HEMOLEUCOGRAMA

1. DESCRIERE:
Hemoleucograma completa este un test screening esential in diagnosticul si monitorizarea
bolilor hematologice .
Sangele este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și
roșii), care circulă prin vene și artere, capilare(cele mai mici vase de sânge care participă la
procesul de respirație) asigurând nutriția și oxigenarea organismului
Accesibilitatea in obtinerea probei (sange venos sau capilar) precum si analizarea parametrilor
multipli fac din hemoleucograma un test de rutina in evaluarea statusului hematologic din cadrul
diverselor boli de organ sau sistem, in monitorizarea terapiilor hemato-oncologice specifice.
Hemoleucograma completă constă din măsurarea următorilor parametrii:

 număr de leucocite (WBC)

 număr de eritrocite (RBC)
 concentraţia de hemoglobina (HGB)
 hematocrit (HCT)
 indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobină eritrocitară medie
(HEM), concentratia medie de hemoglobină (CHEM) si lărgimea distribuţiei eritrocitare
(RDW);
 număr de trombocite (PLT) si indici trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) şi
lărgimea distribuţiei trombocitare (PDW);
 formulă leucocitară;
 +/- număr de reticulocite.

2. PREGATIRE PACIENT

Hemoleucograma se poate recolta à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (trebuie totuşi
evitate mesele bogate in lipide care pot interfera cu anumiţi parametri ai hemoleucogramei).
Sexul, vârsta pacientului, precum şi anumite condiţii cum ar fi: starea de şoc, varsături
incoercibile, administrarea masivă de lichide i.v. etc., care pot duce la deshidratarea, respectiv
hiperhidratarea pacientului, precum şi anumite tratamente urmate de pacient trebuie
comunicate laboratorului.
Este de preferat evitarea pe cât posibil a stresului in momentul recoltarii.
In cazul monitorizării regulate (zilnic sau la două zile) a anumitor parametrii, proba de sânge
pentru efectuarea hemoleucogramei trebuie obţinută în acelaşi moment al zilei.

1
3. PRELEVARE PROBE:
-sange capilar
-sange venos, pe anticoagulant EDTA (nu modifica morfologia celulelor)
!!! Precautii:

 Sangele capilar este preferat pentru efectuarea frotiului sanguine necesar evaluarii
morfologiei celulare
 Omogenizare a tubului, pentru evitarea formarii de microcheaguri
 In caz de recoltare a sangelui venos, nu se recolteaza din vena prin care se administreaza
medicamente
 Risc de infectie la locul punctiei in cazul pacientilor cu imunodepresie
 Evitarea formarii de hematoame la locul punctiei venoase
 Utilizarea corecta a garoului
 Identificarea corecta a probei
 Respectarea volumelor de recoltat
 Intervalul de timp intre recoltare si determinare
Cauze de respingere a probei
 tub incorect;
 specimen coagulat;
 specimen hemolizat;
 cantitate insuficientă

4. PRELUCRARE PROBE
Prelucrare necesară după recoltare – dacă proba nu este trimisă imediat la laborator
trebuie refrigerata.
Stabilitate probă – 36-48 ore la temperatura camerei (18-26°C) sau la frigider (2–8°C) – pentru
determinarea hemoglobinei şi numărătorilor de celule. Este recomandat ca probele să fie
analizate în primele 6 ore de la recoltare. Nu se recomandă depăşirea acestui interval pentru
determinarea indicilor eritrocitari şi hematocritului. Dacă proba a fost refrigerată, trebuie
echilibrată la temperatura camerei inainte de a fi analizată.
Metodă de determinare – analizor automat pe principiul citometriei in flux cu fluorescenta
utilizând LASER semiconductor şi focusare hidrodinamică.

2
5. PARAMETRII HEMOLEUCOGRAMEI

5.1 Pentru seria eritrocitara:

- Numarul de eritrocite
- Hemoglobina
- Hematocritul
- Indicii eritrocitari :volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina
eritrocitara medie (HEM), concentratia medie de hemoglobina (CHEM) si
largimea distributiei eritrocitare (RDW-SD/CV)
- Reticulocitele si IRF(fractia de reticulocite imature), Ret-He (concentratia
de hemoglobina reticulocitara)

3
5.2 Pentru seria trombocitara:
- Numarul de trombocite
- Indicii trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) si largimea
distributiei trombocitare (PDW);

5.3 Pentru seria leucocitara:

- Numarul de leucocite
- Formula leucocitara – evaluarea procentuala si absoluta a subpopulatiei
de leucocite (Neutrofile, Limfocite Monocite , Eozinofile , Bazofile )

4
Eritrocitele
Eritrocitele (sinonim hematii) sunt impropriu denumite celule (eritro-“cite”),fiind anucleate.
Citoplasma lor este bogata in hemoglobina – o biomolecula ce contine fier ; hemoglobina are rol
in legarea oxigenului si este responsabila de culoarea rosie a hematiei.

Eritrocitele au rol in transportul oxigenulului (O2) de la plamani la tesuturi si bioxidului de

carbon(CO2) de la tesuturi la plamani. Ele sunt produse in maduva si eliberate in torentul
circulator ca celule mature. Durata de viata in periferie este de aprox 120 zile fiind inlocuite pe
masura ce sunt degradate sau se pierd prin sangerare.
Numarul constant de eritrocite este mentinut prin cresterea sau descresterea ratei de productie
eritrocitara la nivelul maduvei hematogene.
Daca eritrocitele sunt pierdute sau distruse mai repede decat pot fi inlocuite, daca productia
medulara este afectata , daca eritrocitele produse nu sunt functionale, atunci transportul
oxigenului catre tesuturi va fi afectat , atunci conditia patologica asociata este anemia.
Daca sunt produse si eliberare in circulatie prea multe eritrocite atunci conditia patologica
asociata este policitemia.
Numarul de eritrocite se interpreteaza in combinatie cu alti parametrii: hemoglobina,
hematocritul, numarul de reticulocite si/sau indicii eritrocitari.
Metodă de determinare – eritrocitele sunt numărate de analizorul automat în timpul trecerii
acestora printr-un orificiu prin care sunt dirijate într-un singur rând prin metoda de focusare
hidrodinamică.

Hemoglobina este component de baza al eritrocitelor , cu rol in transportul O2 si CO2.

Determinarea hemoglobinei este utila pentru screeningul sau monitorizarea afectiunilor care se
asociaza cu modificari cantitative ale eritrocitelor. Interpretarea valorilor hemoglobinei se face
in conjunctie cu hematocritul ,cu numarul de eritrocite si cu indicii eritrocitari.
Metoda de determinare – Hb este determinată automat prin metoda fotometrică în urma
conversiei în SLS-Hb cu ajutorul unui surfactant Sodium Lauryl Sulfate

Hematocritul, masoara masa eritrocitara totala, respectiv volumul ocupat de hematii in cadrul
volumului sanguin, si este utilizat ca screening pentru diagnosticul sau monitorizarea diverselor
afectiuni, in asociere cu hemoglobina si numarul de eritrocite, sau ca parametru integrant din
hemoleucograma.

Valori critice: un Hct <20% poate determina insuficienţă cardiacă şi deces

un Hct >60% se asociază cu coagularea spontană a sângelui

5
Indicii eritrocitari:

 Volumul eritrocitar mediu (VEM) poate fi masurat direct de catre analizorul de

hematologie ( Cell Dyn) sau poate fi calculat (Sysmex) dupa formula:
VEM in fl = (Hct [%] / Eritrocite [x106/μL]) x 10

 Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) este calculata de analizorul automat conform

formulei:
HEM = Hb(g/dL) x 10 / Nr.Er.(x106/μL).

 Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM) este calculat de analizorul

automat conform formulei : CHEM = Hb (g/dL) x 100 / Hct (%)

 Largimea distributiei eritrocitare (RDW-CV) cuantifica gradul de anizocitoza eritrocitara.

RDW (CV%) = Deviatia standard a marimii eritrocitelor x 100 / VEM
Indicii sunt utili in caracterizarea morfologica a anemiei. Dintre acesti parametrii, VEM este cel
mai util pentru clasificarea anemiei bazata pe morfologia eritrocitara.

Reticulocitele
Reticulocitele sunt eritrocite imature anucleate formate in maduva hematogena care ajung in
circulatie cu o cantitate reziduala detectabila de ARN; ARN-ul rezidual permite continuarea
sintezei de hemoglobina si dupa pierderea nucleului de catre eritroblast. In procent scazut, de
aprox 1 %, reticulocitele se regasesc in circulatie pentru una-doua zile, apoi se transforma in
eritrocit matur.
Metode de determinare - Numarul de reticulocite poate fi obtinut “manual”, prin colorarea unei
picaturi de sange cu albastru brilliant cresil, efectuarea unui frotiu si examinarea microscopica.
Reteaua reticulara intracelulara de ARN se va evidentia specific, permitand identificarea si
numararea reticulocitelor. Numarul de reticulocite se raporteaza procentual fata de eritrocite.
• Reticulocite % =[ Numar de Reticulocite / Numar total Eritrocite ] x 100
La pacientul anemic, pentru a creste acuratetea evaluarii, se aplica doua corectii :
1. corectia fata de hematocrit:
Indicele reticulocitar (IR) = Reticulocite % x (Hematocrit masurat / Hematocrit
normal)
2. corectia fata de gradul de imaturitate reticulocitara, respectiv cat de rapid
sunt eliberate reticulocitele din maduva si cat dureaza maturarea lor in circulatia
sanguina

6
 Indicele de productie reticulocitara (IRP) = IR x (1 / timpul de maturatie)
IRP si timpul de maturatie depind de hematocrit astfel:

 pentru Hct (%) =40-45, timpul de maturatie = 1.0;

 pentru Hct (%) =35-39, timpul de maturatie = 1.5;
 pentru Hct (%) =25-34, timpul de maturatie = 2.0;
 pentru Hct (%) =15-24, timpul de maturatie = 2.5;
 pentru Hct (%) =< 15, timpul de maturatie =3.
Un IRP < 2% poate indica: anemie aplastica sau anemie megaloblastica
Un IRP de 2% - 3% poate fi intalnit in: anemie hemolitica, hemoragii recente,raspuns medular
adecvat la terapie.
Fractia de Reticulocite Imature (IRF) reprezinta procentul reticulocitelor imature din totalul de
reticulocite.

Continutul de hemoglobina din reticulocite (Ret-HE) este un indicator de predictie a fierului

disponibil pentru a fi incorporat in molecula de hemoglobina.
Numarul de trombocite
Trombocitele (plachetele) sunt fragmente citoplasmatice anucleate provenite din megakariocit.
Impropriu denumite celule sanguine (trombo-“cite”) deoarece nu contin nucleu , ele au un rol
esential in hemostaza primara prin initierea formarii trombului (adeziune-aderare-agregare) la
locul lezarii endoteliului vascular.
Trombocitoza apare in infectii sistemice, inflamatii, sangerari si tumori. Hiperproductia
trombocitara este indusa de citokine proinflamatorii . Aceasta trombocitoza se numeste reactiva
sau secundara si are caracter benign .
Numaratoarea de trombocite se utilizeaza ca screening in variate afectiuni: sangerari, afectiuni
ce intereseaza maduva hematogena sau tulburari de coagulare.
De asemenea prin numarul de trombocite se monitorizeaza efectul toxic al unor medicamente
asupra trombocitelor sau eficienta terapeutica in cazul tratarii medicamentoase a unei
trombocitopenii.

Indicii plachetari (trombocitari):

 Volumul trombocitar mediu (VTM) este calculat automat dupa formula: VTM(fL)= [PCT
(Plachetocrit) (%) / Nr. trombocite (x103/μL)] x1000 si reprezinta marimea trombocitelor
evaluate
 Largimea distributiei trombocitare (PDW) este calculata de analizorul automat si
reprezinta uniformitatea de marime a trombocitelor evaluate.

7
VTM si PDW ofera informatii suplimentare despre trombocite si /sau despre cauza scaderii sau
cresterii numarului de trombocite; in general VTM este in relatie invers proportionala cu numarul
de trombocite:
- un numar crescut de macrotrombocite (VTM↑) la o persoana trombocitopenica
sugereaza o hiperproductie trombocitara cu eliberare rapida in circulatia periferica
(e.g purpura trombocitopenica idiopatica,sindroame mieloproliferative)
- un VTM↓ la o persoana trombocitopenica sugereaza o disfunctionalitate in productia
medulara de trombocite.
- un PDW normal indica trombocite de aceeasi talie
- un PDW crescut sugereaza o anizocitoza trombocitara.
Numarul de leucocite
Leucocitele (globulele albe) se impart in : granulocite si non-granulocite. Granulocitele contin in
citoplasma granulatii distincte pe baza carora (in functie de afinitatile de colorare pe frotiul de
sange) se clasifica in : neutrofile, eozinofile si bazofile. Datorita nucleului multilobat, aceste celule
mai sunt denumite si leucocite polimorfonucleare. Non-granulocitele sunt limfocitele si
monocitele ( nu contin in general granulatii citoplasmatice distincte si nu au nucleul lobulat, fiind
denumite si leucocite mononucleare ).
Formate in maduva hematogena (hematopoeza), leucocitele intervin in apararea organismului
impotriva infectiilor prin procese secventiate complexe, de la fagocitoza (proprietatea
leucocitelor de a ingloba agentul patogen care este distrus intracelular) si pana la dezvoltarea
unui raspuns imun specific (productia de anticorpi fata de un antigen).
Numarul de leucocite orienteaza asupra severitatii unor procese patologice in timp ce distributia
subpopulatiilor leucocitare (formula leucocitara) ofera indicii asupra etiologiei afectiunilor .
Formula leucocitara consta in :
o diferentierea claselor de leucocite si exprimarea lor procentuala (%) respectiv in
numar absolut(#):
 Neutrofile,
 Bazofile,
 Limfocite,
 Monocite
 Eozinofile
o detectarea celulelor anormale (Granulocite imature , Limfocite atipice) si exprimarea
lor procentuala (%) respectiv in numar absolut(#)

8
Neutrofilele (granulocitele polimorfonucleare neutrofile)reprezinta tipul cel mai numeros si mai
important dintre leucocite, cu rol major in apararea primara antibacteriana si antifungica a
organismului. In stadiul lor imatur, neutrofilele sunt denumite nesegmentate datorita aspectului
nucleului care apare ca o banda nesegmentata (fara lobuli).
Bazofilele fac parte din sistemul imunitar si joaca un rol esential in buna functionare a acestuia,
prin producerea de imunoglobulina E ca un raspuns la bacterii si infectii fungice. Mai mult,
bazofilele previn formarea cheagurilor de sange.
Limfocitele sunt un tip de leucocite (globule albe) care se produc un maduva osoasa si se gasesc
in sangele din vase, dar si in limfa. Ele reprezinta aproximativ 20 – 40% din numarul total de
lucocite din sangele din vase. Limfocitele se impart in: limfocite B, limfocite T si limfocite natural
killer (ucigasi naturali) – asemenatoare limfocitelor T. Numai 2% din limfocite sunt prezente in
sange.
Monocitele – sunt cele mai mari celule din sange; fac parte din sistemul fagocitic
mononuclear/reticuloendotelial compus din monocite, macrofage şi precursorii lor medulari.
Indeplinesc o varietate larga de functii importante in organism, incluzand indepartarea
particulelor straine şi celulelor senescente, moarte sau alterate, reglarea functiilor altor celule,
procesarea şi prezentarea de antigene in reactiile imune, participarea in diferite reactii
inflamatorii, distrugerea bacteriilor şi celulelor tumorale.
Eozinofilele distrug germenii invadatori precum virusuri, bacterii sau paraziți, cum ar fi viermi.
De asemenea, au un rol în răspunsul inflamator, mai ales dacă este implicată o alergie.
Eozinofilele joacă un rol semnificativ în inflamația legată de alergii, eczeme și astm.

6. INTERPRETARE VALORI SCAZUTE:

Valori scazute ale hemoglobinei si hematocritului se intalnesc in:
o Scaderea productiei de hemoglobina (e.g thalasemia)
o Hemoragii acute sau cronice ale tractului digestiv (ulcer gastric, polipi, cancer
de colon), hemoragii uterine sau cu alte localizari
o Deficit nutritional de fier, vitamina B12 sau de folat
o Boli hematologice (leucemii, mielom multiplu, mielodisplazie, limfom,
metastaze)
o Boli inflamatorii cronice
o Insuficienta renala cronica severa asociata cu scaderea productiei de
eritropoetina.

9
Valoare scazuta a reticulocitelor: daca anemia este prezenta si maduva este incapabila sa o
compenseze prin cresterea productiei de eritrocite, numarul de reticulocite poate fi normal,
scazut sau chiar usor crescut, dar productia eritrocitara este insuficienta.
In acesta situatie maduva poate fi in grade variate de disfunctie sau insuficienta, datorate
urmatoarelor situatii clinice :
o Anemie feripriva
o Radioterapie
o Insuficienta medulara determinata de infectii sau cancere
o Afectiuni renale severe cu nivel scazut de eritropoetina.
o Afectiuni endocrine
o Alcoolism
Valori scazute ale trombocitelor se intalnesc in:
o Trombocitopenie idiopatica produsa de prezenta autoanticorpilor
antitrombocitari
o Infectii virale (mononucleoza, hepatite, HIV, rubeola)
o Medicamente: acetaminofen, chinidina, compusi sulfa, digoxin, vancomicin,
valium, nitroglicerina, sunt doar cateva medicamente care scad numarul de
trombocite.
o Trombocitopenia indusa de heparina (prezenta de autoanticorpi)
o Ciroza
Valori scazute ale leucocitelor se intalnesc in:
o Deprimarea hematopoezei medulare (toxine, chimioterapie, radioterapie,
medicamente)
o Afectarea hematopoezei medulare: maduva nu produce suficiente leucocite
(sindromul mielodisplazic, deficitul de vitamina B12 sau folat )
o Limfomul sau alte cancere metastazate in maduva hematogena
o Boli autoimune; anticorpii ataca si distrug propriile leucocite (lupus )
o Infectii grave

Valori scazute ale neutrofilelor:

o Infectii bacteriene severe
o Indusa de medicamente
o Chimioterapie

10
Valori scazute ale bazofilelor:
o Infectii in faza acuta
o Reactii de stres (sarcina, infarct miocardic)
o Dupa tratament prelungit cu steroizi, chimioterapie, iradiere
o Absenta ereditara a bazofilelor
o Febra reumatica acuta la copii
o Hipertiroidism

Valori scazute ale eozinofilelor:

o Sindromul Cushing
o Medicamente: ACTH, corticosteroizi, epinefrina, tiroxina, prostaglandine
o Infectii acute

Valori scazute ale limfocitelor:

o Imunodeficiente congenitale
o Infectia HIV
o Chimioterapia
o Lupus eritematos sistemic
o Tuberculoza avansata
o Virusul gripal
o Anemia aplastica

Valori scazute ale monocitelor:

o Tratament cu prednison (tranzitoriu)
o Leucemia cu celule paroase
o Infectii severe care determina si neutropenie
o Infectie HIV
o Anemie aplastica

7. INTERPRETARE VALORI MARI:

Valori crescute ale numarului de eritrocite, a hemoglobinei si a hematocritului:
o Deshidratarea: scaderea volumului plasmatic si hemoconcentrarea cu
cresterea artificiala a hemoglobinei
o Afectiuni pulmonare cu insuficienta pulmonara: policitemie compensatorie.
o Afectiuni cardiace congenitale: policitemie compensatorie
o Tumori renale producatoare de eritropoetina
o Fumatul
o Policitemia vera (sindrom mieloproliferatic cronic)

11
Valori crescute ale reticulocitelor (reticulocitoza) pot fi intalnite in:
Sangerare: In prezenta hemoragiei numarul de reticulocite creste in cateva zile pentru a
compensa eritrocitele pierdute. In sangerarile cronice numarul de reticulocite ramane crescut
atata timp cat maduva poate compensa pierderea de eritrocite si nu se asociaza deficienta de
fier.
Anemie hemolitica: Maduva creste productia de eritrocite pentru a compensa pierderea prin
hemoliza a hematiilor, rezultand un numar crescut de reticulocite. Anemiile hemolitice acute se
pot asocia cu reticulocitoza de > 50 %.
In absenta anemiei, sau daca exista policitemie, reticulocitele crescute indica o supraproductie
de eritrocite ( policitemia vera, tumori producatoare de eritropoetina)

Valori crescute ale trombocitelor se intalnesc in:

o Sangerare acuta
o Reactii alergice
o Cancer(pulmonar,gastrointestinal,de san , ovar, limfom)
o Afectiuni renale cronice
o Activitate fizica intensa
o Infarct miocardic acut
o Inflamatii cornice: artrita reumatoida, boala celiaca ,boli autoimune
o Pancreatita
o Traumatisme diverse

Valori crescute ale leucocitelor pot apare ca o reactie fiziologica la stres, la exercitii fizice, sau o
reactie adaptativa la infectii, inflamatii, traumatisme.
Leucocitoza apare in :
o Infectii, cel mai frecvent cauzate de bacterii si unele virusuri, mai rar fungi sau
paraziti
o Tuberculoza
o Inflamatii sau afectiuni inflamatorii ca artrita reumatoida , vasculite .
o Alergii severe
o Fumatul
o Exercitiu fizic intens
o Stres fizic sau emotional intens
o Sarcina in ultimul trimestru si nasterea pot fi asociate cu cresterea leucocitelor

12
Hiperleucocitoza (leucocite > 100.0 x 10^3/µL) este asociata leucemiei si bolilor
mieloproliferative. In aceasta situatie este vorba despre proliferarea autonoma a unei populatii
de celule maligne, de linie mieloida sau limfoida.
Hiperleucocitoza poate determina ocluzii vasculare cu producerea de ischemii, hemoragie si
edem al organelor implicate (ex:leucemia acuta mieloida)

Valori crescute ale neutrofilelor se intalnesc in:

o Infectii bacteriene acute, fungice, spirochetice, parazitare, rickettsioze
o Boli inflamatorii cronice ( vasculite, artrita reumatoida, pancreatita, guta,etc).
o Boli metabolice decompensate: coma diabetica, uremia, coma hepatica,
tireotoxicoza.
Valori crescute ale bazofilelor se intalnesc in :
o rare reactii alergice (mediate IgE)
o in leucemia granulocitara cronica – criza blastica
Valori crescute ale eozinofilelor se intalnesc in:
o Afectiuni alergice (astm bronsic)
o Infectii parazitare
o Reactii medicamentoase
Valori crescute ale limfocitelor se intalnesc in:
o Leucemia acuta limfocitara
o Infectia cu Citomegalovirus
o HIV/AIDS
o Tusea convulsive
Valori crescute ale monocitelor se intalnesc in:
o Infectii cronice: tuberculoza, endocardita bacteriana, malarie
o Colagenoze vasculare

13
8. RECOMANDARI
Hemoleucograma este recomandata in urmatoarele situatii:
• Ca test screening in evaluarea severitatii anemiei sau policitemiei
• Sustinerea deciziei de transfuzie daca anemia este severa
• Monitorizarea raspunsului la tratamentul anemiei sau policitemiei
• Evaluarea deshidratarii (hematocritul)
• Evaluarea dupa o sangerare prelungita ori inexplicabila (trombocitele)
• Eruptii cutanate petesiale sau purpurice (trombocitele)
• Evaluarea si monitorizarea numarului de leucocite in prezenta semnelor si simptomelor
de infectie sau inflamatie, boala autoimuna sau deficienta imuna.
• Monitorizarea efectului toxic al unor medicamente ori radioterapiei (numarul de
leucocite si trombocite)
• Monitorizarea efectului terapeutic al unor medicamente

9. CONCLUZII
Hemoleucograma ajuta :
 Sa evalueze starea ta generala de sanatate – multi medici vor recomanda o
hemoleucograma completa, astfel incat sa poata avea o baza care le permite sa iti
evalueze starea de sanitate. Totodata, o hemoleucograma completa il ajuta pe medical
tau sa monitorizeze orice alta problema de sanatate.
 Sa diagnosticheze o problema de sanatate – medicul iti poate recomanda sa faci o
hemoleucograma daca ai simptome inexplicabile , cum ar fi slabiciune, oboseala, febra,
roseate, umflaturi (edem), echimoze (vanatai) sau sangerari.
 Sa monitorizeze o problema de sanatate – medical tau poate recomanda sa faci in mod
regulat o hemoleucograma, pentru a monitoriza afectiunea de care suferi, daca ai fost
diagnosticat cu o boala care iti afecteaza valorile celulelor sanguine.
 Sa iti monitorizeze tratamentul – anumite tratamente medicamentoase pot afecta
valorile celulelor sanguine, asa ca este posibil sa faci analize de sange (precum
hemoleucograma) in mod regulat. Medicul tau poate evalua astfel cat de bine
functioneaza tratamentul tau , pe baza rezultatelor hemoleucogramei.

‘’Iubiti-va sanatatea ca-i mai buna decat toate’’

14