Gheorghe Benga

Gheorghe Benga (n. 26 ianuarie 1944, Timioara, Romnia) este un medic romn, membru al Academiei
Romne, profesor universitar i ef al Catedrei de Biologie Celular i Molecular din cadrul Universitii de
Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu" din Cluj Napoca i ef al Laboratorului de Genetic Uman din cadrul
Spitalului Clinic Judeean Cluj Napoca.

Descoperirea aquaporinei 1
n 1986, mpreun cu Octavian Popescu i Victor I. Popa, Gheorghe Benga demonstreaz existena unei
proteine-canal pentru ap n membrana celular a globulelor roii, pe care reuete s o detecteze cu ajutorul
americanului Ross P. Holmes, de la Universitatea Illinois, care furnizeaz substana necesar pentru detectarea
acesteia. Descoperirea a fost publicat n anul 1986 n reviste internaionale de specialitate (Biochemistry i
European Journal of Cell Biology), mpreun cu descrierea modului n care aceast protein ar putea fi izolat
i purificat, dac s-ar dispune de aparatura necesar.
n anul 1988 profesorul american Peter Agre descoper aceeai protein, pe care, dispunnd de aparatura
necesar, reuete s o izoleze i purifice. n studiul publicat n 1988 de Peter Agre, lucrarea profesorului
Gheorghe Benga este menionat n bibliografie. n 1992 Peter Agre public un alt studiu, referitor la
proprietatea aquaporinei de a transporta apa prin membrana celular, n care profesorul Benga este omis din
bibliografie.
n anul 2003 Premiul Nobel pentru Chimie li se acord americanilor Peter Agre i Roderick MacKinnon, pentru
descoperirile din domeniul canalelor membranelor celulare, astfel: jumtate din premiu lui Peter Agre (creditat
de juriul Nobel pentru descoperirea canalelor pentru ap), i jumtate din premiu lui Roderick MacKinnon
(creditat de juriul Nobel pentru studiile asupra structurii i mecanismelor canalelor ionice).

Premii i distincii

Premiul Emil Racovi al Academiei Romne, pentru Ciclul de Lucrri de Biologie

Molecular a Membranelor (1984)
Premiul anual al Uniunii Medicale Balcanice, pentru cercetarile de biologie a membranelor
(1987)
Premiul Iuliu Moldovan i Diploma de medalie jubiliar - 75 de ani de nvamnt medical
romnesc n Transilvania, acordate pentru "rezultate deosebite n activitatea didactic i de cercetare tiinific"
(1994)
Premiul K. Miras al Asociaiei Balcanice de Laborator Clinic (2000)
Premiul Opera Omnia pentru ntreaga activitate de cercetare tiinific (2000)

Prof. Dr. Gheorghe Benga: OMIS DE LA PREMIUL NOBEL PENTRU CHIMIE PE

2003 ACORDAT LUI PETER AGRE "PENTRU
DESCOPERIREA CANALELOR PENTRU AP"
Rezumatul PETIIEI adresate Comitetului Nobel, Academiei Regale de tiin a Suediei,
Comunitii tiinifice, academice i mass-mediei din ntreaga lume i Autoritilor din Romnia
Canalele pentru ap sunt proteine care transport apa cu vitez foarte mare, prezente n membranele celulelor
tuturor vieuitoarelor, de la bacterii, plante, animale pn la om. De aceste proteine, numite n prezent
aquaporine, depind procesele fundamentale ale vieii, iar defectele n funcionarea aquaporinelor duc la boli
renale, cardiovasculare, oculare etc. n 1986 Benga i colaboratorii au demonstrat clar pentru prima dat
prezena i localizarea unei proteine canal pentru ap n membrana celulei roii sanguine (CRS) umane, lucrarea
fiind publicat ntr-o revist de larg circulaie din SUA (1). n acelai an experienele au fost confirmate i
extinse (2) i n urmtorii 2-3 ani, Benga a descris noutatea descoperirii n cateva treceri n revist, n publicaii
de mare circulaie internaional (3-7), inclusiv ntr-o carte publicat n editura CRC Press din SUA (6).
n 1988 Agre i colaboratorii au purificat o nou protein din membrana CRS (8), denumit CHIP28 i au
sugerat c aceasta ar putea juca un rol n legarea scheletului membranei de stratul dublu lipidic (9). In 1992
Agre i colaboratorii (10) au descoperit c proteina CHIP28 este nsui canalul pentru ap i in 1993 CHIP28 a
fost redenumit aquaporina 1.
Este evident i supradocumentat din faptele prezentate mai sus c prima protein canal pentru ap (Aquaporina
1) a fost pentru prima dat descoperit n 1986 de ctre Benga i colaboratorii (1, 2), apoi a fost purificat n
1988 de ctre Agre i colaboratorii, care au identificat proprietatea ei de a transporta apa n 1992 (10). n
lucrarea din 1992 Agre i colaboratorii (10) au menionat: "caracteristicile CHIP28 sunt n concordan cu alte
trsturi cunoscute ale canalelor pentru ap, de exemplu proteinele CHIP28 n CRS intacte nu sunt afectate prin
digestia proteolitic, aa cum este i cazul canalelor pentru ap (11)".
Cum Agre i colaboratorii au citat lucrarea noastr din 1983 (11) este foarte surprinztor c ei n-au citat
niciodat lucrrile noastre de referin ("landmark") din 1986 (1, 2); n contrast ei s-au referit numai la lucrrile
altor autori americani .
Privind retrospectiv, punnd ntrebarea crucial, cnd a fost descoperit prima protein canal pentru ap,
aquaporina 1, un rspuns foarte clar i corect ar fi: prima protein canal pentru ap, numit azi aquaporina 1, a
fost identificat sau "vzut" in situ n membrana CRS umane de ctre Benga i colaboratorii n 1986. A fost
iari "vzut" cnd a fost purificat din ntmplare de ctre Agre i colaboratorii n 1988 i a fost iari
identificat cnd funcia ei principal, proprietatea de a transporta apa, a fost gsit de ctre Agre i
colaboratorii n 1992.
Dac se face o comparaie cu descoperirea Noii Lumi a Americii, primul om care a "vzut" o parte, ntr-adevr
foarte mic a Noului Pmnt a fost Columb; mai trziu, alii, inclusiv Amerigo Vespucci (de la care deriv
numele), "au vzut" mai bine o parte mai mare a noului Continent i n anii urmtori muli exploratori au
descoperit complexitatea Americilor! Prof.dr.Gh.Benga a prezentat istoria complet a descoperirii proteinelor
canal pentru ap ntr-o trecere n revist invitat (12) care a fost publicat cu o lun nainte de acordarea
Premiului Nobel pentru Chimie lui Peter Agre pentru "descoperirea proteinelor canal pentru ap". Se vede c
aceast contribuie a echipei din
Cluj-Napoca semnalat din 1986 a fost trecut cu vederea n mod grosolan de ctre Peter Agre i de asemenea
de ctre Comitetul Nobel. Este un alt exemplu de greeli n acordarea Premiului Nobel, cnd un om de tiin
care a contribuit cu adevrat cel dinti la o descoperire este omis pe nedrept. Acesta este cazul profesorului
Benga, n legtur cu prima descoperire a primei proteine canal pentru ap din membrana CRS umane.
Pentru oricare om de tiin din lume dedicat adevrului i dreptii exist o singur concluzie: descoperirea

iniial a Dr. Benga trebuie s fie creditat n mod adecvat de ctre Comitetul Premiului Nobel i de ctre
comunitatea academic i tiinific din ntreaga lume.
Prof. dr. Gheorghe Benga
Medic i chimist, doctor n medicin (specialitatea chimie biologic), profesor, ef al Catedrei de Biologie
Celular i Molecular din cadrul Universitii de Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu" din Cluj-Napoca,
membru al Academiei Romane, membru al Academiei de tiine Medicale, preedinte al Filialei Cluj a
Societii Romne de Biologie Celular, vice-preedinte al Societii Romne de Genetic Medical, vicepre
edinte al Asociaiei Romno-Americane de Medicin de Laborator, Life Member, American Association for the
Promotion of Science
Profesorului Gheorghe Benga de la Universitatea "Iuliu Haieganu" din Cluj-Napoca i
s-a decernat titlul "Honoris Causa" al UMF "Carol Davila" Bucureti, conform Hotrrii
Senatului Universitar din 15 ianuarie 2004, ca o recunoatere a cercetrilor care au
deschis drumul ctre elucidarea aquaporinelor.

Aceast petiie a fost prezentat la cel de al 8-lea Congres Mondial privind Progresele n Oncologie i la
cel de Al 6-lea Simpozion Internaional de Medicin Molecular (Hersonissos, Creta, Greece, October 1618, 2003). Prin lege, dnsul este obligat s scrie el nsui petiia. Orice suport de la oamenii de tiin din
ntreaga lume va fi recunoscut cu gratitudine.
Medicii romani lupta cu nedreptatile Comitetului Nobel
Val Valcu
Universitatea de Medicina din Bucuresti i-a acordat ieri prof. Gheorghe Benga
titlul de Doctor Honoris Causa, intr-o incercare de a repara injustitia Comitetului de
acordare a premiilor Nobel. Prof. Benga, seful catedrei de Biologie Celulara la
Universitatea din Cluj, a descoperit, in 1986, existenta canalelor pentru apa din structura
membranei celulare. Pana atunci se credea ca apa serveste doar ca vehicul pentru alti
compusi chimici, structura membranei celulare nepermitand apei in stare libera sa
strabata bariere alcatuite din fosfolipide. Canalele pentru apa sunt proteine care transporta
apa cu viteza foarte mare, de acest mecanism depinzand procesele fundamentale ale
vietii, la toate organismele vii.
Defectele genetice sau dobandite ale aquaporinelor, cum au fost numite mai tarziu
aceste canale pentru apa, duc la aparitia unor boli. In 1986, prof. Benga si colaboratorii
sai au reusit sa demonstreze prezenta si localizarea unei astfel de proteine, in membrana
celulei rosii sanguine. Lucrarea a reusit sa treaca de Cortina de Fier si a fost publicata in
revista "Biochemistry", din SUA. "Jurnalul european de biologie celulara" publica
articolul semnat de Benga si colaboratorii in acelasi an, alte cateva reviste reluandu-l

pana in 1988. In acest an, Peter Agre, din SUA, purifica proteina descoperita de Benga si
abia in 1992 identifica proprietatea ei de a transporta apa. Desi cercetatorii romani au
cerut includerea in bibliografiile colectivului american a descoperirii originale, nu s-au
ales decat cu promisiuni. Comitetul Nobel a ignorat la randul sau contributia esentiala a
cercetatorilor din Cluj, acordand premiul, in 2003, lui Peter Agre. Mai multi membri
marcanti ai comunitatii stiintifice internationale s-au aratat surprinsi de decizie, pusa la
indoiala inclusiv de George Palade, americanul de origine romana care a beneficiat de
premiul Nobel. Solidaritatea dovedita de Universitatea de Medicina din Bucuresti este
alta premiera.
Apa si sarurile reprezinta niste actori foarte importanti in chimia vietii. Viata in general,
oriunde ar aparea, depinde de acesti doi factori. Iar in 2003 Academia Regala Suedeza a
Stiintelor a acordat, in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Nobel, premiul Nobel
pentru Chimie pentru descoperirea rolului crucial jucat de canalele ionice si de canalele
de apa aquaporinele in mentinerea vietii celulelor de orice fel.
Pana in 1986 se credea ca apa serveste doar ca vehicul pentru alti compusi chimici,
structura membranei celulare nepermitand apei in stare libera sa strabata bariere alcatuite
din fosfolipide. Canalele pentru apa sunt proteine care transporta apa cu viteza foarte
mare, de acest mecanism depinzand procesele fundamentale ale vietii, la toate
organismele vii. In 1986 prof. Benga a descoperit aceste canale, aquaporinele, si a
publicat articole referitoare la descoperirea sa. Lucrarea sa a reusit sa treaca de Cortina de
Fier si a fost publicata in revista "Biochemistry", din SUA.
"Jurnalul european de biologie celulara" a publicat articolul semnat de Benga si
colaboratorii sai in acelasi an, alte cateva reviste reluandu-l pana in 1988 insa
recunoasterea internationala nu a venit. Sau a venit prea tarziu...
Chiar prof. Benga declara privitor la aceasta descoperire : Dac se face o comparaie cu
descoperirea Noii Lumi a Americii, primul om care a "vzut" o parte, ntr-adevr foarte
mic a Noului Pmnt a fost Columb; mai trziu, alii, inclusiv Amerigo Vespucci (de la
care deriv numele), "au vzut" mai bine o parte mai mare a noului Continent i n anii
urmtori muli exploratori au descoperit complexitatea Americilor!
Controversa privind acest premiu a provocat adevarate scandaluri, intre castigatori, Peter
Agre si Roderick MacKinnon si romanul Gheorghe Benga, profesor la Universitatea de
Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca. Desi decizia Academiei in
acordarea premiului Nobel a fost probabil gresita, documentele, numeroasele articole
scrise inca din 1986 raman ca dovada a impresionantei munci depuse de echipa dr. Benga
si a rezultatelor sale.
Cel mai important lucru, in mijlocul dezbaterilor, trebuie sa fie retinerea iluitorului rol al
aquaporinelor, descoperire care, indiferent de autorul sau, va influenta viitorul practicii
medicale in intreaga lume. Aquaporinele au rolul de a transporta apa din interiorul celulei
in exterior si invers, importanta descoperirii profesorului Benga si a echipei sale fiind
covarsitoare, ea contribuind efectiv la aflarea mecanismelor cauzelor producerii unor

numeroase boli, la gasirea unor tratamente adecvate in maladii cardiovasculare, renale,

diabet, ateroscleroza, afectiuni parazitare si infectioase.
Prof. dr. Gheorghe Benga, nascut pe 26 ianuarie 1944, este in prezent profesor si sef al
Catedrei de Biologie Celulara si Moleculara a Facultatii de Medicina, Cluj-Napoca.

Momente importante in formarea sa

A urmat cursurile Facultatii de Medicina din Cluj, pe care a absolvit-o in 1967, dar si
cursurile Facultatii de Chimie (1972).
In 1973 isi definitiveaza deja doctoratul, in domeniul Biochimiei medicale si incepe
lucrul la cele mai importante proiecte din cariera sa. Devine medic primar in 1997 in
domeniul Geneticii Medicale si a Patologiei Medicale iar in 2001 este ales ca membru cu
drepturi depline al Academiei Romane.Printre numeroasele sale distinctii se numara si
acordarea titlului Doctor Honoris Causa de catre Universitatea de Medicina si Farmacie
Carol Davila , Bucuresti, in 2004. Este primul roman ce primeste aceasta inalta
distinctie, pentru descoperirea, in 1986, a canalelor pentru apa din structura membranei
celulare.
Urmeaza mai apoi acordarea aceluiasi titlu, de Doctor Honoris Causa de catre
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi si de catre
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara.

Activitati stiintifice
Prof. Benga isi definitiveaza formarea profesionala prin stagii in strainatate, in calitate de
cercetator, in Marea Britanie, Olanda, Australia, Franta si Japonia.
Intreprinde studii importante in domeniul structurii membranelor celulare, a bazelor
moleculare, semnificatiei fiziologice si implicatiilor patologice ale permeabilitatii pentru
apa a hematiilor, obtinand granturi internatinale pentru a-si putea continua munca.
Prof. Acad. Nicolae Cajal (presedintele Sectiunii de Medicina a Academiei Romane)
declara in 1991 despre prof. Benga si munca sa: Sunt impresionat de realizarile
colegului nostru dr. Benga, de entuziasmul lui, de organizarea laboratoarelor si il felicit
cu sincera admiratie si ii doresc multe succese de care sunt sigur ca sunt binemeritate.
Pe langa distinctiile primite de-a lungul anilor, prof. Benga este si presendintele Filialei
Cluj a Societatii Romane de Biologie Celulara, vicepresedinte al Societatii RomanoAmericane de Medicina de Laborator si Life Member a American Association for the
Promotion of Science, profesor asociat la mai multe universitati din America, Marea
Britanie si Japonia, precum si membru al unor organizatii stiintifice internationale.

Lista colaborarilor sale cu cercetatori internationali e impresionanta, dr. Benga fiind

autorul a peste 20 de carti, monografii si ghiduri de laborator si peste 450 de articole
aparute in jurnale cu acreditare internationala Biochemistry, Journal of Biological
Chemistry, Cell Biology International numarandu-se in lunga lista a acestor jurnale.
George Emil Palade, intr-o prezentare de la conferinta internationala Romania si
Romanii in Stiinta Contemporana, din 1994, amintea ca indiferent de realizarile
diasporei, cercetatorii care au venit sau au ramas in Romania si au lucrat cu sau fara
ajutorul Guvernului Romaniei, cum e cazul dr. Gheorghe Benga si al altora, merita o
apreciere deosebita. Ei au mentinut viu spiritul cercetarii biomedicale in Romania.
Cuprinzand toate activitatile, meritele si succesele prof. Benga, putem spune doar ca
acest stralucit profesor isi merita cu prisosinta locul printre personalitatile medicale de
varf din Romania si probabil din lume si asteptam rezultatul altor studii, poate de data
aceasta recunoscute si apreciate la adevarata lor valoare.

NOBEL RATAT
11 Noiembrie 2003

de Laura LAURENTIU

Un clujean a descoperit primul proteina pentru care s-a

dat Nobelul n acest an.
n 2 octombrie, Academia Regal Suedez de tiin a
anunat c Premiul Nobel pentru Chimie pe 2003 li se acord
americanilor Peter Agre i Roderick MacKinnon.
Profesorul clujean
Gheorghe Benga dorete
recunoaterea Academiei
Regale Suedeze de
tiin.
FOTO: Vakarcs Lorand

Primul dintre ei a fost anunat ca descoperitorul aquaporinei

- proteina care transport apa n organismul uman.
MacKinnon a fost distins pentru studiile privind canalul
ionic al srurilor.
Toate bune i frumoase, atta doar c primul cercettor care a
observat aquaporina, n membrana celulei roii sanguine, i a

descris procedeul de purificare a ei n-a fost Peter Agre, ci profesorul clujean Gheorghe
Benga, eful Catedrei de Biologie Celular i Molecular a Universitii de Medicin i
Farmacie "Iuliu Haieganu".
DESCOPERIRE ROMNEASC
Povestea ncepe n 1986, cnd Gheorghe Benga, mpreun cu Octavian Popescu i Victor
I. Popa, demonstrau pentru prima oar prezena unei proteine canal pentru ap n
membrana celulei roii sanguine.
Alturi de ei a fost i americanul Ross P. Holmes, de la Universitatea Illinois, care a adus
substana necesar pentru detectarea proteinei.
La vremea respectiv, izolarea unei asemenea proteine, n scopul caracterizrii sale, era
un procedeu imposibil de realizat n Romnia.
Astfel, echipei de cercettori nu i-a rmas de fcut dect s-i publice descoperirea n
cteva reviste internaionale de specialitate, cum ar fi "Biochemistry" sau "European
Journal of Cell Biology" (Jurnalul european de biologie celular).
Studiile au indicat i modul n care aquaporina ar putea fi purificat, dac s-ar dispune de
aparatura necesar.
PREMIANT AMERICAN
Doi ani mai trziu, n 1988, Peter Agre, profesor la coala de Medicin Baltimore din
cadrul Universitii "John Hopkins", a descoperit ntmpltor aceeai protein i a
purificat-o.
Iar, dup ali patru ani, la sugestia unor prieteni, a identificat proprietatea aquaporinei de
a transporta apa.
n 1988, cnd i-a publicat studiul de specialitate, Agre l-a menionat n bibliografie pe
profesorul Benga, dar a uitat de el n 1992.
Descoperirea aquaporinei 1, cum a fost numit proteina n 1993, a fcut posibile
numeroase cercetri de biochimie, fiziologie i genetic asupra canalelor pentru ap n
organismele bacteriilor, plantelor i mamiferelor.
Iar importana ei a fost recunoscut abia anul acesta, cnd Agre a primit Nobelul.
TESTAMENTUL LUI NOBEL
Dar de ce a fost "uitat" Gheorghe Benga de Academia Regal Suedez de tiin?
Rspunsul trebuie cutat n statutul Fundaiei Nobel i n modul n care aceasta decide

premianii.
Fundaia Nobel este o instituie particular, nfiinat n urma testamentului lui Alfred
Nobel. El i-a lsat o bun parte din avere, peste 9 milioane de dolari, pentru decernarea
unor premii care s-i poarte numele.
Fondul anual aferent acestor premii trebuia mprit unui numr de cinci savani care au
adus mari servicii omenirii n fizic, chimie, fiziologie sau medicin, literatur i pace.
Dorina expres a lui Nobel a fost s nu se in cont de naionalitate, iar premiul s-i fie
acordat celui care-l merit cel mai mult.
NOMINALIZAT SAU NU?
Statutul Fundaiei Nobel a fost promulgat n iunie 1900.
Conform Statutului, o persoan nu se poate auto-propune. De asemenea, nominalizrile
sunt confideniale, ca i discuiile dintre membrii comisiilor care acord premiile.
Numele celor propui trebuie s rmn secrete timp de 50 de ani, iar premii postume nu
se acord.
Profesorul Benga nu tie dac a fost sau nu propus pentru Premiul Nobel. Lipsa unei
nominalizri ar putea fi cel mai simplu motiv pentru care Academia Regal Suedez de
tiin nu i-a luat n considerare descoperirea.
PETIIA
n urma numeroaselor mesaje primite de la cercettori strini care regret decizia din
acest an a Academiei Suedeze, clujeanul s-a hotrt s ia atitudine.
A redactat o petiie curprinznd etapele cercetrii sale i intenioneaz s o trimit n
Suedia, spre sfritul lunii.
Petiia are deja sute de semnturi ale unor savani romni i strini care susin
recunoaterea lui Gheorghe Benga ca unul dintre descoperitorii aquaporinei.
Comitetul Nobel, ns, nu accept contestaii i nici nu revine asupra deciziilor. Corect
sau nu, acesta este modul n care funcioneaz lucrurile i pe care romnii ar fi trebuit sl tie.

"Eu nu contest valoarea tiinific a cercetrii lui Agre, dar consider c descoperirea
mea trebuie s fie creditat n mod adecvat de ctre Comitetul Premiului Nobel"
Profesor Gheorghe Benga

Social

Prof. dr. Gheorghe Benga, clujeanul care

a pierdut premiul Nobel, organizeaza
primul Congres Mondial de Medicina
la Cluj
Gheorghe Benga, clujeanul care nu a primit premiul Nobel cu toate ca a descoperit prima
proteina canal pentru apa, numita ulterior aquaporina 1, organizeaza la Cluj primul
Congres
Mondial
de
Medicina.
Chimistrul Gheorghe Benga ar fi trebuit sa primeasca in 2003 premiul Nobel pentru
chimie, dupa ce grupul condus de el a descoperit prima proteina canal pentru apa.
"Recunoasterea prioritatii noastre in aceasta descoperire si omiterea mea de la
Premiul Nobel a fost recunoscuta de o mare parte a comunitatii stiintifice, de mass
media din Romania si din lume. Pentru a marca 25 de ani de la descoperire, am
decis organizarea primului Congres Mondial pe aceasta tema, care de fapt este si
primul Congres Mondial din Cluj-Napoca indiferent de domeniu, in 27-29
octombrie 2011, organizator principal fiind Fundatia 'Gheorghe Benga'", a declarat
profesorul.
Gheorghe Benga este membru al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte Medicale,
Presedinte al Fundatiei "Gheorghe Benga" si al Fundatiei OUTNOBEL.

"In 1986, impreuna cu Octavian Popescu si Victor I. Pop, Gheorghe Benga

demonstreaza existen?a unei proteine-canal pentru apa in membrana celulara a
globulelor rosii, pe care reuseste sa o detecteze cu ajutorul americanului Ross P.
Holmes, de la Universitatea Illinois, care furnizeaza substanta necesara pentru
detectarea acesteia. Descoperirea a fost publicata in anul 1986 in reviste
internationale de specialitate (Biochemistry si European Journal of Cell Biology),
impreuna cu descrierea modului in care aceasta proteina ar putea fi izolata si
purificata,
daca
s-ar
dispune
de
aparatura
necesara.

in anul 1988 profesorul american Peter Agre descopera aceeasi proteina, pe care,
dispunnd de aparatura necesara, reuseste sa o izoleze si purifice. In studiul
publicat in 1988 de Peter Agre, lucrarea profesorului Gheorghe Benga este
mentionata in bibliografie. in 1992 Peter Agre publica un alt studiu, referitor la
proprietatea aquaporinei de a transporta apa prin membrana celulara, in care
profesorul
Benga
este
omis
din
bibliografie.
in anul 2003 Premiul Nobel pentru Chimie li se acorda americanilor Peter Agre si
Roderick MacKinnon, pentru descoperirile din domeniul canalelor membranelor
celulare, astfel: jumatate din premiu lui Peter Agre (creditat de juriul Nobel pentru
descoperirea canalelor pentru apa), si jumatate din premiu lui Roderick
MacKinnon (creditat de juriul Nobel pentru studiile asupra structurii si
mecanismelor canalelor ionice)", potrivit Wikipedia.

Social

Prof. dr. Gheorghe Benga, clujeanul omis

de la premiul Nobel, descrie importanta
proteinei canal pentru apa VIDEO
Profesorul Gheorghe Benga, clujeanul care nu a primit premiul Nobel cu toate ca a
descoperit prima proteina canal pentru apa, a vorbit inaintea Congresului Mondial de
Medicina
de
la
Cluj
despre
cercetarile
facute
de
el.
Chimistrul Gheorghe Benga ar fi trebuit sa primeasca in 2003 premiul Nobel pentru
chimie, dupa ce grupul condus de el a descoperit prima proteina canal pentru apa.
"Recunoasterea prioritatii noastre in aceasta descoperire si omiterea mea de la
Premiul Nobel a fost recunoscuta de o mare parte a comunitatii stiintifice, de mass
media din Romania si din lume. Pentru a marca 25 de ani de la descoperire, am
decis organizarea primului Congres Mondial pe aceasta tema, care de fapt este si
primul Congres Mondial din Cluj-Napoca indiferent de domeniu, in 27-29
octombrie 2011, organizator principal fiind Fundatia 'Gheorghe Benga'", a declarat
profesorul.
Gheorghe Benga este membru al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte Medicale,
Presedinte al Fundatiei "Gheorghe Benga" si al Fundatiei OUTNOBEL.

Profesorul Gheorghe Benga impreuna cu Octavian Popescu si Victor I. Pop, Gheorghe

Benga au demonstrat in 1986 existenta unei proteine-canal pentru apa in membrana
celulara a globulelor rosii. Proteina a fost detectata cu ajutorul cercetatorului american
Ross P. Holmes, de la Universitatea Illinois. Descoperirea a aparut in acelasi an in
Biochemistry
si
European
Journal
of
Cell
Biology.
Doi ani mai tarziu, profesorul american Peter Agre a descoperit aceeasi proteina, pe care
a putut-o purifica cu ajutorul aparaturii de specialitate, de care profesorul Benga nu
dispus. In 1992, Peter Agre a publicat al doilea studiu in care a explicat proprietatea
aquaporinei de a transporta apa prin membrana celulara, dar profesorul Benga nu a mai
fost
mentionat.
Profesorii americani Peter Agre si Roderick MacKinnon au primit premiul Nobel in 2003.
CLUJ. Gheorghe Benga a descoperit, n anul 1986, o protein care transport apa
Clujeanul care a pierdut Nobelul
16 Noiembrie 2011

Gheorghe Benga este recunoscut drept unul dintre cei mai valoroi savani romni
E-MAIL
PRINT
RSS
SHARE
MRIME TEXT
de LARISA NEAGOE
5459 VIZUALIZARI | COMENTARII
24

Descoperirea profesorului Gheorghe Benga a fost recompensat cu Premiul Nobel.

Distincia a fost, ns, primit de ali doi savani.

Profesorul Gheorghe Benga i colaboratorii si au descoperit, la Cluj-Napoca, n

1986, aquaporina, o protein care are rolul de a transporta apa i care se gsete n
toate organismele vii. n 2003, o echip de cercettori americani condus de Peter
Agre a primit premiul Nobel pentru chimie pentru aceeai descoperire, pe care au
fcut-o ns, dup echipa clujean. Profesorul Benga explic, ntr-un interviu
pentru RL, cum a realizat descoperirea vieii sale.

Reporter: Cum ai ajuns s descoperii aceast protein care se numete

aqvaporina?
Gheorghe Benga: Am ajuns la descoperirea ei dup aproape zece ani de cercetri
privind transportul apei prin membrana eritrocitului uman. Proteina respectiv se
numete protein canal pentru ap i pentru c a fost prima descoperit este acum
numita aquaporina 1. Aceast protein, de exemplu n rinichi, este implicat n
concentrarea urinei. Toat lumea tie c organismul uman se detoxific prin
filtrarea plasmei la nivelul rinichiului i asta nseamn cam 180 de litri de ap care
trec prin rinichi zilnic. Urina se concentreaz cam de o sut de ori, pn la nivelul
de aproximativ un litru i jumtate. Deci, primul rol este acolo foarte clar n
rinichi. Pe urm aceasta proteina mai are alte roluri: n creier, n producia de
lichidul cefalo-rahidian, n secretia salivei, a lacrimilor, a sudorii si multe altele.
Reporter: De ce nu se putea purifica i izola n '86 aquaporina n Romnia?
Gheorghe Benga: Noi am vzut proteina respectiv prima dat n membran, prin
identificarea ei cu izotop radioactiv. Apoi a venit grupul american care a purificato, din ntmplare n 1988, i abia n 1992 a gsit c este protein canal pentru ap.
Noi nu puteam face purificarea pentru c nu aveam o ultracentrifug pe vremea
aceea i fr ultracentrifug nu se putea pune problema purificrii. Era scump i
erau restricii la valut, iar fondul de valut-vest, cum se numea pe vremea aceea,
nici nu permitea s ne gndim la aa ceva.
Susinere modest
Reporter: Ai avut susinere n pentru cercetrile dumneavostr?
Gheorghe Benga: Ca s fiu sincer, ct s-a putut, am avut susinere. Rectorul din
acea vreme, profesorul Ion Baciu, care era fiziolog, a apreciat lucrrile noastre i
ntr-un an ne-a dat toat valuta-vest a universitii, care era 500 de dolari, ca s
cumprm o anex la un aparat al nostru. Deci a avut deschidere i nelegere, la
fel ca i prorectorii Ion Simiti i Elena Curea, decanul Viorel Ghiran, eful
catedrei, Antipa Ivanof. Apoi, am publicat rezultatele n reviste cu larg circulaie

internaional: Biochemistry" (SUA) si European Journal of Cell Biology". Am

publicat i o carte, n SUA, n 1989. Aa c Agre nu cred c nu tia de lucrrile
noastre, dar, pur i simplu, nu le-a citat.
Laureaii cu Nobel recunosc contribuia lui Benga
Reporter: Ai ncercat vreodat s luai legtura cu dnsul, atunci, na-inte de
acordarea premiului Nobel?
Gheorghe Benga: Da, ne-am ntlnit n 1993 (la un an dup publicarea lucrrii
lui), la un congres internaional i cnd m-am prezentat a spus c tie de mine i de
cercetrile noastre i chiar m-a consultat dac termenul de aquaporina mi se pare
bun. Atunci se pregtea s publice acest termen. Denumirea proteinei era alta
iniial. i am spus c da, sigur c da. Mama mea fiind profesoar de latin, imediat
m-a dus mintea la aqua" i porus" i normal c numele era bun. Agre mi-a i
propus ca s organizez o conferin internaional, prima conferin internaional
din lume pe aceasta tema. S organizez eu. Deci tia de mine foarte bine. n 1993,
tii ce climat era n Romnia i era imposibil de organizat aa ceva. Mi-am luat
revana" n acest an, cnd am organizat Primul Congres Mondial consacrat
proteinelor canal pentru ap celebrnd aniversarea a 25 de ani de la descoperirea
primei proteine canal, numita ulterior aquaporina 1".
Reporter: Credei c dac ai fi continuat aceast colaborare ai fi fost n echipa
ctigtoare a premiului Nobel?
Gheorghe Benga: Nu mai era vorba de colaborare din moment ce proteina era
purificat. Studiul ulterior al acestei proteine nu s-a fcut de ctre el, ci s-a fcut n
lume de laboratoare specializate n precizarea structurii spaiale a proteinei. Deci
n cercetrile acelea nu aveam cum s iau parte. ns nainte cu un an de
decernarea Nobelului, n 2002, am fost invitat la Detroit, n SUA, de un profesor
care aflase despre cercetrile noastre. El a venit la mine i a spus: Pi, ai
descoperit naintea lui Agre proteina asta i lumea nu tie. Pi", am zis, eu ce s
fac, c am publicat lucrrile n strintate, am scris reviews-uri". i mi-a pro-pus
s facem o strategie ca s aduc la zi s cunoasc ntreaga comunitate tiinific
prioritatea noastr. n cadrul strategiei urma s organizez un simpozion cu laureai
Nobel la Cluj, ceea ce am fcut, n mai 2003, i s public o trecere n revist, la zi,
publicat n septembrie 2003.

25 de ani de la descoperirea Aquaporinei

1! Romnul care a fcut aici, la Cluj-

Napoca, o descoperire epocal prof.

dr. Gheorghe Benga
28 octombrie 2011,1:28 am | Articol scris in CULTURA,EVENIMENT

27 29 octombrie, sala Studio,

Academia de Muzic Dima
Joi, 27 octombrie, au debutat lucrrile primului Congres Mondial dedicat descoperirii
primei proteine canal pentru ap numit ulterior Aquaporina 1 prioritate clujean n
primul rnd, prioritate naional datorat prof. dr. Gheorghe Benga. Cel care i-a nceput
cercetrile n acest domeniu, la nceputul anilor 70, pentru ca n 1986 s-i publice
primele lucrri n publicaii de specialitate din Europa i Statele Unite. Lucrrile
congresului organizator principal Fundaia Gheorghe Benga; parteneri Academia de
Muzic Dima, USAMV Cluj-Napoca, UMF Trgu Mure, Universitatea de Vest Vasile
Goldi Arad marcheaz 25 de ani de la promovarea descoperirii, prioritate romneasc.
Pcat doar c acest lucru nu a fost recunoscut i de Comitetul Nobel al Academiei Regale
Suedeze, comitet care a decis n 2003, acordarea Nobelului pentru chimie cercettorilor
americani Peter Agre, respectiv Roderick MacKinnon. Cazul prof. dr. Gheorghe Benga nu
este din pcate singular n istoria tiinei. Descoperirea insulinei este o alt prioritate
romneasc, iar Paulescu un alt mare nendreptit.
Se impune un scurt istoric. Povestea n sine are un punct de mare impact n anul 1985, n
cadrul Catedrei de biologie celular a UMF Iuliu Haieganu, cnd prof. dr. Benga i
colaboratorii si au sintetizat cercetrile ncepute n anul 1970. Benga i colaboratorii su
au descoperit proteina prin metode de marcare. Agre, dac e s-l amintim, a avut de
partea sa avantajul tehnologiei i al dotrilor, el purificnd proteina mult mai trziu, n
anul 1992, an n care Agre i face cunoscut descoperirea, omind s-l aminteasc pe
prof. dr. Benga !?! Peter Agre nu-i merit deloc Nobel-ul !!!
Tot istoria reine urmtorul aspect, la fel de important. Subsemnatul a fost primul care a
semnalat prioritatea descoperirii prof. dr. Gheorghe Benga, n articolul Prin prof.
Gheorghe Benga, Romnia (i Clujul) a mai pierdut un Premiu Nolbel (Adevrul

de Cluj, 27 octombrie 2003), articol care a fost urmat de altele, de creterea interesului
pentru aflarea i ndreptarea adevrului, ajungndu-se astzi la o opinie comun a
oamenilor de tiin din ntreaga lume, potrivit creia, omisiunea prof. dr. Benga este
regretabil. Subscriem n totalitate. De ce sala Studio este o alt ntrebare legitim.
Deoarece este sala n care prof. dr. Benga i-a fcut public descoperirea. Iat ct de firesc
se leag lucrurile, ce dezvoltri au n timp.
Revin la lucrrile primului Congres Mondial dedicat aquaporinelor. Am scris de mai
multe ori prof. dr. benga i colaboratorii si. Este momentul s-i cunoatem : Octavian
Popescu, Victor Pop, Ana Murean, Viorica Borza, Mocsay Ildiko, Ross Holmes
(Statele Unite), Vasile Morariu, Ileana Benga. Ct privete borad-ul tiinific al
congresului, el cuprinde nume de referin ale tiinei medicale : Jorge Fischbarg (Buenos
Aires, New York), Ross Holmes (Winston Salem, Statele Unite), Vincent Huber (Niigata,
Japonia), Norikazu Maeda (Osaka), Tsutomu Nakada (Niigata), Soren Nielsen (Aarhus,
Danemarca), Masato Yasui (Tokyo), Andreea Yool (Adelaide, Australia), Philip Kuchel
(Singapore, Sydney), Christophe Maurel (Montpellier). Dac e s amintim board-ul
tiinific naional, atunci trebuie amintii acad. Vasile Cndea, acad. Mihai Coculescu,
prof. dr. Marius Boji, prof. dr. Mircea Grigorescu, prof. dr. Mircea Brsan, prof. dr.
Doru Pamfil, prof. dr. Angela Borda, prof. dr. Mihai Cruce, prof. dr. Mircea Diudea, prof.
dr. Cornel Tarba, prof. dr. Oliviu Pascu, prof. dr. Pompiliu Manea, prof. dr. Eugen
Gurzu,Lucrrile abordeaz nu numai istoricul descoperirii n sine, importana ei
teoretic i practic (Descoperirea aquaporinei a avut un rol major deoarece s-a neles
pentru prima oar, rolul major al acestor proteine n teoxifierea organismului, n tratarea
afeciunilor oculare, ale creierului i rinichilor, a deschis calea unor studii importante de
biochimie, fiziologie i genetic, am citat din prof. dr. Gheorghe Benga), ci i
dezvoltrile i aplicaiile la care s-a ajuns n cei 25 de ani scuri de la descoperirea
aquaporinelor. Abordrile snt din cele mai diverse, de la proteinele canal pentru ap n
mitocondrii la impactul metabolic al proteinelor canal pentru ap, schimbul de ap n
celulele roii, boala hemolitic la nou nscui, rolul aquaporinelor 4 n bolile creierului,
rolul aquaporinelor 9, sinteza aquaporinelor 2, permeabilitatea celulelor roii la
persoanele de vrsta a III-a, evaluarea calitii apei folosind metode citologice, referindum astfel la apte sesiuni tiinifice distincte. Alesele prezene la acest prim Congres
Mondial dedicat descoperirii aquaporinelor este recunoaterea acordat citez din cele
declarate de acad. Vasile Cndea, romnului care a fcut aici, la Cluj-Napoca, o
descoperire epocal !, este recunoaterea cercetrilor efectuate la Cluj-Napoca n timp,
este recunoaterea acordat colii medicale clujene.
Demostene OFRON