Macro Molecule Le

Catedra
Biologie moleculară şi
Genetică umană
www.biologiemoleculara.usmf.md
http://e.usmf.md
Password: bmgu
http://biologiemoleculara.usmf.md
http://e.usmf.md 1
Cursul Biologie moleculară și
Genetică umană
Semestrul I
 Prelegeri – 30 ore
Lucrări practice – 30 ore
Introducere

 4 totalizări – SIMU + lucrări individuale
 Nota medie – componentă a notei finale
 Examen
 Admiterea studenților
 Media a patru totalizări + lucrări individuale
 Absențe la curs și lecții practice recuperate
Coeficienti la evaluarea finala 0,5MA + 0,5 C - SIMU
Consultaţii curente - tematice
http://e.usmf.md 2
BIOLOGIA
ŞTIINŢA DESPRE VIAŢĂ

Introducere
structura funcţia dezvoltarea rel. cu mediul
ORGANISMELOR VII = SISTEMELOR BIOLOGICE
http://e.usmf.md 3
Biologia Citologia
moleculară Histologia
Introducere
Genetica Anatomia
BIOLOGIA
Biochimia Fiziologia
Imunologia Patologia
Ecologia
http://e.usmf.md 4
Obiectul
BIOLOGIEI
Sisteme de MOLECULARE
organe
Introducere
Organe
Ţesuturi
Celule
Macromolecule
Micromolecule
http://e.usmf.md 5
Celule limfatice – 374 Creier – 3195 gene
Celule endoteliale – 1031 Ochi – 547 gene
Glande salivare – 17 Oase – 904 gene
Glanda tiroidă – 584 Ţesut adipos – 581 gene
Glande paratiroide – 46 Timus – 261 gene

Esofag – 76 gene
Muşchi netezi – 127
Introducere
Gene implicate în dezvoltarea şi

Muşchi striaţi – 735
Glande mamare – 696
Plămâni – 1887 gene
Inima – 1195 gene
funcţionarea organelor şi
Pancreas – 1094
Ficatul – 2091 gene
Eritrocite – 8 gene
Splina – 1094
ţesuturilor la om
Suprarenale – 658
Trombocite – 22 gene
Intestinul gros – 874 gene
Vezica biliară – 788 Rinichi – 712 gene
Intestinul subţire – 297 Ovar – 504 gene
Placenta – 1290 Testicul – 370 gene
Prostata – 1283 Uter – 1859 gene
Leucocite – 2164 Embrion – 1989 gene
Piele – 620 Tunica
http://biologiemoleculara.usmf.md sinovială – 813 gene
http://e.usmf.md 6
Importanţa BM și GU în medicină
 Asigură înţelegerea organizării şi funcţionării tuturor

organismelor
Introducere
 Stă la baza altor ştiinţe bio-medicale

 Biochimia
 Fiziologia
 Fiziopatologia
 Farmacologia
 Asigură înţelegerea mecanismelor de apariţie a
maladiilor
 Stă la baza metodelor contemporane de diagnostic
 Stă la baza elaborării medicamentelor de generaţie nouă
http://e.usmf.md 7
Unitatea structurală, funcţională
a viului - celula
Celula
http://e.usmf.md 8
Organizarea generală a celulei
Setul de componente necesare:
 Aparatul  Aparatul  Aparatul
superficial metabolic genetic
 Barieră  Sinteză SO  Material genetic
Celula
 Transport  Scindare SO
 Aparat de
replicare
 Recepţie  Detoxifiere  Aparat de
 Contacte cel.  Energetic reparare
 Apărare  Semnalizare  Aparat de
transcripţie
Membrana Citoplasma cu
Nucleul
citoplasmatică organite
http://e.usmf.md 9
Celula procariotă
Celula eucariotă
http://e.usmf.md 10
Celula procatiotă Celula eucatiotă
 Fără nucleu  Cu nucleu bine diferenţiat
 Membrana celulară glico-lipo-
 Membrana celulară glico-lipo-proteică
proteică
 Citoplasma compartimentalizată în mai
multe organite membranare
 Citoplasma  Materilalul genetic:
necompartimentalizată  mol ADN lineare compactizate sub formă
 Materilalul genetic: de cromatina sau cromozomi
 Nucleoidul – molecula ADN  mol ADN mitocondrial, mici inelare
inelară, fixată de membrana  Expresia IG

Celula
plasmatică  Transcripţie
 Plasmide – mol ADN mici  Processing ARN
 Transfer ARN din nucleu în citoplasma

inelare
 Translaţie
 Expresia IG
 Conformaţia proteinelor
 Transcripţie
 Transmiterea IG
 Translaţie
 Replicarea ADN
 Transmiterea IG  Diviziune indirectă a cel (mitoza, meioza)
 Replicarea ADN  Mod de organizare:
 Diviziunea directă a cel  Organisme monocelulare
(amitoza)  Organisme pluricelulare
 Mod de organizare: http://biologiemoleculara.usmf.md

 Organisme monocelulare http://e.usmf.md 11
Membrana biologică = membrană
celulară
Membrane biologice
 Definiţie: barieră semipermeabilă între

mediul intern şi extern al celulei; între
diferite micromedii intracelulare cu diferite
proprietăţi şi funcţii.
12
13
Tipuri de membrane celulare:
Membrane biologice
 Membrana citoplasmatică =plasmalema

 Membrane interne
 Anvelopa nucleară
 Membranele RE neted şi granular
 Membranele aparatului Golgi
 Membranele mitocondriilor (externă şi internă)
 Membranele lizozomilor
 Membranele peroxizomilor
 Membranele veziculelor de transfer intracelular, de secreţie,
endocitare, exocitare
 Membrane speciale
14
!!! Toate membranele celulare:
Membrane biologice
 Au structură asemănătoare – lipo-proteică;

 Au proprietăţi şi funcţii diferite, determinate de:
 heterogenitatea proteinelor membranare;
+
 heterogenitatea fosfolipidelor membranare;
 heterogenitatea glucidelor membranare.
 Raportul: P,L,G
15
Structura membranelor
Un dublu strat de lipide
Membrane biologice

 Fosfolipide
 Sfingolipide
 Colesterol
 Proteine
 Integrate
 Periferice
 Oligozaharide= glicocalix
 Glicoproteide
 Glicolipide
16
17
18
19
Membrane biologice
Bistratul de lipide
 Proprietăţi şi funcţii:
 barieră biologică
 Fluiditate- asigurată de mobilitatea lipidelor
 heterogenitate
 substrat pentru proteinele membranare
 permite difuzia selectivă a moleculelor mici, nepolare,
H2O, alcool, etc.

 Elasticitatea și rigiditatea este asigurată de colesterol
20
Proteinele membranare
 Proteine integrate
Membrane biologice
 cu unul sau câteva domenii transmembranare

 regiunea hidrofobă interacţionează cu bistratul lipidic
 regiunile hidrofile interacţionează cu exteriorul şi
citozolul
 au funcţie de receptori, transportori, enzime
 Proteine periferice
 se asociază la proteinele şi lipidele membranare
 funcţie în transmiterea semnalelor, enzimatică
21
22
Receptori
23
Glucidele membranare=glicocalix
 asigură recunoaşterea şi adeziunea

intercelulară
 asigură individualitatea celulei;
 este un depozit de cationi;
 ajută la orientarea corectă a proteinelor în
membrană.
http://e.usmf.md 24
Glicocalix
25
Funcţiile membranelor biologice
 barieră biologică;
Membrane biologice
 compartimentarea mediului intern al celulelor

eucariote;
 transport selectiv al moleculelor şi ionilor;
 recepţionarea şi transmiterea semnalelor
extracelulare şi intercelulare;
 adeziune celulară;
 suport pentru enzime;
 reglează homeostazia intracelulară şi
intercelulară.
26
27
Transportul prin membrane
Transportul pasiv
 Difuzia simplă a moleculelor mici prin stratul
dublu de lipide (H2O, O2, CO2, sub. liposolubile)
 Difuzia facilitată a moleculelor medii prin
intermediul permeazelor (aminoacizi, glucoză,
glicerol, ureea, ...)
 Difuzia ionilor prin proteine-canal sau
ionofori
28
Transportarea substanţelor
 Membranar
 T. pasiv (difuziune, osmoză, mediat de proteine)
 T. activ (catalizat de ATP-aze membranare)
 Vezicular (mediat de reacţia receptor/ligand)
 Endo- / Exo- / Transcitoză
 Intracelular (RE → AG → Plasmalemă / Lz / RE)
 Mediat de P citozolice
 Transfer controlat de molecule între diferite
compartimente
29
Transportul prin membrane
Transportul activ
 Transportul ionilor prin intermediul pompelor-
ATP-aze (proteine)
 Transportul macromoleculelor prin
intermediul endocitozei, exocitozei sau
transcitozei
30
Citoscheletul- rețea de proteine
31
Citoscheletul reprezintă aparatul de sprijin și
locomoție al celulei
 Determină forma celulei, forma organitelor,
poziţionează compartimentele celulare
 Asigură motilitatea celulară şi intracelulară
 Asigură transportul intracelular
 Determină formarea unor structuri celulare provizorii
(fus de diviziune, pseudopode)
 Determină formarea unor structuri celulare
permanente (centrioli, cili, flageli)
32
Joncţiuni celulare
33
Compartimentarea
celulei eucariote
34
 Compartiment=organit – regiune celulară cu
proprietăţi şi funcţii diferite, delimitate de
membrane.
 Compartimentele celulare diferă prin:
 organizare;
 compoziţie chimică și diferite reacții;
 set de proteine specifice - !!! set de enzime;
 funcţii specifice.
35
36
Compartimentele principale ale celulei
 Nucleul – metabolismul AN
 REr – sinteza proteinelor
 REn – sinteza lipidelor, detoxifierea
xenobioticilor
 AG – maturizarea P, sortarea P, biogeneza
lizozomilor
 Lizozomi – hidroliza SO
 Peroxizomi – detoxifierea metaboliţilor celulari
 Mitocondrii – metabolismul energetic
 Citosol – metabolismul moleculelor mici
37
38
Activitatea vitală a celulelor este
asigurată de:
 Sinteza substanţelor organice
 Molecule mici (aminoacizi, nucleotide, acizi graşi)
 Macromolecule (AN, P, L, Pz, Oz)
 Scindarea SO exogene și endogene
 Procesarea moleculelor sintetizate →

obţinerea configuraţiei funcţionale
 Sortarea moleculelor sintetizate
 Transportarea la locul de destinaţie (secreţie,
transport intracelular). 39
Neutralizarea toxinelor
 Xenobiotice (medicamente, pesticide,
nicotina, alcool, coloranţi E, conservanţi
alimentari E…)
 Transferaze
 REn
 Metaboliţi toxici (radicali liberi, peroxizi,
cetone, fenoli…)
 Oxidaze + Catalaza
 Peroxizomi
40
Aparatul enzimatic
 Enzimă – proteină cu funcţie catalitică specifică
 Are domenii de recunoaştere a substratului (centrii activi) şi
ATP-azice
 Are domenii cu funcţie de:
 Sintetaze
 Ligaze
 Izomeraze
 Hidrolaze
 Transferaze
 Liaze
 Oxidoreductaze
 Enzimele sunt activate de cofactori specifici (grupe
prostetice). Ex. metale+, vitamine, Oz, microARN
41
Reticulul endoplasmatic
42
Reticulul endoplasmatic:
 Organizare:
 sistem de canale şi cisterne membranare (LPG);
 compartimentul neted (predomină canalele);
 compartimentul granulat = rugos, asociat cu ribozomi
(predomină cisternele);
 Aparat enzimatic specific
43
Reticulul endoplasmatic neted:
Membrana LPG+proteine ce asigură sinteza lipidelor și
detoxifierea xenobioticelor
Funcții:
 sinteza lipidelor- (fosfolipide, colesterol, cardiolipine);
 reînnoirea membranelor → formarea veziculelor;
 sinteza hormonilor steroizi(androgeni,estrogeni, etc);
 Vitamina D
 detoxifierea xenobioticilor (medicamente, pesticide,
nicotina, alcool, coloranţi E, conservanţi alimentari
E etc.),
 transportul membranar.
44
Organizarea moleculară a REr:
 Organit membranar+ ribozomi

 Bistrat lipidic;
 Proteine (riboforina) integrate și periferice
specifice funcțiilor;
 Oligozaharide;
 RNP 80S= ribozomi
 Fixarea 80S
 Riboforina
 Aparatul de procesare a polipeptidului

 chaperoni
45
Reticulul endoplasmatic rugos:
Funcţii:
RE granular
 sinteza proteinelor;
 processingul proteinelor + controlul calităţii;
 sortarea şi transportul proteinelor:
 proteine de export (secretoare);
 proteine membranare (excepţie proteinele membranei
mitocondriale interne);
 enzime golgiene şi ale plasmalemei:
 proteine RE, AG, lizozomi, matricei mitocondriene.
46
Ribozomii = RNP80S
 Ribozomii liberi și fixați pe REr:
 Subunitatea mică – 40S
 ARNr 18S
 33 proteine ribozomale
 Subunitatea mare – 60S
 ARNr 28S, ARNr 5,8S, ARNr 5S. 40S
 49 proteine ribozomale 80S
 Funcții: 60S
 40S
 Fixează ARNm pentru translaţie
 60S
 Fixează ARNt pentru translaţia ARNm
 Primeşte a.a. şi asigură sinteza polipeptidului 47
Polipeptide Polipeptide
RIBOZOMI
Reţinere Reţinere
CITOZOL RE granulat
MITOCONDRII APARATUL GOLGI
NUCLEU LIZOZOMI
PEROXIZOMI VEZICULE SECRETOARE
Citoschelet SUPRAFAŢA CELULARĂ=

membrane
Ribozomi
48
Apratul Golgi:
Organizare:
 sistem de cisterne, canale şi vezicule
membranare (LPG) + aparat enzimatic specific;
 compartimente:
 cis, de intrare;
 median = intermediar;
 trans, de ieşire.
49
Aparatul Golgi:
Funcţii:
 Modificarea și maturizarea proteinelor-glicozil
-transferaze;
 Sortarea proteinelor;
 Ambalarea proteinelor, lipidelor secretate în
vezicule;
 controlul secreţiei veziculară a hormonilor,
mucopolizaharidelor, proteinelor matricei
extracelulare şi suprafeţei celulare;
 formarea lizozomilor;
 Reînnoirea membranelor.
50
51
52
Lizozomii
53
Lizozomii
Organizare:
 vezicule membranare:
A. Bistrat lipidic
B. Proteine integrate și periferice (H+ATPase -
pH=5);
C. Oligozaharide pe partea internă a membrane;
 Hidrolaze acide=enzime hidrolitice
54
Lizozomii
Funcţii:
 digestia enzimatică a substanţelor şi
corpusculilor organici:
 s. endocitate (străine) – heterofagie:
 s. citopasmatice (proprii, uzate) – autofagie;
 secreţii celulare în exces – crinofagie.
 „sanitari ai celulei”
55
Clasificarea lizozomilor
 Primari – conţin enzimele hidrolitice

necesare - c-ca 50 tipuri
 Secundari – rezultatul fuziunii lizozom primar
cu endosomii sau substratul de digerat
 Terţiari – conţin produșii digestiei
56
Formarea lizozomilor primari si
secundari
57
Peroxizomi
58
Peroxizomi
Organizarea:
 Veziculă membranară:
 bistrat lipidic;
 proteine integrate și periferice (peroxine);
 oligozaharide
 Enzime ale matricei: oxidaza, catalaza.
59
Funcții peroxizom:
 Oxidarea - neutralizarea D-aminoacizilor bacterieni;
 Detoxifierea metaboliților celulari (fenoli, acid
formic, formaldehidă, alcooli + unele medicamente);
 Descompunerea H2O2
60
Mitocondrii:
Organizare:
 membrană dublă:
 membrana externă ( 50% P. + 50% FL; proteine porine);
 membrana internă ce formează criste (80% P + 10%
cardiolipina + 10% FL; !!! ATP-sintetaza, enzime
transportatoare de protoni),
 oligozaharide;
 matrice mitocondrială:
 ADN inelar (2-10 molecule);
 Ribozomi proprii 55S;
 ARNm, ARNt, ARNr;
 Enzime în funcționarea aparatului genetic;
 Enzime implicate în metabolizmul energetic;
 Incluziuni.
61
62
Mitocondrii
Funcţii:
 Metabolizmul energetic:
 oxidarea piruvatului, acizilor graşi;
 sinteza ATP;
 transportul transmembranar;
 Metabolizmul plastic:
 sinteza ARNm  proteine mt.
 sinteza ARNt, ARNr şi asamblarea ribozomilor;
 Importul de proteine citozolice;
 controlul calităţii proteinelor mt;
 autoreproducerea prin:
- replicarea ADN mt;

- diviziunea mt.
63
Hialoplazma = citozol:
 Partea omogenă, hialină cu proprietăţi contractile (70-
85% H2O):
 Sediul proceselor metabolice:
 Glicoliza;
 Gluconeogeneza;
 Metabolizarea aminoacizilor;
 Sinteza acizilor graşi şi nucleotidelor.
 Depozit de ioni, glicogen, lipide
 Citosceletul – reţeaua de proteine contractile =
aparatul de sprijin şi locomoţie a celulei:
 Microtubuli din tubulină;
 Microfilamente de actină;
 Filamente intermediare - heterogene.
64
Centrul celular
Organizare: amembranar
2 centrioli
9 triplete de microtubuli – formă cilindrică
– 1 centiol
Fiecare microtubul 13 protofilamente
polimerizaţi din dimeri de  şi β-tubulină
Centrosfera
Din microtubuli în formare
Funcții:
 Organizator al microtubulilor
 Formează fusul de diviziune în timpul
mitozei
 Formează cili sau flageli în anumite
celule
http://e.usmf.md 65
Nucleul
Anvelopa nucleară:
• membrana nucleară externă

• membrana nucleară internă
• spaţiul perinuclear
• Lamina fibroasă- fixează buclele de cromatină
• complexul porului nuclear-exportul și importul nuclear
Cromatina
• Eucromatina (activă genetic)

• Heterocromatina (inactivă genetic)
Nucleol- sediul biogenezei subunităților ribozomale
Nucleoplasma- rețea de proteine ce determină forma și poziția buclelor de

cromatină
10:13:17 http://e.usmf.md 66
10:13:18 http://e.usmf.md 67
Nucleul
Păstrează ~ 98% din MG celular;
• eucromatina – MG activ pentru transcripţie;

• heterocromatina – MG inactiv pentru transcripţie.
Asigură compactizarea funcţională a ADN:
• transcripţia şi processingul ARN;
Controlul activităţii celulei prin expresia diferenţiată a genelor:
• replicarea ADN şi mitoza
Controlul diviziunii celulare şi transmiterii IG de la cel la cel:
Biogeneza ribozomilor
10:13:18 http://e.usmf.md 68
10:13:18 http://e.usmf.md 69
Transportul prin porii nucleari
mediat de carioferine = importine și exportine
 Import (din citosol în

nucleu):
 Proteine histone
 Proteine nonhistone
 dNTP, NTP
 Proteine ribozomale
 Export (din nucleu în
citosol):
 ARNm
 ARNt
 ARNsc
 RNP 40S; RNP 60S
10:13:18 http://e.usmf.md 71
CROMATINA profaza
CROMOZOMII
telofaza
 Cromatina – materialul genetic parţial compactizat în timpul

interfazei celulei;
 Cromozomul – materialul genetic maximal compactizat în timpul
mitozei.
 Compoziţia chimică:
 ADN + proteine histone + proteine nehistone + ARN
Materialul genetic
Conține ~30000 perechi gene codificatoare de proteine
Asigură expresia genelor – transripție, processing
Asigură transmiterea IG – replicare, mitoza
Asigură stabilitatea IG -http://biologiemoleculara.usmf.md
reparație
10:13:18 http://e.usmf.md 72
Cromatina = cromozomul
ADN cromozomial – ce deţine, păstrează,
transmite şi realizează IG;
 Molecule lungi liniare;
 Molecule heterogene:
 Secvenţe codificatoare (gene):
 Active - transcrise;
 Neactive - netranscrise.
 Secvenţe necodificatoare:
 Structurale – telomerii, centromerii, sateliţii;
 Reglatoare
10:13:18 http://e.usmf.md 73
10:13:18 http://e.usmf.md 74
Nivele de compactizare a MG
I nivel – II nivel –
IV nivel –
nucleosomic solenoid = III nivel –
cromosomul
= filament de fibra de bucle
metafazic
cromatină; cromatină;
10:13:18 http://e.usmf.md 75
Nivele de compactizare
a MG se deosebesc prin:
 gradul de scurtare a firului de

ADN;
 grosimea f. de cromatină;
 mecanism de formare;
 grad de activitate
transcripţională;
 perioada ciclului celular.
10:13:18 http://e.usmf.md 76
Cromozomul metafazic
ADN – replicat, maximal
compactizat + ARN +
proteine histone + proteine
non-histone
Funcții:
Păstrează și transmite IG în
timpul mitozei / meiozei
http://e.usmf.md 77
Nucleol
Regiune a nucleului format din:

ADN cu gene ARNr
ARNr
Proteine histone, non-histone și ribozomale
RNP 40S și 60S
Funcții:
Asigură sinteza ARNr: 28S, 5,8S, 18S
Asigură formarea subunităților ribozomale:
ARNr 18S+33 proteine = 40S
ARNr 28S, ARNr5,8S și ARNr 5S + 49 proteine = 60S
http://e.usmf.md 78
Tema 2
Macromoleculele = biopolimerii
 Tipuri
 Structură
 Biogeneză
 Proprietăţi
 Funcţii
 Localizare
 Interacţiuni
http://e.usmf.md 79
STRUCTURA
PROPRIETĂŢILE
FUNCŢIILE
celulei
bazate pe
un substrat
molecular
ADN – conţine informaţia

ARN – asigură sinteza proteinelor
Proteinele – asigură vitalitatea
http://e.usmf.md 80
http://e.usmf.md 81
Relaţiile macromoleculelor în celulă
Macromolecule
Transcripţie Translaţie
ADN ARN Proteine
Cataliză - sinteză
Hidraţi de Lipide
carbon
http://e.usmf.md 82
Funcţiile principale ale
macromoleculelor
 ADN
Macromolecule
 ?
 ARN
 ?
 Proteine
 ?
 Hidraţii de carbon (glucide)
 ?
 Lipide
 ?
http://e.usmf.md 83
Complexe supramoleculare
 ADN + proteine = DNP

Macromolecule
(dezoxiribonucleooproteide)
 ex.: cromosomii
 ARN + proteine = RNP (ribonucleooproteide)
 ex.: ribosomii
 Lipide + proteine = lipoproteide
 ex.: membrana plasmatică
 Glucide + proteine = glicoproteide
 ex.: acidul glucuronic
http://e.usmf.md 84
Localizarea macromoleculelor în
celulele umane
 ADN
Macromolecule
 Localizat ….
 Sintetizat ….
 ARN
 Localizat …..
 Sintetizat ……
 Proteine
 Localizate …..
 Sintetizate ……
 Lipide
 Sintetizate …..
 Glucide
 Sintetizate …..
http://e.usmf.md 85
Structura macromoleculelor
 Structura primară
 lanţ de mai mulţi monomeri
 uniţi prin legături covalente
Macromolecule
 Structura secundară
 Plicaturarea lanţului polimeric
 legături de hidrogen
 Structura terţiară
 Configuraţia tridimensională funcţională
 legături de hidrogen, ionice, electrostatice
 Structura cuaternară, supramoleculară

 Combinaţia mai multor polimeri
 legături de hidrogen, ionice, electrostatice
http://e.usmf.md 86
Monomer Dimer Trimer
Macromolecule
Tetramer Pentamer
Polimer
http://e.usmf.md 87
MONOMER POLIMER
dN dN dN
dN dN dN dN
Macromolecule
Catenă ADN
dezoxiribonucleotid
N N N N
N N N
ribonucleotid Catenă ARN
a.a. a.a. a.a.

a.a. a.a. a.a.
a.a.
aminoacid Catenă polipeptidică =

proteină
http://e.usmf.md 88
 Monomeri ADN (acid dezoxiribonucleic):
 4 tipuri de dezoxiribonucleotide (dNTP→dNMP)
 dATP (deoxi-adenozin-trifosfat) → dAMP (deoxi-adenozin-monofosfat)
 dGTP (deoxi-guanozin-trifosfat) → dGMP (deoxi-guanozin-monofosfat)
Macromolecule
 dCTP (deoxi-cimitidin-trifosfat) → dCMP (deoxi-cimitidin-monofosfat)

 dTTP (deoxi-timitidin-trifosfat) → dTMP (deoxi-timitidin-monofosfat)
 Monomeri ARN – acid ribonucleic:
 4 tipuri de ribonucleotide (NTP→NMP)
 ATP (adenozin-trifosfat) → AMP (adenozin-monofosfat)
 GTP (guanozin-trifosfat) → GMP (guanozin-monofosfat)
 CTP (cimitidin-trifosfat) → CMP (cimitidin-monofosfat)
 UTP (uridin-trifosfat) → UMP (uridin-monofosfat)
 Monomeri ai proteinelor:
 20 tipuri de aminoacizi (bazici, acizi, neutri)
 Ala
 Val
 Ser
 His
 Pro
 .... http://biologiemoleculara.usmf.md
http://e.usmf.md 89
Macromolecule
http://e.usmf.md 90
 Structura primară ADN

Macromolecule
 Catena polinucleotidică
 nucleotidele polimerizează prin legături covalente fosfodiesterice;
 ordinea nucleotidelor este aleatorie = codul genetic;
5' AGTGCATACGTACGGACATT ... 3‘
 Structura primară ARN

 Catena polinucleotidică
 nucleotidele polimerizează prin legături covalente fosfodiesterice;
 ordinea nucleotidelor este copia ADNului;
5' AGUGCAUACGUACGGACAUU ... 3‘
 Structura primară a proteinelor

 Lanţ polipeptidic
 Aminoacizii polimerizează prin legături covalente peptidice
 Ordinea aminoacizilor este determinată de ordinea codonilor în ARNm (copia
unei secvenţe din ADN)
NH2.Ser-Ala-Tyr-Val-Arg-Thr ...
http://e.usmf.md 91
Macromolecule
http://e.usmf.md 92
 Structura secundară ADN
 Două catene unite prin punţi de H:
 Complementare – AT şi G  C;
Macromolecule
 Antiparalele;
 Dubluspiralate;
5' A T G C A T A C G T A C G A T 3‘
3‘ T A C G T A T G C A T G C T A 5'
 Structura secundară ARN

 Plierea catenei poliribonucleotidice:
 bucle prin unirea (punţi de H) complementară a b.a. (AU şi G  C)
 Fiecare buclă = situs funcţional:
 Conformaţia buclelor, numărul lor este specifică fiecărui ARN în
parte.
 Structura secundară a proteinelor
 Plierea catenei polipeptidice (punţi de H)
 -spirale
 -structuri http://e.usmf.md 93
Structura
macromoleculelor
 Structura terţiară a ADN
Macromolecule
 ADN+proteine histone+proteine non-histone
 Cromatina
 cromozomul
 Structura terţiară a ARN
 ARN+proteine
 ARNr+proteine ribozomale  ???

 ARNt+proteine 
 ARNm+proteine 
 Structura terţiară a proteinelor
 Plierea -spiralelor şi -structurilor prin punţi biS
 Forma globulară
http://e.usmf.md 94
 Structura cuaternară a proteinelor
 Combinarea funcţională a mai multor polipeptide
 Ex:
Macromolecule
 2 -globine + 2 -globine = Hb
 2 -peptide + 2 -peptide = receptor insulinic

 2 catene L (light) + 2 catene H (heavy) = Ig (Ac)
 (-tubulia + -tubulina)n = microtubuli
 …..
http://e.usmf.md 95
Acizii nucleici
 ADN:
 molecule bicatenare;
 deţine informaţia genetică codificată
 despre....
 ARN – molecule monocatenare:

 ARNm – copia IG, matriţa pentru sinteza proteinelor
 ARNt – transportă aminoacizi, translatori ai codului genetic
 ARNr – component al ribozomilor, controlul translaţiei
 microARN – reglarea expresiei IG
http://e.usmf.md 96
http://e.usmf.md 97
ADN
acid dezoxiribonucleic
 Monomeri
 Structura
 Primară
ADN
 Secundară
 Terţiară
 Localizare
 Proprietăţi
 Funcţii
 Sinteză
 Particularităţile ADN uman
 Metode de studiu
http://e.usmf.md 98
Monomerul ADN
N – baza azotată
O - Pu – Adenina
γ β α N
5’ Guanina
C
P P P C1’ - Py – Timina
C Citozina
ADN
4’
C3’ C2’
dNTP - nucleotid
nucleozid
http://e.usmf.md 99
http://e.usmf.md 100
Monomer – nucleotidele (dNMP)
Structura primară:
catena polinucleotidică
Structura secundară:
bicatenară
ADN
Structura ADN
 I – catena polinucleotidică
 II – dublul helix = două catene spiralizate
ADN
unite prin legături de hidrogen

 III – DNP = dezoxiribonucleoproteid
Structura primară a ADN
ADN
5' GCGT ... 3‘

Rosalind Franklin Maurice Wilkins
ADN
James Watson şi Francis Crick

alături de modelul structurii
secundare a ADN.
Complementaritatea ADN asigură:
 stabilitatea moleculei ADN;

 mecanismul replicării;
 mecanismul transcripţiei;
ADN
 mecanismul recombinării;
 mecanismul reparării leziunilor ADN
Conformaţia spaţială a moleculelor de ADN liniar
Tip Lungimea spirei Baze/tur Înclinarea faţă
de ax
A 24,6 Å ~11 +19°
B 33,2 Å ~10 -1,2°
Z 45,6 Å ~ 12 -9°
ADN
Structura terţiară
 ADN + proteine = DNP
 ADN + proteine situs-specifice= complex funcţional
 ADN nuclear + proteine histone = cromatina ↔ cromozomii

ADN
Proprietăţile ADN
 Replicare
 dublarea IG
 Reparaţie
 Identificarea, înlăturarea greşelilor
 Denaturare
 ruperea legăturilor de H
 Renaturare
 refacerea dublului helix
ADN
 Heterogenitate
 varietatea secv. nucleotidice
 Flexibilitate
 A↔B↔Z
 Fragilitate
 sensibilitate la factori mutageni
 Migrare în câmpul electric (ADN are “—”)
 Hibridizare
 molecule de diferită origine formează noi molecule
Replicarea
= dublarea ADN
= dublarea IG
ADN
= transmiterea IG
Funcţiile ADN
 Deţine IG codificată:
 succesiunea b.a. în ADN determină succesiunea
aminoacizilor în proteină
 Păstrează IG:
 de acţiunea nucleazelor
ADN
 de citirea neautorizată
 de mutaţii
 Transmite IG prin dublare=replicare:
1ADN — replicare 2ADN
 Realizează IG
ADN — transcripţie  ARN — translaţie  proteină
Concluzii:
 ADN are secvenţe codante = gene:

 Gene p/u proteine  ARNm ~ 30 000
 Gene preARNr ~ 250
 Gene ARNr 5S ~ 2000
 Gene ARNt ~ 1300
ADN
 Gene p/u microARN

 ADN are secvenţe necodante
 Secv. reglatoare
 Secv. spaţiatori
 Secv. satelit (cen, t)
 Secv. minisatelit (markeri crs)
 Secv. microsatelit (markeri individuali)
Localizarea ADN
 În nucleu 95 - 98%
 molecule mari liniare de ADN
 asociate cu proteine histone
ADN
 sub formă de cromatină ↔ cromozomi

 În mitocondrii 2-5%
 molecule mici inelare
Particularităţile ADN uman
ADN nuclear (nucleul celulei somatice, diploid)
 cu o lungime de ~ 6,4x109p.n.; 7 picograme
 fragmentat în 46 de molecule;
 asociat cu proteine histone;
 extrem de eterogen:
 secvenţe codificatoare şi necodificatoare;
ADN
 secvenţe repetitive şi unice;

 secvenţe active transcripţional şi inactive;
 secvenţe stabile şi instabile mutaţional;
 conţine ~ 30000 perechi de gene;
 se replică numai în perioada S a ciclului celular;
 50% este de origine maternă şi 50% de origine
paternă.
ADN
Anemia cu hematii falciforme
A→T 17
ADN
Indivizii homozigoţi
recesivi
Hemoglobină anomală
Hematii falciforme (în formă de seceră)
Distrugerea rapidă a Lipirea celulelor şi Acumularea celulelor

celulelor falciforme blocarea circulaţiei falciforme în splină
sanguine
Anemie
Dereglări locale în alimentare sanguină
Supraactivitatea Defecte Defecte în Defecte în

măduvei osoase cardiace activitatea tractul
musculară gastrointestinal
Dilatarea
Creşterea cantităţii Defecte
cordului Afectarea Dereglări
măduvei osoase renale
plămânilor cerebrale
Diminuarea
activităţii Pneumonie Paralizie Dereglări
mintale renale
Deformări Dereglări
http://biologiemoleculara.usmf.md Dureri Fibroza
scheletice cardiace nespecifice splinei
Particularităţile ADN uman
ADN mitocondrial
 Are o lungime de 16,6 kb
 Este inelar
 Numărul moleculelor este variabil (2-10)
ADN
 Conţine 37 de gene
 Genele sunt dispuse compact
 Se replică în dependenţă de metabolismul
celular
 Este de origine maternă
Particularităţile genomului uman
Genomul nuclear Genomul mitocondrial

n=3,2 Gb / 2n=6,4 Gb 16,6 kb
(~ 30000 gene/perechi) 37 de gene
ADN genic ADN extragenic

25% 75%
ADN ADN Secvenţe unice Secvenţe

codant necodant sau în număr moderat sau
10% 90% mic de copii înalt repetitive
60% 40%
Genomul nuclear
SECVENŢE OBLIGATORII SECVENŢE FACULTATIVE
- Gene structurale
Elemente mobile
(codificatoare de
proteine)
Pseudogene
ADN
- Gene pentru ARNt,

ADN viral
ARNr;
- Palindromi;
- ADN satelit (c,t…)
Studiul ADN pentru:
 Stabilirea structurii genelor normale şi

mutante
 Depistarea mutaţiilor
ADN
 Diagnosticul bolilor genice

 Analiza polimorfismului individual
ARN –
acid ribonucleic
 Monomeri – NTP (ATP, GTP, CTP, UTP);
 Structura primară – catena polinucleotidică;
 Structura secundară – bucle;
 Structura terţiară – RNP (ARN+proteine)
Monomeri ARN - NTP
1 2 3 4
Transcripţie
Processing
ARN
ARNm ARNr ARNt ARNm
!!! Toate tipurile de ARN sunt transcrise de pe ADN
!!! ARN - este complementar unei catene de ADN

- este identic cu cealaltă catenă
1 2 3
Transcripţie
Processing
ARN
ARNm ARNr ARNt
preARNm
ADN preARNr ARNhn
preARNt
transcripţie
ARN precursor
processing
ARNr ARNt ARNm

f f
ARN
u u
n n
ARNr + proteine c c
ribozomale = ţ ţ
ribozomi i i
e e
• Transportă • Copia codului genetic
aminoacizi despre structura
Sediul sintezei spre ribozomi proteinei
proteinelor • Translează • Matriţă pentru sinteza
codul genetic proteinei în timpul
din ARNm translaţiei
ARNm – ARN mesager (informaţional,
matricial)
 Molecule monocatenare, heterogene
 Se obţin prin transcrierea catenei anticodogene
a genei structurale şi processing-ului
ARN
pre-ARNm
 Conţine informaţia despre un polipeptid şi
serveşte ca matriţă p/u sinteza polipeptidului
ARNt
• Molecule monocatenare;
• Forma – 3 bucle funcţionale (anticodon, D, Ѱ);
• Se sintetizează prin transcripţia genelor ARNt,
• Conţin nucleotide cu baze azotate obişnuite şi
minore (timina, pseudouracil, dihidrouridina)
ARN
• Asigură transportarea aminoacizilor spre locul

de sinteză a proteinelor
• Reprezintă translatori ai codului genetic
• În celulă se conţin 61 tipuri
Structura
secundară a
ARN
ARNr
ARNr – ARN ribozomal
 Molecule monocatenare
 ARNr se sintetizează prin transcripţia
genelor ARNr, în regiunea nucleolului
ARN
 Intră în componenţa ribozomilor

 18S + 33 proteine = 40S
 5S + 5,8S + 28S + 49 proteine = 60S
 Asigură interacţiunea dintre subunităţile
ribozomale, ribozom-ARNm, ribozom-ARNt.
ARNr
Tipul celulelor Coeficientul de sedimentare
5S
Procariote 16S
23S
5S
ARN
Eucariote, 5,8S
nucleu 18S
28S
12S
Eucariote, mitocondrii
16S
microARN
 ARNsn
 ARN-primer
 ARN-telomerazic
ARN
 ARN din componenţa spliceosomei
 ARNsc
 Ribozime
 ARN de interferenţă
Structura proteinelor
Monomeri – 20 tipuri de aminoacizi
 Primară – lanţul polipeptidic de
aminoacizi (ordinea a-a controlată de codul

Proteine
genetic ADN)
 Secundară – a-spirale şi b-structuri
 Terţiară – globulară
 Cuaternară - mai multe polipeptide formează
o proteină complexă
!!! pot forma complexe cu alte proteine sau alte
molecule (AN, glucide, lipide)
Formarea legăturilor peptidice
Proteine
Formarea polipeptidului
Proteine
Structura proteinelor
Proteine
Functii ale proteinelor
Clasa Functia Exemple
enzime Proteaze, lipaze,

nucleaze,
polimeraze....
Proteine
transport Hb, transferina

Proteine contractia musculara actina, miozina
dinamice
semnale, hormoni insulina, STH
protectie Ig, IFN
reglarea exprimarii factori de
genelor transcripţie
Proteine matricea tisulara elastina,colagen
structurale http://biologiemoleculara.usmf.md
Proprietăţile majore ale
proteinelor
 Heterogenitate;
 Pot fi bazice, acide sau neutre;
Proteine
 Interacţionează specific cu alte molecule;

 Catalizatori eficienţi;
 Adaptabilitate....
 !!! Substratul molecular al tuturor structurilor,

fucţiilor şi însuşirilor organisnului viu
Relaţia: structură – mediu – funcţie
Structura chimică – Factorii de mediu –
primară to, pH, P, h, cofactori, etc.
Configuraţia spaţială –
Proteine
Conformaţia (forma moleculei)
Proprietăţile moleculei
Funcţiile moleculei
 http://biologiemoleculara.usmf.md

Macro Molecule Le

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macro Molecule Le

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra

Coeficienti la evaluarea finala 0,5MA + 0,5 C - SIMU

Consultaţii curente - tematice

ŞTIINŢA DESPRE VIAŢĂ

structura funcţia dezvoltarea rel. cu mediul

ORGANISMELOR VII = SISTEMELOR BIOLOGICE

Glande paratiroide – 46 Timus – 261 gene

Gene implicate în dezvoltarea şi

 Asigură înţelegerea organizării şi funcţionării tuturor

 Stă la baza altor ştiinţe bio-medicale

inelară, fixată de membrana  Expresia IG

 Plasmide – mol ADN mici  Processing ARN

 Transfer ARN din nucleu în citoplasma

(amitoza)  Organisme pluricelulare

 Mod de organizare: http://biologiemoleculara.usmf.md

 Definiţie: barieră semipermeabilă între

 Membrana citoplasmatică =plasmalema

 Au structură asemănătoare – lipo-proteică;

 Fluiditate- asigurată de mobilitatea lipidelor

 substrat pentru proteinele membranare

 permite difuzia selectivă a moleculelor mici, nepolare,

H2O, alcool, etc.

 cu unul sau câteva domenii transmembranare

 asigură recunoaşterea şi adeziunea

 compartimentarea mediului intern al celulelor

 Procesarea moleculelor sintetizate →

 Organit membranar+ ribozomi

 Aparatul de procesare a polipeptidului

MITOCONDRII APARATUL GOLGI

PEROXIZOMI VEZICULE SECRETOARE

Citoschelet SUPRAFAŢA CELULARĂ=

 Primari – conţin enzimele hidrolitice

 Enzime ale matricei: oxidaza, catalaza.

 Importul de proteine citozolice;

 controlul calităţii proteinelor mt;

- replicarea ADN mt;

• membrana nucleară externă

• Eucromatina (activă genetic)

Nucleol- sediul biogenezei subunităților ribozomale

Nucleoplasma- rețea de proteine ce determină forma și poziția buclelor de

• eucromatina – MG activ pentru transcripţie;

Asigură compactizarea funcţională a ADN:

• transcripţia şi processingul ARN;

Controlul activităţii celulei prin expresia diferenţiată a genelor:

• replicarea ADN şi mitoza

Controlul diviziunii celulare şi transmiterii IG de la cel la cel:

 Import (din citosol în

 Cromatina – materialul genetic parţial compactizat în timpul

 gradul de scurtare a firului de

Regiune a nucleului format din:

ADN – conţine informaţia

 ADN + proteine = DNP

 Structura cuaternară, supramoleculară

a.a. a.a. a.a.

aminoacid Catenă polipeptidică =

 dCTP (deoxi-cimitidin-trifosfat) → dCMP (deoxi-cimitidin-monofosfat)

 Structura primară ADN

 Structura primară ARN

 Structura primară a proteinelor

 Structura secundară ARN

 ADN+proteine histone+proteine non-histone

 ARNr+proteine ribozomale  ???

 2 -peptide + 2 -peptide = receptor insulinic

 ARN – molecule monocatenare: