Sunteți pe pagina 1din 6

UMF „Carol Davila” Bucureşti DISCIPLINA FIZIOLOGIE, MEDICINĂ DENTARĂ

PROGRAMUL LUCRĂRILOR PRACTICE FIZIOLOGIE


Semestrul 1

01 – 04.10 – Prezentarea regulamentului de desfăşurare a activităţii didactice, a regulilor de protecţie a muncii şi PSI şi a
regulilor etice ale experimentelor pe animalele de laborator.
07 – 11.10 - Compartimentele hidrice ale organismului.
Principiul măsurării compartimentimentelor hidrice.
- Componenţi plasmatici.
14 – 18.10 - Proprietăţile sângelui: culoare, temperatură, densitate (determinarea densităţii sângelui şi a plasmei),
vâscozitate, presiune osmotică, presiune oncotică; pH (evidenţierea puterii tampon a plasmei).
21 – 25.10 - Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
- Hematocritul; determinarea hematocritului.
- Eritrocitele; numărarea eritrocitelor.
28.10 – 01.11 - Hemoglobina; derivaţii de hemoglobină.
- Cristalele Teichmann.
- Indicii eritrocitari.
04 – 08.11 - Grupele sanguine OAB şi Rh; determinarea grupelor sanguine.
11 – 15.11 - Hemoliza. Rezistenţa globulară.
- Leucocitele; numărarea leucocitelor, formula leucocitară.
18 – 22.11 - Hemostaza; explorarea hemostazei primare şi secundare.
25 – 29.11 - Colocviu fiziologia sângelui (curs şi LP).
02 – 06.12 - Explorarea funcţiei renale. Examenul de urină. Clearance-ul renal
09 – 13.12 - Explorarea funcţiei respiratorii
16 – 20.12 - Refaceri absenţe lucrări practice.
21.12 – 5.01 - Vacanță
06 – 10.01 - Examen practic
13 – 17.01 - Examen practic
20.01 – 16.02 - Sesiune examene
17.02 – 23.02 - Vacanță

Tematica cursurilor Fiziologie semestrul 1

Fiziologie generală
 Obiectul fiziologiei
 Homeostazia
 Apa şi compartimentele hidrice ale organismului
 Transportul prin membrane –osmoza
 Hormoni implicati în reglarea apei din organism
Fiziologia sângelui
 Volemia – valori normale, variații, mecanisme de reglare
 Compoziția plasmei
 Hematocritul
 Proprietăţile sângelui
- culoare, temperatură, densitate, vâscozitate, presiune osmotică, presiune oncotică, echilibrul acido-bazic
 Eritrocitul
 Hemoglobina
 Circuitul fierului
 Grupele sanguine –sistemele antigenice OAB şi Rh
 Leucocitele. Imunitatea
 Trombocitul. Hemostaza primara si secundară
Fiziologia renală
 Funcţiile rinichiului.
 Mecanismele formării urinei – filtrarea glomerulară, reabsorbţia şi secreţia tubulară.
 Reglarea funcţiei renale
Fiziologia respiraţiei
 Ventilaţia, difuziunea, hematoza pulmonară
 Transportul gazelor respiratorii prin sânge
 Reglarea respiraţiei
SUBIECTE EXAMEN PRACTIC – SEMESTRUL I
1. Apa totală, compartimentele hidrice ale organismului și principiul determinării lor. Aportul și eliminarea de apă.
2. Proteinele plasmatice – roluri, valori normale, variații. Proprietăți ale sângelui influențate de proteinele plasmatice.
Lipidele plasmatice – tipuri și valori normale.
3. Volemia –valori normale și variații. Volumul plasmatic –valori normale, variații. Electroliții plasmatici (concentrații
normale). Proprietăți ale sângelui influențate de electroliții plasmatici.
4. Hematocritul – definiție, determinare, valori normale și variații. Variațiile volemiei și hematocritului.
5. Proprietățile sângelui –culoare (normală și patologică), densitate (factorii de care depinde), vâscozitate (definiție,
valori normale, variații). Caracteristici ale sindroamelor de hipo- și hipervâscozitate.
6. Proprietăţile sângelui –presiune osmotică, presiune oncotică -definiții, valori normale, variații. Efectele modificărilor
valorilor normale.
7. pH-ul sângelui –valori normale, variații. Acidozele (definiție, tipuri, cauze).
8. pH-ul sângelui –valori normale, variații. Alcalozele (definiție, tipuri, cauze).
9. Viteza de sedimentare a hematiilor –valori normale, variații, factori de care depinde, cauzele creșterilor VSH.
10. Eritrocitele -roluri. Numararea eritrocitelor (principiul), valorile normale şi variaţii (cauzele poliglobuliilor, tipuri de
anemii).
11. Analiza hemogramei –diagnosticul de laborator al anemiei aplastice, anemiei feriprive, anemiei megaloblastice,
anemiei hemolitice (modificările parametrilor sanguini în aceste afecțiuni: Hb, Ht, nrE, HEM, VEM, CHEM, VSH, BT,
nr reticulocite, sideremie, vit.B12, ac folic, rezistența globulară). * subiecte separate pentru fiecare tip de anemie
12. Hemoglobina –valori normale şi variaţii. Importanța determinării concentrației de hemoglobină pentru diagnostic
(inclusiv indicii eritrocitari).
13. Derivaţii (compuşii) hemoglobinei, normali şi patologici -caracteristicile compușilor. Valori normale pentru oxiHb și
Hb redusă în sângele arterial și venos.
14. Hemoliza – definiţie, cauze. Rezistența globulară (definiție, valori normale, variații). Testul de fragilitate osmotică
(principiul).
15. Sistemul antigenic OAB (aglutinogenele, aglutininele). Determinarea grupelor OAB. Transfuzia în funcție de grupele
OAB.
16. Sistemul antigenic Rh (aglutinogenele, aglutininele). Determinarea Rh-ului. Transfuzia în funcție de sistemul Rh.
17. Leucocitele. Numărarea leucocitelor (principiul), valori normale şi variaţii.
18. Leucocitele – tipuri de leucocite și rolurile fiecăruia. Formula leucocitară normală și variațiile.
19. Hemostaza primară – etapele (descriere). Testele de explorare a hemostazei primare (cum se fac, valori normale,
modificările patologice –în ce constau și când apar).
20. Hemostaza secundară. Testele de explorare a hemostazei secundare (cum se fac, valori normale, modificările
patologice –în ce constau și când apar).
21. Schema coagulării (inclusiv factorii declanșatori și denumirea factorilor). Algoritmul de screening al coagulării.
22. Pneumograma normală şi patologică (desen, caracteristici). O2 şi CO2 din aerul alveolar şi aerul expirat (valorile
concentrațiilor O2 și CO2 în aerul alveolar și expirat, de ce sunt diferite, ce este spațiul mort anatomic).
23. Volume şi capacităţi pulmonare (definiții și valori normale). Capacitatea vitală (definiție, determinare, valori normale,
variaţii –importanța pentru diagnosticul disfuncțiilor respiratorii).
24. Debite respiratorii: de repaus și maxim (definiții, cum se calculează, valori normale) VEMS şi indicele Tiffneau
(definiție, determinare, valori, variaţii –importanța pentru diagnosticul disfuncțiilor respiratorii).
25. Examenul sumar de urină (parametrii care se urmăresc –cum sunt în mod normal și aspectele patologice).
26. Examenul total de urină (parametrii care se urmăresc –cum sunt în mod normal și aspectele patologice).
27. Clearance-ul renal –definiție, formula, valorile Cl la inulină și importanța lui, Cl substanțelor care se secretă/reabsorb
tubular, exemple de Cl, calculul Cl pentru uree și creatinină.
28. Diagnosticul infecției urinare (examenul bacteriologic, modificările de culoare și ale sedimentului urinar in infecția
urinară).
UMF „Carol Davila” Bucureşti Disciplina Fiziologie, Medicină Dentară

REGULI DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

CURSUL DE FIZIOLOGIE
- 14 cursuri/14 săptămâni
- prezenţa la curs este obligatorie.

LUCRĂRILE PRACTICE
o 14 LP/14 săptămâni
o La lucrările practice, studenţii vor prezenta referatul redactat pe caiet A4 (tip studențesc) şi vor studia din
bibliografie noţiunile teoretice şi practice ce urmează a fi discutate; studenţii care se prezintă la lucrările
practice fără referat sau fără a cunoaşte lucrarea respectivă, vor fi fi consideraţi absenţi.
o Atunci când exista motive intemeiate pentru care studentul nu poate participa la lucrarea practică conform
orarului grupei din care face parte, poate veni la altă grupă, în aceeași săptămână, anuntându-și participarea de
la început și prezentând referatul pentru a fi semnat.
o Numărul maxim de absenţe fără adeverinţă medicală = 1 / semestru
o Numărul maxim de absenţe cu adeverinţă medicală = 2 / semestru
Adeverinţele medicale sunt luate în considerare numai dacă sunt aduse în maximum 7 zile de la data absenţei.
o Studenţii care au mai mult de 3 absenţe/semestru (chiar dacă sunt motivate) nu vor fi admişi la susţinerea
examenului practic.
o Studenţii care au absenţe datorită înscrierii cu întârziere (dar nu mai mult de 3/semestru), vor prezenta
adeverinţa de înscriere şi vor putea reface lucrările respective.

La refacerile de lucrări practice se reface o singură absenţă/LP. Pentru refacerea lucrării practice, studenţii vor
prezenta referat şi vor cunoaşte noţiunile teoretice şi practice.

Studenţii care nu au refăcut toate absenţele nu sunt admişi la examenul practic.

TEST (scris) din fiziologia sângelui curs şi LP – în perioada 25.11-06.12.2019


- Constă în intrebări grilă și subiecte redacționale din materia de curs și lucrări practice

EXAMENUL PRACTIC
 se susţine la sfârşitul semestrului
 este eliminatoriu - nepromovarea lui (minimum nota 5) nu permite susţinerea examenului final
 este examen oral
 nu vor fi admişi studenţii care nu au refăcut toate absenţele la lucrările practice
 pentru a fi admişi la examen studenţii vor pr ezenta referatele tuturor lucrărilor practice efectuate
 calcularea notei finale a examenului practic: 75% notă practic, 25% notă colocviu fiziologia sângelui

EXAMENUL FINAL DE FIZIOLOGIE


Va avea loc în perioada de sesiune de examene
Vor fi admişi studenţii care:
- au promovat examenul practic
Constă în un test cu întrebări complement simplu/ complement grupat/ complement multiplu.
Calcularea notei finale:
- 50% -nota examenului final
- 25% -nota finală a examenului practic
- 25% -nota test

Semnătura mea înseamnă că am citit şi am înţeles regulamentul activităţii didactice la disciplina de fiziologie,
semestrul 1
...........................................
Acest regulament va fi semnat şi păstrat de către student în caietul cu referate.
Bibliografia pentru studenţii Facultăţii de Medicină Dentară (semestrul 1 )

1. Fiziologia sângelui –Bălan Daniela-Gabriela, Balcangiu-Stroescu Andra-Elena, Răducu Laura. Editura


Medicală, 2018. ISSN 976-973-39-0645-6
2. Fiziologia aparatului respirator. Fiziologia aparatului reno-urinar- Bălan Daniela-Gabriela, Balcangiu-Stroescu
Andra-Elena, Stănescu Iulia-Ioana. Editura Medicală, 2018. ISSN 978-973-39-0854-8
3. Guyton And Hall - Textbook Of Medical Physiology # Edition
4. Walter F. Boron, Emile L. Boulpaep, Leon G. Zagrean, Fiziologie Medicala – ediția a 3a. Editura Hipocrate.
2017
5. http://www.justmed.eu/

ORARUL CURSURILOR -Semestrul 1

CURS SERIA 1 – miercuri, 12-14, Amfiteatrul Dan Theodorescu


CURS SERIA 2 – joi, 16-18, Amfiteatrul V Popescu
CURS SERIA 3 – joi, 14-16, Amfiteatrul V Popescu

ORARUL LUCRĂRILOR PRACTICE FIZIOLOGIE -Semestrul 1

LUNI 8–10 –grupele 10,23,24


10–12 –grupele 28,29,30
12 – 14 –grupele 13,14,15

MARȚI 8–10 –grupele 1,4,16, 25

MIERCURI 8–10 –grupele 3,17,18


10–12 –grupele 9,19,20

JOI 8–10 –grupele 2,5,6


10–12 –grupele 7,8,26
12–14 –grupele 11,12

VINERI 8 – 10 –grupele 25,26

Contact Disciplina Fiziologie: catedrafiziologie@yahoo.com

Consultații: studenții care doresc sa participe la consultații vor anunța prin email la:
catedrafiziologie@yahoo.com
UMF „Carol Davila” Bucureşti Disciplina Fiziologie, Medicină Dentară

Reguli de protecţia muncii şi PSI în laborator pentru studenti

1. Purtarea halatului alb în timpul lucrărilor practice este obligatorie.


2. Reacţiile chimice se execută în conformitate cu condiţiile prescrise la modul de lucru din protocolul de
lucrări practice.
3. Masa de lucru se păstrează în ordine şi curăţenie exemplară.
4. După întrebuinţare vasele de laborator se spală cu apă de la robinet şi cu apă distilată.
5. Nu se execută nicio reacţie în vase murdare.
6. Nu se aglomerează masa cu sticlărie, aparate inutile sau lucruri personale.
7. Operaţiile cu gaze şi vapori toxici se excută sub nişă.
8. Înainte de folosire unor substanţe inflamabile (sulfură de carbon, benzen, cloroform,eter) se sting toate
becurile de gaz.
9. În chiuvete nu se aruncă hârtii, sticle sparte, precipitate sau alte obiecte care provoacă înfundarea
acestora.
10. În timpul încălzirii unei eprubete care conţine un lichid, capătul deschis al eprubetei nu se ţine spre cel
care efectuează operaţia, nici spre vecini.
11. Nu se lasă substanţe în vase neetichetate.
12. Este strict oprită gustarea reactivilor deoarece majoritatea substanţelor chimice folosite sunt toxice sau
caustice.
13. Mirosirea substanţelor chimice nu se face prin apropierea nasului direct la gâtul sticlei de reactiv, ci
prin aducerea unui curent de aer care conţine vapori ai substanţelor de la gâtul sticlei cu ajutorul
palmei în apropierea nasului.
14. Categoriile de reactivi otrăvitori, inflamabili, corozivi, explozivi trebuie să fie cunoscute de studenţi,
precum şi cunoaşterea acţiunii lor asupra organismului prin manipularea lor incorectă.
15. Substanţele toxice se manipulează cu deosebită atenţie. Se interzice consumarea alimentelor în
laborator.
16. Pipetarea substanţelor toxice (NaOH; H2SO4; NH3; hipobromit) se face cu biureta.
17. Se va respecta regula generală de a turna acid (sulfuric, clorhidric) peste apă şi nu invers.
18. Pipetarea produselor biologice se face cu pipete curate, uscate prevăzute cu filtru de vată (eventual se
trec prin flacăra unui bec de gaz înainte de a fi utilizate).
19. Produsele biologice (ser, plasmă, sânge, urină) se vor manipula cu mănuşi şi cu atenţie să, nu se
împrăştie pe masa de lucru.
20. Fumatul este interzis în incinta facultăţii.
21. Înainte de a părăsi laboratorul se lasă vasele curate, sticlele cu reactivi se pun la locul lor, se închid
robinetele de apă şi de gaz, se decuplează aparatele electrice de la reţea şi se închid luminile.
REGULI ETICE ALE EXPERIMENTELOR PE ANIMALE DE LABORATOR

La Disciplina Fiziologie, experimentele cu animale de laborator în cadrul lucrărilor practice şi a cercului ştiinţific
trebuie să se desfăşoare în concordanţă cu principiile etice generale precum şi a reglementărilor internaţionale şi locale
obligatorii (Directiva Consiliului Europei (86/609/EEC) din 24 Noiembrie 1986 , recomandările "Office of Laboratory
Animal Welfare", National Institutes of Health, SUA, legile României legate de protecţia animalelor precum şi
normele interne stabilite de Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila ).

1. Se foloseşte numai numărul de animale absolut necesar. Aceasta se poate realiza printr-o pregătire teoretică de
bază excelentă, lucrând cu atenţie şi realizând importanţa experimentelor. Succesul experimentului poate fi
obţinut urmând regulile lucrărilor practice, existând şi posibilitatea ca prin folosirea unui animal să putem
realiza mai multe experimente
2. Întotdeauna se urmează principiul de bază la efectuarea experimentelor pe animale: în limita posibilităţilor
trebuie evitată provocarea oricărui fel de durere. În interesul respectării acestui principiu, dacă natura
experimentului permite, experimentul se efectuază pe animale anesteziate.
3. Principiile de bază ale unei bune anestezii sunt:
o la anestezia animalelor (broaşte, şobolani, cobai, etc.) trebuie procedat conform regulilor practice cunoscute
(alegerea anestezicului, dozare, mod de administrare, etc.);
o profunzimea anesteziei trebuie stabilită înainte de începerea lucrării propriu-zise dar şi pe parcursul întregului
experiment până la sfârşit, aceasta fiind verificată permanent şi în funcţie de necesităţi se ajustează doza de
anestetic;
o profunzimea anesteziei este corespunzătoare dacă reflexele corneene şi răspunsul la stimulul dureros sunt
abolite. Reflexul cornean se verifică prin atingerea membranei corneene cu o fâşie de hârtie, iar reflexul de
durere prin ciupirea uşoară a piciorului cu o pensă. Dacă la verificările periodice la 5-10 minute aceste reflexe
nu sunt abolite, experimentul trebuie întrerupt şi trebuie ajustată anestezia;
o miorelaxantul se poate administra numai la animale care anestezia a atins o anumită treaptă.
4. La unele experimente pe broaşte trebuie să renunţăm la efectuarea anesteziei. În aceste experimente lucrăm pe
animale decapitate sau spinalizate. La decapitarea broaştei, urmărind în mod exact cele descrise în îndreptarul
de lucrări practice se îndepărtează capul cu o singură tăietură hotărâtă. După îndepărtarea creierului,
eventualele mişcări ale membrelor nu sunt semne ale durerii ci sunt reflexe spinale.
5. La sfârşitul lucrării pactice, înainte de înlăturarea cadavrului animalului, ne convingem că animalul a murit
într-adevăr (abolirea reflexelor pupilare, abolirea reflexelor respiratorii, bătăile cardiace nu pot fi palpate pe
cutia toracică în partea stângă jos/sau sub rebordul costal stâng). Prin administrarea i.v. de soluţie de potasiu
concentrat în ambele părţi ale cutiei toracice încheiem experimentul în mod asiguratoriu.

Viitorul medic, în timpul efectuării experimentelor pe animale să fie totdeauna conştient de responsabilităţile etice. În
acelaşi timp însă să înveţe să respecte progresul ştiinţific şi didactic oferite chiar şi astăzi ştiinţei medicale de
experimentele pe animale. Aceste experimente permit adâncirea cunoştinţelor teoretice, o pregătire mai temeinică a
viitorului medic, slujesc apărarea vieţii omului şi cu alte metode (de ex. simularea pe calculator, experimente "in
vitro") nu pot fi înlocuite.

Conform Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor din UMF Carol Davila Bucuresti,
studenţii au obligaţia să participe la toate lucrările practice, fiind obligatorie citirea si aprofundarea
materialelor de lucrări practice puse la dispoziţie, prin intermediul ghidului de lucrări practice. Lucrările
practice se validează de către asistent. Lipsa pregătirii teoretice suficiente precum şi lipsa participării active la
lucrarea practică în desfasurare, va atrage după sine nevalidarea lucrării practice şi repetarea acesteia
conform programului de recuperare a lucrărilor practice. Studenţii se pot prezenta la examenul practic numai
după refacerea tuturor lucrărilor practice neefectuate.

Semnătura mea înseamnă că am citit şi am înţeles regulile de protecţie a muncii şi PSI, precum și regulile etice ale
experimentelor pe animale în laboratorul de fiziologie …………………………...

Acest regulament va fi semnat şi păstrat de către student în caietul cu referate