USMF “Nicolae Testemiţanu”

Catedra de medicină de laborator

Explorarea seriei eritrocitare

Istratenco Ala, asist. univers.

 Sângele - ţesut lichid circulant constituit din:

solid Subst.orga
lichid
elementele figurate 40-45% (55-60% nice şi
din volumul sîngelui)
plasmă anorganice

• substanţe
O lichid gălbui organice
Tromboci (proteine, lipide,
Eritrocite Leucocite transparent:
te glucide, uree,
O apă (90%)
creatinină, acid uric,
O substanţe
bilirubină)
dizolvate
• elemente(10%)
minerale
(Cl, HCO3, Na, K, Ca,
Mg, Fe, Cu, Zn, Co)
3
 Rolul sângelui:
O transportul gazelor respiratorii,
principiilor alimentare, electroliţilor,
hormonilor, vitaminelor,medicamentelor
O homeostazia termică
O apărarea organismului - anticorpii
O menţinerea echilibrului acido-bazic şi a
pH-ului
O menţinerea echilibrului fluido-coagulant

4
 Hemoleucograma
O - test screening de baza, fiind unul din cele mai frecvent
cerute teste de laborator, reprezentand primul pas in
stabilirea statutului hematologic si Ds diverselor
afectiuni hematologice si nehematologice.

Cuantificarea parametrilor hematologici

asociata uneori cu examinarea frotiului
de sange aduce informatii pretioase,
orientand in continuare spre efectuarea
altor teste specifice.

6
 Hemoleucograma completa
O masurarea parametrilor:
O numar de leucocite;
O numar de eritrocite;
O concentratia de hemoglobină;
O hematocrit;
O indici eritrocitari: VEM, HEM, concentratia medie de
hemoglobină (CHEM) si largimea distributiei eritrocitare
(RDW)
O numar de trombocite si indici trombocitari
O formula leucocitară;
O +/- numar de reticulocite. 7
8
 Pregatirea pacientului
O Important – explicarea pacientului despre procedură şi
obţinerea complianţei.
O Hemograma se poate recolta à jeun (pe nemancate) sau
postprandial (trebuie totusi evitate mesele bogate in lipide
care pot interfera cu anumiti parametri ai hemogramei).

9
 Pregatirea pacientului
O Este de preferat evitarea pe cît posibil a stresului in
momentul recoltarii.
• In cazul monitorizarii regulate (zilnic
sau la doua zile) a anumitor
parametri, proba pentru efectuarea
hemogramei trebuie obtinuta in
același moment al zilei (datorita
fluctuațiilor fiziologice circadiene ale unor
parametri)

10
 Specimen recoltat, recipient si
cantitate recoltata
O sînge venos recoltat pe anticoagulant: EDTA (vacutainer cu
capac mov/roz – K3 EDTA);
O la copii mici se poate recolta sange capilar din deget/calcai
pe heparina (microtainer).

O Se amesteca continutul prin inversiunea usoara a tubului de cca.

10 ori.
O Tubul trebuie sa fie umplut cel putin ¾ pentru ca raportul
sange/anticoagulant sa fie optim.

11
 Cauze de respingere a probei
O tub incorect;
O specimen coagulat;
O specimen hemolizat;
O cantitate insuficienta

12
 Numarul de eritrocite
O Numarul de eritrocite reprezinta testul de baza pentru
evaluarea eritropoiezei.

O Eritrocitele sunt investigate in continuare prin

masurarea concentratiei de hemoglobina si a
hematocritului, iar pe baza lor analizorul calculeaza
indicii eritrocitari: VEM, HEM, CHEM si RDW, care
caracterizeaza din punct de vedere calitativ populatia
eritrocitara.

17
 Eritrocitele (Red Blood Cells)
O cele mai numeroase celule din sange, anucleate, necesare
pentru respiratia tisulară.
O cele mai specializate celule ale organismului, principala funcție:
transportul 02 de la plaman la țesuturi și transferul CO2 de la
țesuturi la plamîn.

prin intermediul HB conţinute in

eritrocite.
Forma eritrocitelor de disc biconcav conferă
raportul volum/suprafata optim pentru
schimbul de gaze și le asigură acestora
deformabilitatea in timpul traversarii
microcirculației.
18
 Indicatii 
În combinatie cu Ht si concentratia de Hb, Nr de eritrocite este
util in detectarea si monitorizarea anemiei si
eritrocitozei/policitemiei

Patologia eritrocitelor

deficit exces de producţie

eritrocitar, eritrocitară peste
fie Hb sau valorile normale
(poliglobulii).
global
(anemii) 19
 Eritrocitele (RBC)
O Valori de referinta – valori diferite in functie de vîrsta si sex;
O se exprima in numar de eritrocite x10 6/μL (mm3) sau numar
de eritrocite x1012/L.

La • 4,5-5,5x1012/l
bărbaţi
La • 4,2-5,0 x1012/l
femeii
La • 4,5-6,0 x1012/l
naştere 20
 Scaderea Nr de RBC - Anemia
Funcțional: anemia – masă eritrocitară insuficientă pentru a asigura o
cantitate adecvată de O2 la țesuturile periferice.
În clinică: concentrația de Hb, Ht și/sau Nr de RBC – sub valorile de
referință

Ds este dificil, daca doar unul din

RBC Hb
parametri este sub valorile limita;
in acest caz hemograma trebuie
↓eri
monitorizata in continuare pentru şi/sa
stabilirea unui Ds corect. u Hb

ANEMIA 21
 Scaderea Nr de eritrocite:
O În anemia acută datorată hemoragiei – Nr RBC
si concentratia Hb raman nemodificate in primele ore
datorita pierderii concomitente de plasma; ele incep
sa scada pe masura ce se produce corectia deficitului
volemic.
O În anemiile cronice - V sanguin este aproape
normal prin cresterea compensatorie a volumului
plasmatic, iar Nr RBC si Ht sunt de obicei scazute.

22
 Scaderea Nr de eritrocite:
O Anemia relativa - o conditie caracterizata
prin masa normala de RBC, dar cu volum
sanguin crescut prin cresterea V plasmatic,
ex. in sarcina, splenomegalie masiva.

O In aceasta situatie proteinele totale

plasmatice sunt la limita inferioara a
normalului, spre deosebire de anemia
cronica in care proteinele totale sunt in
limite normale.
23
 Diagnosticul Anemiei:
O Pentru a identifica cauza anemiei, informațiile privind
istoricul bolii si examinarea fizică trebuie integrate cu
cîteva teste de laborator cheie, cum ar fi:
O determinarea nr de reticulocite,
O indicilor eritrocitari,
O examinarea frotiului de sînge colorat
O examinarea maduvei osoase.

24
 Diagnosticul Anemiei:
O Prezenta altor anomalii hematologice (trombocitopenie,
anomalii ale leucocitelor) orientează Ds spre o posibila
insuficiența medulară, datorată anemiei aplastice, unei boli
hematologice maligne sau dislocarii maduvei osoase prin
procese patologice de cauza extrahematologică.

O Pancitopenia poate aparea și ca urmare a distrucției periferice

sau sechestrării celulare prin hipersplenism.

25
Anemia

26
 Clasificarea etiopatogenică a anemiilor

Producţie • apalstică; deficit vit B12; deficit de acid folic; deficit de

scăzută de fier; metaplastică; renală; din bolile inflamatorii
eritrocite cronice.

• A. Prin defect intraeritrocitare–ereditare: defecte

Distrucţie enzimatice, Hb-patii, membranopatii dobîndite: HB-uria
paroxistică nocturnă.
eritrocitară • B. prin factori extraeritrocitari: -ac (imune), -agenţi
crescută infecţioşi, -sechestrarea splenică; fragmentare eritrocitară
(hemolitice) (valvule cardiace artificiale), -factori chimici şi fizici (arsuri,
venin de şarpe) etc.

Pierderea
extravasculară • anemii posthemoragice acute şi cronice. 27
de eritrocite
 Anemia
O Din punct de vedre clinic, anemia în funcţie de valorile Hb şi a Ht
poate prezenta o formă:
uşoară
medie
severă
Astfel: anemie uşoară Hb= 91-110g/l Ht=30-39%
gradul de anemizare I

anemie medie Hb= 71-90g/l, Ht=22-30%

gradul de anemizare II

anemie severă Hb= 51-70g/l Ht=10-22%.

gradul de anemizare III 28
 Creşterea nr de eritrocite
O Cresterea numarului de eritrocite (concentratiei de
hemoglobina si/sau hematocritului) determina eritrocitoza.

Eritrocitoza poate fi rezultatul:

cresterii masei
reducerii volumului
eritrocitare totale
plasmatic
(policitemie/
(eritrocitoză
eritrocitoză
relativă/falsă)
absolută)
29
 Clasificarea eritrocitozelor:
O A. Eritrocitoză/policitemie relativă (pseudoeritrocitoză):
hemoconcentratie;
O B. Policitemie (eritrocitoză absolută)
 Policitemie idiopatică
 Policitemie primară: policitemia vera; policitemia primară
familială.
 Policitemie secundară:
1. Secundară scaderii oxigenarii tisulare
2. Secundară productiei aberante de eritropoietina

30
 Clasificarea eritrocitozelor:
O Secundară scaderii oxigenarii tisulare (eritrocitoza
hipoxică):
 eritrocitoza de altitudine;
 boli pulmonare: cord pulmonar cronic; HP primară;
 boli congenitale de cord cianogene;
 sindroame de hipoventilație: hipoventilație alveolară primară;
apneea de somn;
 Hb anormale: ereditare/dobandite (medicamente, substante
chimice, fumat: carboxihemoglobina);

31
 Clasificarea eritrocitozelor:
O Secundară productiei aberante de eritropoietina:
 boli renale: carcinomul renal si alte tumori renale; rinichiul
polichistic; rinichiul in potcoavă; hidronefroza; stenoza de arteră
renală;
 carcinomul hepatocelular și alte tumori hepatice;
 tumori vasculare cerebeloase;
 leiomiomul si tumori fibroide uterine;
 boli endocrine: sindrom Cushing, hiperaldosteronism primar,
tumori ovariene virilizante, feocromocitom;
 medicamente: androgeni, abuz de eritropoietina;

32
 Interferenţe
O 1. Recoltarea cu pacientul in pozitie culcată - scăderea
nr de eritrocite (și Ht) cu 5 – 10% (prin redistribuirea
lichidului din spațiul interstițial spre circulație datorită modificării
presiunii hidrostatice la nivelul membrelor inferioare).
O 2. Stresul poate determina cresterea numarului de
eritrocite.

34
 Interferenţe
O 3. Staza venoasă 4. Recoltarea după efort
prelungită >2 minute in fizic intens - cresterea nr
timpul venopuncției - de eritrocite cu pana la
cresterea nr de eritrocite 10% (ca și cresterea
cu ~10% (și cresterea concentratiei de Hb).
semnificativă a Ht). (hemoconcentrație)

35
 Interferenţe
O 4.Deshidratarea cu hemoconcentratie consecutivă (soc,
arsuri severe, obstructie intestinala, vome/diaree persistente,
abuz de diuretice) poate masca prezența anemiei.

O 5.Hiperhidratarea – administrarea masivă de lichide i.v.

poate determina niveluri fals scazute ale nr de eritrocite.

36
 Interferenţe
O 6. Trombocitele mari/macrotrombocitele (ex.: din
trombocitemia esențiala) pot fi numarate ca eritrocite.
O 7. Numeroase medicamente pot determina cresterea sau
scaderea nr de eritrocite:
 pot scadea nr de eritrocite aproape toate clasele de RM;
 pot determina cresteri ale nr de eritrocite:

corticotropina, glucocorticoizii,
eritropoietina, antitiroidienele,
hidroclorotiazida, pilocarpina...

37
 Hematocritul
V el. V
fig. plasmei Ht %
(RBC)

se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic

38
 Hematocritul
O Indicatii – detectarea si monitorizarea anemiei si
policitemiei.

Valori de referinta - diferite in functie de varsta si sex.

Se exprimă ca fractie decimala /ca procent;

Bărbaţi: 42-48% / 0.41–0.51

Femeii: 40-43% /0.36–0.45.

39
 Hematocritul
Utilitatea diagnostică:
O Ht depinde de masa eritrocitară, volumul eritrocitar mediu si
volumul plasmatic.
O Atunci cand hematiile sunt de marime normală, modificarile
Ht le urmeaza pe cele ale nr de eritrocite.
O În anemia micro-/macrocitara relaţia poate sa nu se pastreze. De ex., in
talasemie hematocritul scade deoarece hematiile microcitare ocupa un
volum mai mic, in timp ce nr de eritrocite poate fi normal/crescut.

40
 Utilitatea diagnostică:
1.Scaderea hematocritului:
 anemie; la un Hct <30% (0.30) un pacient este moderat – sever
anemic;
 cresterea volumului plasmatic (sarcină).

2. Cresterea hematocritului:
 eritrocitoză/policitemie;
 hemoconcentratie (ex.: soc; aport insuficient de lichide: copii mici,
varstnici; poliurie etc.).

Valori critice 
 Hct <20% poate determina insuficienta cardiacă si deces;
 Hct >60% se asociază cu coagularea spontană a sîngelui
41
 Interferențe
O Excesul de anticoagulant (cantitate insuficientă de sînge) -
scaderea volumului eritrocitar și in consecintă scaderea Hct.
O In sangele arterial Hct este cu ~2% mai mare decît în sangele
venos.
O În reticulocitoză, leucocitoză marcată, sau
 macrotrombocite analizorul automat poate determina valori fals
crescute ale Hct (volumele mai mari ale reticulocitelor si
leucocitelor intra in calculul Hct).
O Valori fals scazute ale Hct pot aparea in cazuri de hemoliză in
vitro, autoaglutinare, microcitoză.

42
 Hemoglobina:
O - componentul principal al eritrocitelor (95% din proteinele
citoplasmatice eritrocitare) și servește ca vehicul pentru
transportul O2 si CO2.

Hb - proteina conjugată: un tetramer

format din 2 perechi de lanturi
polipeptidice (globine), fiecare dintre
acestea fiind conjugat cu un grup hem -
un complex al unui ion de fier cu
pigmentul rosu - porfirina.

43
 Hemoglobina:
O Formele de Hb prezente in mod normal in circulație
includ:
 dioxihemoglobina (HHb),
 oxihemoglobina (O2Hb),
 carboxihemoglobina (COHb)
 methemoglobina (MetHb),

toate sunt determinate in sîngele total

În anumite situații clinice diferitele forme de Hb pot fi

determinate individual.
44
 Hemoglobina:
O 1.Scaderea hemoglobinei sub nivelurile de referință
determină apariția anemiei.
O Hb trebuie evaluata impreuna cu Hct, nr de eritrocite, indicii
eritrocitari si morfologia celulara pe frotiu pentru clasificarea
anemiei. O valoare normala a concentratiei de Hb nu exclude
anemia datorata hemoragiei acute.

• În sarcină concentrația de Hb scade cu

2–3 g/dL datorită unei creșteri
disproporționate a volumului plasmatic
fața de masa eritrocitară.

45
 Semnificație clinica
1. Scaderea hemoglobinei
O La nou-nascut masa eritrocitara este mai
mare la naștere decat la adult și scade
continuu in prima saptamană de viață, Hb
putînd ajunge pana la 90 g/L in
saptamanile 11–12 de viata (anemie
fiziologica).
O mai precoce și mai pronuntată la prematuri.
Nivelurile de la adult sunt atinse in jurul
varstei de 14 ani;
O La vîrstnici - o scadere graduală a Hb.
46
 Semnificație clinica
2.Cresterea hemoglobinei 
O în eritrocitoză/policitemie
O După conviețuirea un timp indelungat la altitudine survine o
creștere a Hb corespunzătoare la 10 g/L pentru 2000 m.

O Valori critice 
 la Hb <50g/L apare insuficiența cardiacă și poate surveni
decesul;
 o concentrație de Hb >200 g/L poate duce la blocarea
capilarelor ca urmare a hemoconcentrației.

47
 Interferenţe
1. Turbiditatea serului datorată hiperlipemiei (hiperTG),
leucocitozei > 50000/μL, trombocitozei > 700000/μL sau
hiperproteinemiei determină valori fals crescute ale Hb.

2. Efortul fizic intens poate determina creșterea Hb.

3. Interferențe medicamentoase:
 numeroase medicamente pot scadea Hb;
 pot crește Hb: gentamicina, methyldopa

48
 INDICII ERITROCITARI

O utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi încărcarea cu

Hb a eritrocitelor
O rezultă prin calcul, utilizând valorile obţinute în urma
determinărilor Hb, Ht şi a numărului de eritrocite
O pot fi determinaţi direct cu ajutorul instrumentelor de
măsurat automate

49
 INDICII ERITROCITARI
 Volumul eritrocitar mediu (VEM)
 Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
 Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)
 Diametrul eritrocitar mediu (DEM)
 Grosimea eritrocitară medie (GEM)
 Indicele de sfericitate (IS)
 Volumul de distribuţie al eritrocitelor (VDE)

50
 Volumul eritrocitar mediu (VEM)
(Mean corpuscular volume, MCV)
O VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3) x 10

O Valori de referinta - se exprima in micrometri cubi sau

femtolitri (fL).
O La adult: 80 – 100 fL (valori mai mari la nou-nascuti,
precum si la varstnici; valori mai mici la copii pana la 18
ani.
O Semnificatie clinica
O VEM - indice pentru clasificarea anemiilor
O poate sugera mecanismul fiziopatologic al afectarii
eritrocitare.
51
Clasificarea morfologică după mărimea
eritrocitelor:
Anemii macrocitare (megaloblastice)
• volumul eritrocitar mediu MCV (Mean Corpuscular Volume)
între 100 - 150 fL- în anemii B12 şi folat-deficitare

Anemii microcitare hipocrome (prin sinteză deficitară de

hemoglobină)
• MCV 50 - 80 fL - anemia feriprivă, anomalii ale
sintezei hemulul, ale sintezei Hb (talasemii, Hbpatii)

Anemii normocitare normocrome

• MCV 80 - 100 fL - anemii posthemoragice,
hemolitice, aplazice). 52
Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) (Mean
corpuscular hemoglobin, MCH )

– o masura a continutului mediu de hemoglobina pe

eritrocit
MCH = Hb (in g/L) / RBC (in millions/ µL)

O Valori de referinta – se exprima in picograme (pg/10-12g).

O Valorile normale la adult: 26 – 34 pg

53
Hemoglobina eritrocitara medie (HEM)

O Semnificatie clinică – in majoritatea anemiilor HEM

se coreleaza cu VEM;
O Anemiile microcitare sunt hipocrome,
O Anemiile normocitare - normocrome,
O Anemiile macrocitare – normo- sau hipercrome

54
Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)
(Mean corpuscular hemoglobin concentration, MCHC)

O – masoara concentratia medie de Hb dintr-un volum dat de

eritrocite (sau raportul dintre masa de Hb si volumul de
eritrocite ).
O CMHbE = Hb g(%) / Ht (%) x 100

O Valori de referinta – se exprima in g/dL.

O Valorile normale la adult sunt 32-36 g/dL (320-360 g/L)
55
 CHEM: Semnificatie clinica 
O Semnificatie clinica – VEM este un indice extrem de valoros
in clasificarea anemiilor, dar HEM si CHEM, nu aduc in plus
informatii relevante clinic.
O rol important in controlul de calitate al laboratorului (acesti
indici variaza foarte putin de la o zi la alta pentru un specimen
dat, daca pacientul nu este transfuzat).

O Datorita comportamentului similar al volumului eritrocitar si

continutului in Hb al fiecarui eritrocit in parte, CHEM ramane
constant in multe afectiuni hematopoietice.
O CHEM scazut (<30g/dL): apare in anemiile hipocrome (anemia
feripriva, unele talasemii).
56
 CHEM: Semnificatie clinica
1. CHEM scazut (<30g/dL): apare in anemiile hipocrome (anemia
feripriva, unele talasemii).

2. CHEM crescut: cu exceptia sferocitozei ereditare si a unor

cazuri homozigote de siclemie si hemoglobina C, CHEM nu
depaseste valoarea de 37 g/dL;
O aceasta valoare este aproape de nivelul de solubilitate a Hb si
cresterea in continuare a concentratiei de Hb poate duce la
cristalizarea ei. Acuratetea determinarii CHEM depinde de
factorii care afecteaza masurarea fie a Hct, fie a Hb.

57
Diametrul eritrocitar mediu (DEM)
(Mean corpuscular diameter, MCD)
O Valori normale: 7,5 ± 0,3 

Grosimea eritrocitară medie (GEM)

(Mean corpuscular thickness , MCT)
O GEM = 4 VEM / 3,14 x DEM2
O Valori normale: 2,1 ± 0,3 

Indicele de sfericitate (IS)

O IS = DEM / GEM
O Valori normale: 3,5

58
 Volumul de distributie a eritrocitelor (Red cell
distribution width, RDW)

O măsoară variabilitatea dimensiunilor eritrocitelor pe un frotiu

= anizocitoza
O Valorile crescute - indică o variaţie mai mare a dimensiunilor
eritrocitelor
O RDW = deviaţia standard a volumului eritrocitar/VEM x 100
O Valori normale: 11 – 15%

59
 RDW: Semnificatie clinica
O RDW crescut: 
O anemia feripriva,
O anemia megaloblastica,
O diferite hemoglobinopatii (S, S-C, S-β-talasemia),
O anemia hemolitica imuna,
O reticulocitoza marcata,
O prezenta de fragmente eritrocitare,
O aglutinare,
O dismorfism eritrocitar (inclusiv pacientii transfuzati sau cei
tratati recent pentru deficiente nutritionale).
61
 RDW: Semnificatie clinica
O RDW normal: 
O anemia din bolile cronice,
O beta-talasemia heterozigota,
O anemia hemoragica acuta,
O anemia aplastica,
O sferocitoza ereditara,
O boala cu Hb E,
O siclemia.

O Nu exista o cauza cunoscuta pentru RDW scazut

62
63
 Reticulocitele
O Eritrocite tinere, anucleate, imature, care contin acizi
nucleici reziduali (ARN).
O Dupa expulzarea nucleului, eritrocitele raman
in MOH pana la 4 zile, timp in care are loc o
scadere continua a Nr de poliribozomi (care
contin ARN) si a sintezei de Hb.
O Se maturizeaza complet in circulatia
periferica in cca. 1-2 zile dupa ce parasesc
MOH, timp in care pierd complet capacitatea
de sinteza proteica (respectiv poliribozomii
care contin ARN), iar sinteza de Hb inceteaza.

64
 Reticulocitele
O In mod normal, un Nr mic de reticulocite este prezent in
circulatie (in fiecare zi ~1% din eritrocite sunt inlocuite cu
eritrocite tinere).

O Determinarea numarului de reticulocite ofera informatii despre

capacitatea medulara de a sintetiza RBC ca raspuns la o
suprasolicitare fiziologica, cum este anemia

65
 Reticulocitele: Indicații:
1. Diferențierea tipurilor de anemii in:
neregenerative si regenerative/hiper-
regenerative.

2. Monitorizarea raspunsului la tratamentul

de substituție cu fier, acid folic/vitamina
B12.

3. Evaluarea eritropoiezei dupa transplant

medular, in anemia aplastica indusă de
medicamente citotoxice/sau in tratamentul
cu eritropoietină.
66
 Reticulocitele
Valori de referință
O Adult: 0.5-1.5% din nr. total de Er.
O Nou-nascut: 2.5-6.5% din nr. total de Er (scade la
nivelul de la adult din a doua saptamană de viață).
O Nr. absolut = 30-120 x 103/μL sau x 109/L

67
 Reticulocitele - Semnificaţie clinică
O determinarea nr. relativ sau absolut de Rt - indicator
al activitații eritropoietice medulare, furnizand o
apreciere inițială, dacă anemia se datorează alterării
producției eritrocitare sau pierderii de eritrocite în
circulatie (prin sîngerare sau hemoliză).

68
 Reticulocitele - Semnificaţie clinică
1. Numar crescut de reticulocite (reticulocitoza): -indicator
de eritropoieză regenerativă (creșterea producției
eritrocitare medulare sub acțiunea eritropoietinei; sub
stimulare maxima maduva poate produce eritrocite de 6-8 ori
mai mult fata de rata normală):
O Hemoragii acute,
O Anemii hemolitice ereditare/dobîndite,
O Defecte enzimatice,
O Hemoglobinopatii,
O Hemoglobinuria paroxistica nocturna;
O Tratamentul de substitutie cu fier, acid folic/vitamina B12 al
anemiilor deficitare in acesti factori
69
 Reticulocitele - Semnificaţie clinică

2. Numar scazut de reticulocite (reticulocitopenia):

O in anemii non-regenerative:
O deficitul de fier/folat/vitamina B12,
O aplazia medulara (deficitul persistent de Rt sugerează un
prognostic prost),
O anemia din bolile cronice,
O insuficiența medulară (anemia mieloftizică).

70
Studiul frotiului de sânge periferic
O Frotiul colorat May-Grunwald-Giemsa
O Oferă elemente utile pentru precizarea tipului de anemie
O Evidenţiază modificările de
O mărime
O formă
O culoare
O incluziile eritrocitare

71
 Modificări de mărime
Anizocitoză:
O Microcitoză
O Macrocitoză
O Megalocitoză

72
 Modificări de formă
O Poikilocitoză:
O Eliptocite sau
ovalocite
O Sferocite
O Drepanocite
O Acantocite
O Platicite
O Eritrocite “în semn
de tras la ţintă”
O Schizocite
73
 Situatie clinică
Hemograma (seria eritrocitară)
Frotiul periferic
O RBC 2.38 x 1012/L
O HGB 6.6 g/dL
O HCT 18.4 %
O MCV 77.5 fL
O MCH 27.7 pg
O MCHC 35.8 g/dL
O RDW 23.8 Ce modificari în Morfologia RBC?
• Hipocromie
MCV=(18,4/2,38)x10=77,3 fL
• Anizocitoză 3+
MCH=66/2,38=27,7 pg • Fragmente 3+
• Sferocite 2+
MCHC=66/1.84=35,8 g/dL 74
 Situatie clinică
Hemograma (seria eritrocitară)
Frotiul periferic
• Barbat, 75 ani O RBC 7.70 x 1012/L
• Cefalee severa si prurit O HGB 17.3 g/dL
generalizat O HCT 54.3 %
O MCV 97.1 fL
Obiectiv: O MCH 32.2 pg
• Splina se palpeaza sub
10 cm a rebordului
O MCHC 33.2 g/dL
costal stang O RDW 16.4
• Ficatul – cu 3 cm sub O WBC 18.3 x 109/L
rebordul drept O N seg 79 %
O N myelocyte 5 % Ce modificari în
O L 9 Morfologia RBC?
O M 4
• normocitice
O E 0 • normocromice
75
O B 3
O PLT 484 x 109/L
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
O SH - cînd eritrocitele agregă sub forma unei coloane.
O În mod normal hematiile dintr-o proba de sange sedimenteaza lent
datorită încarcăturii de suprafată negative a acestora, care face ca celulele
adiacente să se respingă cînd distanţa intercelulară scade sub un nivel
minim.

În anumite afecţiuni -↑
proteinelor de faza acuta (α-
globuline, fibrinogen) sau Ig, P
proteinele plasmatice se P
atasează pe suprafaţa
hematiilor și reduc potenţialul
de suprafața - agregarea
hematiilor si ↑ VSH. 79
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Valori normale:
bărbaţi 1-10 mm/oră
femei 2-15 mm/oră

• Factorii care influinţează VSH:

• Factorii eritrocitari: anemia
accelerează VSH.
• Factorii plasmatici care favorizează
formarea de rulouri sînt proteinele:
1h
fibrinogenul, globulinele.
80
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Variaţii fiziologice aleVSH:

O ↑ in timpul ciclului menstrual, nivelul maxim in faza

premenstruală si ↓in timpul menstruatiei.

O VSH-ul ↑continuu incepînd cu a 4-a saptamîna de sarcina pînă in a

3-a saptamana postpartum si atinge un nivel maxim de pana la 45
mm/h in prima saptamana postpartum

O La nou-nascuti  este ↓datorita Ht ↑ si nivelului ↓de fibrinogen.

O Femeile vîrstnice (70-89 ani) aparent sanatoase pot avea un VSH

foarte mare (pana la 60 mm/h) 81
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
O Scaderi VSH:
O Hiperglicemia.
O Hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii).
O Hipofibrinogenemia.
O Policitemia.
O Prezenta de eritrocite anormale: microcite, drepanocite,
poichilocite, stomatocite, acantocite, sferocite (prin
scaderea suprafetei necesare pentru agregarea
hematiilor).
O Cașexia
82
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
• ↑extreme VSH in: limfoame, carcinoame maligne, mielom multiplu
• VSH >100 mm/h in: metastaze, boli renale (in special cele cu azotemie),
infecții severe (osteomielita, endocardita bacteriana subacuta),
•  VSH ↑ in:
• Boli de colagen
• Infecții, sifilis, TBC.
• Boli inflamatorii
• Boli neoplazice.
• Cresterea Ig serice, mielom multiplu,
• Intoxicatii acute cu metale grele.
• Distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile
crescute se pot mentine pana la 1 luna).
• Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.
• Anemia acuta sau din bolile cronice.
83
84
Vă Mulţumesc!!!

85