi (din
ggl. spinal al radacinii dorsale sau din ggl. inferiori ai
nervilor IX si X); in carioplasma exista 1-2 nucleoli
(locul de sinteza a componentelor ribozomale)
Axonul Prelungire unica, prelungire centrala (celulifuga);
prezinta axoplasma care contine – mitocondrii
(densitatea creste pe masura ce ne deplasam spre
ramificatiile axonale), vezicule derivate din RE si
aparatul Golgi, neurofibrile; NU contine corpi Nissl
(ergastoplasma celulei nervoase); prezinta putine
ramificatii (in comparatie cu dendritele) – colaterale (cu
dispozitie perpendiculara, acoperite si ele de teaca de
mielina); grosimea axonala este variabila (influenteaza
gradul de mielinizare axonala – cei cu diametrul sub 2
microni nu au teaca de mielina); in portiunea terminala

* Un coloid este o substanță microscopic dispersată uniform prin altă substan ță; ale cărei particule se află în stare de
dispersie și nu difuzează prin membrane.

Dendritele (dendron = arbore)
* Un coloid este o substanță microscopic dispersată uniform prin altă substan ță; ale cărei particule se află în stare de
dispersie și nu difuzează prin membrane.
ramificatiile sunt mai abundente si butonate
(neacoperite de mielina la acest nivel); butonii terminali
contin vezicule cu mediator chimic – acestia ajung in
fanta sinaptic prin fenomenul de exocitoza –
descarcare in cuante; alaturi de mediatorul chimic, in
butoni exista mitocondrii (suport ATP necesar) si
neurofibrile (care au condus veziculele);
Segmentul initial al axonului – conul axonal (neacoperit
de teaca de mielina) = locul de sumare a stimulilor
excitatori sau inhibitori  aparitia PA!! (potentialul de
actiune se poate declansa in portiunea initiala a
axonului, nu la nivel dendritic sau la nivelul
pericarionului); conducerea influxului nervos este
celulifuga/centrifuga
Tecile axonale:
Teaca de mielina – mielogeneza - Mielina este o
structură membranară multilamelară compactă, sinte-
tizată şi asamblată de oligodendrocite şi celulele
Schwann. Iniţial, în formarea mielinei are loc
pătrunderea sau afundarea axonului în membrana şi
citoplasma lemocitului (celula Schwann sau
oligodendrocit); În urma acestui proces, citoplasma şi
nucleii celulelor gliale sunt plasate spre periferie.
Structura chimica – colesterol, fosfolipide, glicolipide
(galactocerebrozidaza, specifica mielinei, nu se
gaseste in alt loc) + molecule proteice; este
discontinua, prezenta nodurilor Ranvier care
delimiteaza segmente internodale (de lungimi egale pe
fibre de acelasi diametru); confera culoarea alba;
fibrele SNS cu diametrul sub 2 microni nu au mielina.
Teaca Schwann – discontinua, prezenta la nivelul
axonulor din SNP; fiecarui segment internodal de
mielina ii corespunde o singura celula Schwann (celule
gliale,cu nucleu excentric, impins impreuna cu
citoplasma – in cantitate redusa, la periferie, dispus la
mijlocul segmentului internodal; contine ribozomii,
mitocondrii si vezicule ale aparatului Golgi. Rol –
protector, trofic si de formare a tecii de mielina!
Teaca Henle (teaca endoneuronala) – teaca continua,
alcatuita din celule conjuctive, fibre de colagen si
reticulina (rol de rezistenta fata de factorii externi),
orientate intr-o retea fina care acopera celulele
Schwann pe care le separa de tesutul conjunctiv din
jurul fibrei nervoase; rol in permeabilitate si separare
fata de tesutul din jur.
Atentie! Hormonii tiroidieni (T3, T4) influenteaza, in
perioada de dezvoltare intrauterina si in primii ani de
viata, capacitatea celulelor gliale de forma teaca de
mielina si formarea sinapselor  dezvoltarea
neuropsihica si motorie corecta a nou-nascutului.
Sunt mai groase in portiunea lor initiala, ulterior se
subtiaza (pe masura ce se ramifica, ramificatii multiple,
arborizatii dendritice); au in alcatuire citoplasma
corpului neuronal care se extinde la nivel dendritic
 (contin deci neurofibrile si corpi Nissl); nu au complexe
Golgi prezente;
Se mai numesc prelungiri celulipete (conduc centripet
impulsul nervos) sau prelungiri periferice;
Prezinta pe suprafata mici proeminente numite spini
dendritici, care participa la formarea contactului
sinaptic.
!! In cazul neuronilor senzitivi – somato/viscero (mai
ales cei de tip pseudounipolar), atat terminatia
dendritica cat si cea axonica prezinta teaca de mielina!

Neuronii de tip senzitiv (receptor) – somato/viscero-senzitivi, au localizare la nivelul componentei periferice a SN

(ganglioni spinali sau anexati nervilor cranieni – de tip pseudounipolar (V, IX, X) sau de tip bipolar (ggl. Corti,
Scarpa, mucoasa olfactiva)

* Un coloid este o substanță microscopic dispersată uniform prin altă substan ță; ale cărei particule se află în stare de
dispersie și nu difuzează prin membrane.