FIZIOLOGIE AN II MEDICINA

2021-2022
 FIZIOLOGIA SÂNGELUI

1. Funcțiile sângelui
2. Hematocrit
3. Volum sanguin
4. Plasma
5. Eritrocite(compoziție, proprietăți, funcții)
6. Plăcuțe sanguine. Hemostaza.
7. Leucocite. Imunitate.
 CURS I

Introducere
Funcţiile sângelui
Hematocrit
Volum sanguin
Proprietăţile sângelui
– Densitate
– Vâscozitate
– pH
 Introducere.
Funcţiile sângelui
Respiratorie
Nutritivă
Excretorie
Termoreglare
Apărare
Hemostaza
Menținerea homeostaziei, integrare
 Hematocritul

Obiective :
identificati componentele majore ale sângelui şi procentul
aproximativ al fiecăruia
definiti hematocritul
identificati valorile normale ale hematocritului
identificati si analizati factorii de variaţie fiziologică ale
hematocritului
menționați situaţiile clinice în care hematocritul se modifică
precizați utilitatea determinării hematocritului în practica
clinică
Sânge = plasma + elemente figurate

Hct
volum compact de eritrocite
se obţine prin centrifugare, dupa
recoltare pe anticoagulant
B. Hematocritul

Valori normale:

♂: 44-46 %
♀: 41-43 %

Variatii
•fiziologice
•Patologice

Variații extreme
≤ 20%
≥ 60 %
Practic
• atunci când eritrocitele sunt de mărime normală, modificările
hematocritului le urmează pe cele ale numărului de eritrocite

• scăderea Hct = scăderea numărului de eritrocite (de obicei )

• Creșterea Hct = dezhidratare (de obicei; posibil creșterea

numărului de eritrocite)

! Atenție!
- în anemia micro-/macrocitară relaţia Hct- număr Er poate să nu
se păstreze
- ilustrează raportul plasmo-globular întotdeauna
 La ce folosește măsurarea hematocritului?

1. Poate fi utilizat ca test screening de anemie

2. Poate ilustra gradul de deshidratare

3. Valoarea sa este folosită

- pentru calcularea indicilor eritrocitari
- pentru calculul volumului sanguin
 C. Proprietățile sângelui
Volumul sanguin

Obiective:
definiti noţiunea de volemie
definiti noţiunea de sânge circulant şi stagnant
precizati principalele metode indirecte de măsurare ale
volumul plasmatic si globular
descrieti condiţiile bazale si argumentati importanţa
respectării lor în măsurarea unor parametrii fiziologici
Precizati valorile fiziologice ale volemiei în funcţie de sex
şi suprafaţă corporală
Identificati si analizati factorii de variaţie fiziologică ale
volemiei
 Volumul sanguin

Precizati posibile situaţii clinice în care se modifică volemia

Enumerati si explicati mecanismele fiziologice de reglare
ale volumului plasmatic (reglare CV)
argumentati rolul variaţiei presiunii parţiale a oxigenului în
ţesuturi asupra volumului globular şi asupra dinamicii
eritropoiezei (eritropoieza)
 VOLUM SANGUIN

VOLEMIE

VST = VP + VG

Măsurare
– indirectă
– separat pt VP si VG

VN = 3100 ml/mp ♂, 2500 ml/mp♀

 Variatii fiziologice

FACTORI DE VARIAȚIE

– Sex
– Varsta
– Sarcină
– Activitatea fizică/gradul de antrenament
– Digestia
– Poziția corpului
– Cantitatea de lipide din organism
 Variatii fiziologice

Creșteri : Scăderi:

• la nou-născut • la vârsta a III-a

• altitudini ridicate • în trecerea de la
• la indivizii antrenați fizic clinostatism în
• gravide ortostatism
• Postprandial • repaosul la pat
Vârsta Volum
sanguin (litri)
La naştere 0,3
1 an 0,7
7 ani 1,7
Adult 5
 VOLUM SANGUIN

Variatii patologice
Hipervolemii:
– Poliglobulii
– Retentii hidrosaline
Hipovolemii:
– Hemoragii
– Anemii
– Pierderi plasma
 Repartiţia volumului sanguin

• VS central (intratoracic)/ extratoracic

• VS circulant-stagnant(de rezervă)

• Rezerve sanguine: circulaţia splanhnică, plexuri

subpapilare
 DISTRIBUŢIA VOLUMULUI SANGUIN ÎN CIRCULAŢIA
SPLANHNICĂ ŞI
VOLUMUL CARE POATE FI MOBILIZAT DE LA ACEST NIVEL

Mobilizabil
Total (mL)
(mL)
Ficat 600 300
Splină 700 600
Intestin 350 150
Total 1650 1050
Importanţă
1. VS normal este necesar pentru menţinerea
perfuziei adecvate

2. VS – important în relație cu:

- osmolaritatea compartimentelor lichidiene
- presiunea arterială

3. ! Chirurgie, terapie intensivă

Reglarea volumului sanguin
Reglarea VP
– Reflex: voloR, baroR
– Umoral: ADH, aldosteron, FNA, proteinemia
Reglarea VG
– Oxigenarea tisulara
 C. Proprietatile sangelui

Culoare
Temperatura
Densitate
Vascozitate
Volum
pH
Presiune osmotică
 Proprietatile sangelui

Obiective
Daţi valorile densităţii sângelui şi menţionaţi factorii care
le condiţionează
Explicați ce este vâscozitatea sângelui și numiți factorii
care o determină
numiți condiţiile patologice posibile care determină
creşterea sau scăderea vâscozităţii sângelui
 C. Proprietatile sangelui

1. Densitate
– Sange = 1,057-1,067 ♂, 1,051-1,061 ♀
2. Vascozitate
– 4,7 ♂,4,3 ♀
– Depinde de:
• nr. – deformabilitate elem figurate
• concentratia proteinelor
• gradul de oxigenare al sângelui
• viteza de curgere
• temperatură
Importanța vâscozității sanguine – este
relevantă pentru circulația sângelui

- condiționează rezistența periferică

- ! Vase mici
 Reactia sangelui

Obiective:
definiti p-H-ul si dati valorile normale sg arterial/venos
analizati variaţiile fiziologice ale pH-ului sanguin
precizaţi rolul mecanismelor fizico-chimice implicate în
menţinerea normală a pH-ului sanguin
enumerati sistemele tampon plasmatice şi eritrocitare
descrieti interrelatia dintre pH, PCO2 în sânge şi
concentraţia bicarbonatului plasmatic
 Reactia sangelui

enumerati mecanismele biologice implicate în menţinerea

normală a pH-ului sanguin
definiti acidozele şi alcalozele respiratorii si metabolice
precizati potenţialele cauze de acidoze şi alcaloze
respiratorii si metabolice
 Reactia sangelui

Reacția sângelui- pH – echilibrul acido-bazic

pH = măsură a concentrației efective a H+ într-o soluție

pH măsoară raportul acizi/baze în mediile lichidiene ale

organismului
 Noțiuni fundamentale

Acizi = compuși care eliberează H+

Baze = compuși care acceptă H+
CO2 este considerat acid (! relația cu H2CO3)
 1
pH = - log10[H+] = ----------
log10[H+]
Relația pH - [H+]
1. Logaritmică

pH [H+] nmol/l
6 1000
7 100
8 10
9 1

2. Invers proporțională
 Importanța menținerii valorilor
normale de pH
Valori fiziologice de pH = funcții intracelulare optime

! pH fiziologic → [H+]=100 nmol/ml

! Activitatea enzimatică depinde de pH

Importanța menținerii pH-ului

users.rcn.com
Modificarile de pH = alterări ăprofunde ale activității enzimatice

Modificările pH-ului

Alterarea structurii

Pierdere funcției
La valori extreme ale [H+] proteinele/enzimele
– sunt denaturate
– funcția este pierdută

Consecințe:
– Alterarea metabolismului
– Alterarea permeabilității de membrană
– Perturbarea distribuției ionilor

! Pierderea funcțiilor celulare

VN ≈ izohidrie
– 7,4 ± 0,015 sânge arterial
– 7,35 ± 0,015 sânge venos

Limite compatibile cu viaţa 7,0-7,7

 Menținerea pH-ului

Pt. menținerea pH-ului acizii/bazele trebuie:

- neutralizați
- eliminați din organism

Mecanismele implicate – complexe!

Tamponare: sânge, țesuturi - INSTANTANEU
Eliminarea CO2 – plămân - MINUTE
Sist renal: ORE, ZILE
 Sisteme tampon

Def = compuși care limitează variațiile concentrației H+, și deci

ale pH, atunci când protonii sunt adăugați sau îndepărtați din
soluție

Sistemele tampon
- Funcționează prin acceptarea sau cedarea de H+
- Prezente în toate compartimentele lichidiene ale organismului
 Actiunea sistemelor tampon

• La adăugarea unui acid • La adăugarea unei baze

puternic puternice

HCl + A- = AH + Cl- NaOH + AH = H2O + NaA

• Mai puţin OH- est

• Mai puţin H sunt eliberaţi eliberat, pH deviază mai
şi deci pH-ul se modifică puţin
mai puţin
Capacitatea de tamponare depinde de
- Cantitatea de tampon
- pKa
• Principiul izohidriei: în urma reacției unui
anumit sistem tampon cu H+, variația [H+]
influențează reacțiile tuturor celorlalte sisteme
tampon, din același compartiment lichidian sau
din altele

• Toate sistemele tampon sunt la echilibru cu

același bazin de H+

! Acțiunea sistemelor tampon trebuie completată

de reglarea respiratorie și renală
 Sisteme tampon sanguine

HCO3-/H2CO3
Proteine
HPO42-/H2PO4-

Plasmatice Intraeritrocitare
• HCO3-/H2CO3 • Hb
• Proteine • HCO3-/H2CO3
• HPO42-/H2PO4- • HPO42-/H2PO4-
Fenomenul de membrana Hamburger –
generarea de bicarbonat în țesuturi
Proteinele ca sisteme tampon

www.austincc.edu
 Hemoglobina ca sistem tampon

• 70% din capacitatea de tamponare a sangelui

• 38 grupari de histidina

http://www.chemistry.wustl.edu
 Mecanisme biologice de menținere a
pH-ului

Sistemul respirator

(+ eritrocite)

Sistemul renal
 Alte mecanisme biologice

Ficatul – transformă acidul lactic în glicogen

Pielea elimină o sudoare mai mult sau mai puțin

acidă, în funcție de pH-ul mediului intern

Sucurile digestive – elimină mai mulți sau mai

puțini H+, în funcție de necesități
 Variații de pH

Variatii fiziologice
– Varsta
– Momentul zilei
– Fazele digestiei
– Efort fizic
– Altitudine (primele zile)
 TULBURĂRI ALE BALANȚEI ACIDO-
BAZICE

Acidoză
– Exces H+ sau deficit HCO3-
– pH scade sub 7,35
Alcaloză
– Deficit de H+ sau exces de HCO3-
– pH se ridică peste 7,45
Acidoze/alcaloze
– Respiratorii /Metabolice
– Compensate/decompensate
Acidoza respiratorie – acumulare de CO2
– Perturbarea schimburilor de gaze (edem pulmonar),
leziuni ţesut pulmonar (TBC), paralizie muşchi
respiratori
Alcaloza respiratorie – hiperventilaţie
– Altitudine, anxietate
Acidoza metabolică
- Deficit eliminare renală H (Insuficienţa renală), diabet
zaharat, efort fizic intens, diaree, acidoză tubulară
renală
Alcaloza metabolică
- vărsături, administrarea de baze