Sunteți pe pagina 1din 28

Hemoleucograma completa

Afiri: 12804
Hemograma consta din masurarea urmatorilor parametri:
numar de leucocite;
numar de eritrocite;
concentratia de hemoglobina;
hematocrit;
indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu !"#$% hemoglobina eritrocitara medie H"#$% concentratia
medie de hemoglobina &H"#$ si largimea distributiei eritrocitare '()$;
numar de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitar mediu !*#$ si largimea distributiei
trombocitare +()$;
formula leucocitara,
Hemograma este un test screening de ba-a% fiind unul din cele mai frecvent cerute teste de laborator%
repre-entand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si diagnosticul diverselor afectiuni
hematologice si nehematologice, &uantificarea parametrilor hematologici asociata uneori cu e.aminarea frotiului
de sange aduce informatii pretioase% orientand in continuare spre efectuarea altor teste specifice,
Pregatire pacient
Hemograma se poate recolta / 0eun pe nemancate$ sau postprandial trebuie totusi evitate mesele bogate in
lipide care pot interfera cu anumiti parametri ai hemogramei$,
1e.ul% varsta pacientului% precum si anumite conditii cum ar fi: starea de soc% varsaturi incoercibile% administrarea
masiva de lichide i,v, etc,% care pot duce la deshidratarea% respectiv hiperhidratarea pacientului% precum si
anumite tratamente urmate de pacient trebuie comunicate laboratorului,
"ste de preferat evitarea pe cat posibil a stresului in momentul recoltarii,
2n ca-ul monitori-arii regulate -ilnic sau la doua -ile$ a anumitor parametri% proba de sange pentru efectuarea
hemogramei trebuie obtinuta in acelasi moment al -ilei datorita fluctuatiilor fi-iologice circadiene ale unor
parametri$,
Specimen recoltat, recipient si cantitate recoltata 3 sange venos recoltat pe anticoagulant: "(*A
tripotassium4dipotasium4disodium vacutainer cu capac mov4ro- 3 56 "(*A$;
la copii mici se poate recolta sange capilar din deget4calcai pe heparina microtainer$,
1e amesteca continutul prin inversiunea usoara a tubului de cca, 10 ori,
*ubul trebuie sa fie umplut cel putin trei sferturi pentru ca raportul sange4anticoagulant sa fie optim concentratia
recomandata de "(*A este de 1,2 3 2,0 mg4m7 de sange$,
Cauze de respingere a probei
tub incorect;
specimen coagulat;
specimen hemoli-at;
cantitate insuficienta,
Prelucrare necesara dupa recoltare 3 daca proba nu este trimisa imediat la laborator trebuie refrigerata,
Stabilitate proba - 36-48 ore la temperatura camerei 18829:&$ sau la frigider 238:&$ 3 pentru determinarea
hemoglobinei si numaratorile de celule, "ste recomandat ca probele sa fie anali-ate in primele 9 ore de la
recoltare, ;u se recomanda depasirea acestui interval pentru determinarea indicilor eritrocitari si hematocritului,
(aca proba a fost refrigerata% trebuie echilibrata la temperatura camerei inainte de a fi anali-ata,
Metoda de determinare 3 anali-or automat pe principiul citometriei in flu. cu fluorescenta utili-and 7A1"'
semiconductor si focusare hidrodinamica,
NUMARUL DE ERITROCITE (NUMARUL DE CELULE ROSII)
;umarul de eritrocite repre-inta testul de ba-a pentru evaluarea eritropoie-ei, "ritrocitele sunt investigate in
continuare prin masurarea concentratiei de hemoglobina si a hematocritului% iar pe ba-a lor anali-orul calculea-a
indicii eritrocitari: !"#% H"#% &H"# si '()% care caracteri-ea-a din punct de vedere calitativ populatia
eritrocitara,
"ritrocitele sunt cele mai numeroase celule din sange% sunt anucleate% fiind necesare pentru respiratia tisulara,
"ritrocitele sunt cele mai speciali-ate celule ale organismului% principala functie constand in transportul 02 de la
plaman la tesuturi si transferul &<2 de la tesuturi la plaman, Acest lucru se reali-ea-a prin intermediul
hemoglobinei continute in eritrocite, =orma eritrocitelor de disc biconcav confera raportul volum4suprafata optim
pentru schimbul de ga-e si le asigura acestora deformabilitatea in timpul traversarii microcirculatiei,
Indicatii 3 in combinatie cu hematocritul si concentratia de hemoglobina% numarul de eritrocite este util in
detectarea si monitori-area anemiei si eritrocito-ei4policitemiei,
Metoda de determinare 3 eritrocitele sunt numarate de anali-orul automat in timpul trecerii acestora printr8un
orificiu prin care sunt diri0ate intr8un singur rand prin metoda de focusare hidrodinamica,
Valori de referinta 3 valori diferite in functie de varsta si se. ; se e.prima in numar de eritrocite .10
9
4u7 mm
6
$
sau numar de eritrocite .10
12
47,
Semnificatie clinica
;umarul de eritrocite ca singur parametru are valoare diagnostica mica; o evaluare corecta a masei de eritrocite a
organismului poate fi obtinuta doar in corelatie cu hematocritul, ;umarul de eritrocite este influentat de
modificarile volumului plasmatic% ca de e.emplu in sarcina sau in tulburari ale echilibrului hidro8electrolitic,
1, 1caderea numarului de eritrocite: determina anemie, Anemia este definita din punct de vedere functional printr8
o masa eritrocitara insuficienta pentru asigurarea unei cantitati adecvate de o.igen tesuturilor periferice, 2n
practica% se considera anemie atunci cand concentratia de hemoglobina% hematocritul si4sau numarul de eritrocite
sunt sub valorile de referinta, (iagnosticul este dificil daca doar unul din parametri este sub valorile limita; in acest
ca- hemograma trebuie monitori-ata in continuare pentru stabilirea unui diagnostic corect,
2n anemia acuta datorata hemoragiei% numarul de eritrocite si concentratia de hemoglobina raman nemodificate in
primele ore datorita pierderii concomitente de plasma; ele incep sa scada pe masura ce se produce corectia
deficitului volemic,
2n anemiile cronice volumul sanguin este aproape normal prin cresterea compensatorie a volumului plasmatic% iar
numarul de eritrocite si hematocritul sunt de obicei sca-ute, *otusi% in conditiile asociate cu microcito-a marcata
anemie feripriva severa% talasemie$% numarul de eritrocite poate ramane in limite normale sau poate fi chiar
crescut,
Anemia relativa este o conditie caracteri-ata prin masa normala de eritrocite% dar cu volum sanguin crescut prin
cresterea volumului plasmatic% ca de e.emplu in sarcina% splenomegalie masiva, 2n aceasta situatie proteinele
totale plasmatice sunt la limita inferioara a normalului% spre deosebire de anemia cronica in care proteinele totale
sunt in limite normale,
+entru a identifica cau-a anemiei% informatiile privind istoricul bolii si e.aminarea fi-ica trebuie integrate cu cateva
teste de laborator cheie% cum ar fi determinarea numarului de reticulocite% indicilor eritrocitari% e.aminarea frotiului
de sange colorat si eventual a maduvei osoase, +re-enta altor anomalii hematologice trombocitopenie% anomalii
ale leucocitelor$ orientea-a diagnosticul spre o posibila insuficienta medulara datorata anemiei aplastice% unei boli
hematologice maligne sau dislocarii maduvei osoase prin procese patologice de cau-a e.trahematologica,
+ancitopenia poate aparea si ca urmare a distructiei periferice sau sechestrarii celulare prin hipersplenism,
2, &resterea numarului de eritrocite concentratiei de hemoglobina si4sau hematocritului$ determina eritrocito-a,
"ritrocito-a poate fi re-ultatul cresterii masei eritrocitare totale policitemie4eritrocito-a absoluta$ ori poate fi
consecinta reducerii volumului plasmatic eritrocito-a relativa4falsa$,
Clasificarea eritrocitozei
A, "ritrocito-a4policitemie relativa peudoeritrocito-a$: hemoconcentratie; sindromul >aisbuc?,
@, +olicitemie eritrocito-a absoluta$
1, +olicitemie primara: policitemia vera; policitemia primara familiala,
2, +olicitemie secundara:
1ecundara scaderii o.igenarii tisulare eritrocito-a fi-iologica4hipo.ica$:
o eritrocito-a de altitudine;
o boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune pulmonara primara;
o boli congenitale de cord cianogene;
o sindroame de hipoventilatie: hipoventilatie alveolara primara; sindromul +ic?Aic?; apneea de
somn;
o hemoglobine anormale: ereditare4dobandite medicamente% substante chimice% fumat:
carbo.ihemoglobina$;
o policitemia familiala,
1ecundara productiei aberante de eritropoietina eritrocito-a nefi-iologica$:
o boli renale: carcinomul renal si alte tumori renale; rinichiul polichistic; rinichiul in potcoava;
hidronefro-a; steno-a de artera renala;
o carcinomul hepatocelular si alte tumori hepatice;
o tumori vasculare cerebeloase;
o leiomiomul si tumori fibroide uterine;
o boli endocrine: sindrom &ushing% hiperaldosteronism primar% tumori ovariene virili-ante%
sindrom @arter% feocromocitom;
o medicamente: androgeni% abu- de eritropoietina;
o policitemia familiala,
6, +olicitemie idiopatica,
Interferente
1, 'ecoltarea cu pacientul in pozitie culcata determina scaderea numarului de eritrocite si hematocritului$ cu B 3
10C prin redistribuirea lichidului din spatiul interstitial spre circulatie datorita modificarii presiunii hidrostatice la
nivelul membrelor inferioare$,
2, Stresul poate determina cresterea numarului de eritrocite,
6, Staza venoasa prelungita D2 minute in timpul venopunctiei determina cresterea numarului de eritrocite cu
E10C si cresterea semnificativa a hematocritului$, (e asemenea% recoltarea dupa efort fizic intens determina
cresterea numarului de eritrocite cu pana la 10C ca si cresterea concentratiei de hemoglobina$, *oate acestea
se datorea-a hemoconcentratiei,
4, Deshidratarea cu hemoconcentratie consecutiva soc% arsuri severe% obstructie intestinala% varsaturi4diaree
persistente% abu- de diuretice$ poate masca pre-enta anemiei, (e asemenea% hiperhidratarea pacientului
administrarea masiva de lichide i,v,$ poate determina niveluri fals sca-ute ale numarului de eritrocite,
B, +re-enta aglutininelor la rece in titru mare determina% daca sangele este pastrat la temperatura camerei%
niveluri fals sca-ute ale numarului de eritrocite si un !"# fals crescut; in consecinta hematocritul este fals sca-ut%
iar H"# si &H"# sunt crescute,
9, +re-enta de crioglobuline in concentratie mare poate interfera cu determinarea numarului de eritrocite,
F, Trombocitele mari/macrotrombocitele e.,: din trombocitemia esentiala$ pot fi numarate ca eritrocite,
8, ;umeroase medicamente pot determina cresterea sau scaderea numarului de eritrocite:
pot scadea numarul de eritrocite aproape toate clasele de medicamente;
pot determina cresteri ale numarului de eritrocite: corticotropina% glucocorticoi-ii% dana-olul%
eritropoietina% antitiroidienele% hidroclorotia-ida% pilocarpina% mGcophenolatul,
HEMATOCRITUL (VOLUMUL PACHETULUI DE CELULE)
Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de eritrocite si volumul sanguin total,
Indicatii 3 detectarea si monitori-area anemiei si policitemiei,
Metoda de determinare 3 anali-orul automat calculea-a hematocritul prin determinarea numarului de eritrocite47
de sange si masurarea amplitudinii impulsurilor in eritrocite prin metoda luminii dispersate,
Valori de referinta 3 diferite in functie de varsta si se., Hematocritul se e.prima ca fractie decimala4ca procent,
Semnificatie clinica
Hematocritul depinde de masa eritrocitara% volumul eritrocitar mediu si volumul plasmatic,
(e obicei% atunci cand hematiile sunt de marime normala% modificarile hematocritului le urmea-a pe cele ale
numarului de eritrocite, *otusi in anemia micro84macrocitara relatia poate sa nu se pastre-e, (e e.emplu% in
talasemie hematocritul scade deoarece hematiile microcitare ocupa un volum mai mic% in timp ce numarul de
eritrocite poate fi normal4crescut,
1,1caderea hematocritului:
8 anemie; la un Hct H60C 0,60$ un pacient este moderat 3 sever anemic;
8 cresterea volumului plasmatic sarcina$,
2, &resterea hematocritului:
eritrocito-a4policitemie;
hemoconcentratie e.,: soc; aport insuficient de lichide: copii mici% varstnici; poliurie etc,$,
Valori critice 3 un Hct <!" poate determina insuficienta cardiaca si deces;
3 Hct #$!" se asocia-a cu coagularea spontana a sangelui,
Interferente
1, Ecesul de anticoagulant cantitate insuficienta de sange$ determina scaderea volumului eritrocitar si in
consecinta scaderea Hct determinat manual efect mai pronuntat pentru 568"(*A decat pentru 528"(*A$,
2, 2n sangele arterial Hct este cu E2C mai mare decat in sangele venos,
6, 2n reticulocitoza% leucocitoza marcata% pre-enta de crioglobuline sau macrotrombocite anali-orul automat poate
determina valori fals crescute ale Hct volumele mai mari ale reticulocitelor si leucocitelor intra in calculul Hct$,
4, !alori fals sca-ute ale Hct pot aparea in ca-uri de hemoliza in vitro! autoaglutinare! microcitoza,
HEMO%LO&INA
Hemoglobina repre-inta componentul principal al eritrocitelor IBC din proteinele citoplasmatice eritrocitare$ si
serveste ca vehicul pentru transportul <2 si &<2, Hemoglobina este o proteina con0ugata constand dintr8un
tetramer format din 2 perechi de lanturi polipeptidice globine$% fiecare dintre acestea fiind con0ugat cu un grup
hem% un comple. al unui ion de fier cu pigmentul rosu% porfirina% care confera sangelui culoarea rosie, =iecare
gram de hemoglobina poate transporta 1,64 m7 <2 per 100 m7 de sange,
Hemoglobina serveste de asemenea ca tampon in lichidul e.tracelular, 2n tesuturi% la pH sca-ut% <2 se disocia-a
de Hb; Hb deo.igenata se leaga de ionii de hidrogen; in eritrocite anhidra-a carbonica converteste &<2 in
bicarbonat si ioni de hidrogen, +e masura ce ionii de hidrogen se leaga de hemoglobina% ionii bicarbonat
parasesc celula; pentru fiecare ion bicarbonat care paraseste celula intra un ion de clor,
=ormele de hemoglobina pre-ente in mod normal in circulatie includ: deo.ihemoglobina HHb$% o.ihemoglobina
<2Hb$% carbo.ihemoglobina &<Hb$ si methemoglobina #etHb$% toate acestea fiind determinate impreuna in
sangele total, 2n anumite situatii clinice diferitele forme de Hb pot fi determinate individual,
Indicatii - impreuna cu Hct si numarul de eritrocite% este utila pentru detectarea si monitori-area anemiei si
policitemiei,
Metoda de determinare 3 Hb este determinata automat prin metoda fotometrica in urma conversiei in 1718Hb cu
a0utorul unui surfactant 1odium 7aurGl 1ulfate,
Valori de referinta 3 diferite in functie de varsta si se., Hb se e.prima in g47 sau g4d7, 2n ca-ul e.primarii ca si
concentratie in mmol47 se utili-ea-a urmatorii factori de conversie:
mmol47 J g47 . 0,0921
mmol47 J g4d7 . 0,921
g4d7J mmol47 . 1,91
g47J mmol47 . 19,1
;umarul de eritrocite% Hb si Hct pot fi anali-ate aplicand Kregula lui treiL: daca eritrocitele sunt
normocitare4normocrome: nr, "r .6 E valoarea Hb,
Hematocritul poate fi estimat din hemoglobina utili-and urmatoarea formula:
Hct J Hb g4d7$ . 2,8 M 0,8 sau Hct J Hb . 6
(aca e.ista o deviere semnificativa de la aceasta regula trebuie verificata e.istenta de anomalii ale indicilor
eritrocitari si aspectul frotiului de sange,
Semnificatie clinica
1,1caderea hemoglobinei sub nivelurile de referinta determina aparitia anemiei, Hb trebuie evaluata impreuna cu
Hct% numarul de eritrocite% indicii eritrocitari si morfologia celulara pe frotiu pentru clasificarea anemiei, < valoare
normala a concentratiei de Hb nu e.clude anemia datoratahemoragiei acute,
2n sarcina concentratia de hemoglobina scade cu 236 g4d7 datorita unei cresteri disproportionate a volumului
plasmatic fata de masa eritrocitara,
7a nou8nascut masa eritrocitara este mai mare la nastere decat la adult si scade continuu in prima saptamana de
viata% Hb putand a0unge pana la I g4d7 in saptamanile 11312 de viata anemie fi-iologica$, 1caderea apare mai
precoce si este mai pronuntata la prematuri, ;ivelurile de la adult sunt atinse in 0urul varstei de 14 ani; la varstnici
apare o scadere graduala a concentratiei de hemoglobina,
2, &resterea hemoglobinei apare in eritrocito-a4policitemie, (upa convietuirea un timp indelungat la altitudine
survine o crestere a Hb corespun-atoare la 1 g4d7 pentru 2000 m,
Valori critice 3 la H' <(g)*L apare insuficienta cardiaca si poate surveni decesul;
3 o concentratie de H' #! g)*L poate duce la blocarea capilarelor ca urmare a hemoconcentratiei,
Interferente
1, *urbiditatea serului
datorata hiperlipemiei hipertrigliceridemiei$% leucocitozei DB00004u7% trombocitozei DF000004u7
sau hiperproteinemieidetermina valori fals crescute ale hemoglobinei,
2, +re-enta de crioglobuline in concentratie mare poate afecta determinarea Hb prin fenomenul de floculare$,
6, Efortul fizic intens poate determina cresterea Hb,
4, 2nterferente medicamentoase
8numeroase medicamente pot scadea Hb;
8pot creste Hb: gentamicina% methGldopa,
INDICII ERITROCITARI
"valuarea eritrocitelor din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se reali-ea-a prin
masurarea sau calcularea urmatorilor parametri:
Volumul er+troc+tar me*+u !"#$ 3 repre-inta volumul ocupat de un singur eritrocit,
Metoda de determinare 3 !"# este calculat dupa urmatoarea formula:
Hct C$ . 10
!"# J NNNNNN
;r,"r,.10
9
4O7$
+rin metoda automata !"# este determinat prin impartirea sumei volumelor eritrocitare la numarul de eritrocite,
Valori de referinta 8 !"# se e.prima in micrometri cubi sau femtolitri f7$, 7a adult este cuprins intre 80 3 100 f7
valori mai mari la nou8nascuti% precum si la varstnici; valori mai mici la copii pana la 18 ani $,
Semnificatie clinica
!"# este un indice util pentru clasificarea anemiilor si poate sugera mecanismul fi-iopatologic al afectarii
eritrocitare, 2mpreuna cu ceilalti indici eritrocitari% poate permite detectarea precoce a unor procese care vor
cau-a anemie, !"# depinde de osmolaritatea plasmatica si numarul divi-iunilor eritrocitare,
1, !"# normal" anemie normocitara daca se asocia-a cu '() H1B$,
Cla,+-+carea a.em++lor .ormoc+tare
2, Anemie asociata cu raspuns eritropoietic adecvat:
Anemie posthemoragica,
Anemie hemolitica poate fi si usor macrocitara$,
22, Anemie asociata cu secretie sca-uta de eritropoietina:
Afectarea sursei de eritropoietina:
o 'enala: anemia din insuficienta renala,
o Hepatica: anemia din bolile hepatice,
'educerea stimulului scaderea nevoilor tisulare de o.igen$:
o Anemia din insuficientele endocrine,
#alnutritia protein8calorica,
Anemia din bolile cronice poate fi si microcitara$,
222, Anemie asociata cu raspuns medular inadecvat:
Apla-ia eritroida pura% anemia aplastica pancitopenie$,
@oli medulare infiltrative: primare hematologice sau secundare anemia mielofti-ica$,
Anemii mielodispla-ice,
Anemii diseritropoietice anemia diseritropoietica congenitala tip 22$,
(eficit de fier precoce,
2, !"# sca-ut #$8% f&'" anemie microcitara, #a0oritatea anemiilor microcitare se datorea-a sinte-ei deficitare de
hemoglobina% adesea asociata cu deficitul de fier sau cu alterarea utili-arii fierului% precum si cu unele conditii
ereditare, (atorita acestei deficiente precursorii eritroi-i parcurg mai multe divi-iuni decat in mod normal% ducand
la formarea de eritrocite mature de dimensiuni mai mici, '() este D1B,
Cla,+-+carea a.em++lor m+croc+tare
2, Afectiuni ale metabolismului fierului:
Anemia feripriva,
Anemia din bolile cornice,
Atransferinemia congenitala,
Anemia microcitara hipocroma congenitala cu supraincarcare cu fier sindromul 1hahidi8;athan8
(iamond$,
22, @oli ale sinte-ei moleculelor de globina:
Alfa 3 si beta8talasemia,
1indroamele de hemoglobina " A"% ""% "8beta8talasemia$,
1indroamele de hemoglobina & A&% &&$,
Hemoglobinele instabile,
222, @oli ale sinte-ei de hem si porfirina:
Anemia sideroblastica ereditara P8lin?ata% autosomala$,
Anemia sideroblastica dobandita anemia sideroblastica idiopatica cu sideroblasti inelari% anemia
sideroblastica asociata cu boli mieloproliferative sau alte boli maligne$,
Anemia sideroblastica dobandita reversibila din alcoolism% indusa de medicamente: i-onia-ida%
cloramfenicol% din into.icatia cu plumb 3 de obicei normocitara$,
&ea mai frecventa cau-a este deficitul de fier% anemia feripriva fiind cea mai intalnita forma de anemie de pe glob,
6, !"# crescut #()%% f&'" anemia macrocitara, +e ba-a criteriilor biochimice si morfologice anemiile macrocitare
se pot imparti in doua grupuri: anemii megaloblastice si non8megaloblastice,
2n anemiile megaloblastice marca morfologica este repre-entata de pre-enta precursorilor eritroi-i anormali in
maduva osoasa% caracteri-ati prin dimensiuni crescute si alterari specifice in aspectul cromatinei nucleare, Aceste
celule distincte repre-inta e.presia morfologica a unei anomalii biochimice% respectiv intar-ierea sinte-ei de A(;,
'ata sinte-ei hemoglobinei% respectiv sinte-a A';% nu este afectata in timp ce rata divi-iunilor celulare este
redusa% in consecinta componentele citoplasmatice% in special Hb sunt sinteti-ate in e.ces in timpul intar-ierii intre
divi-iunile celulare% ducand la formarea unor eritrocite de dimensiuni crescute, &ele doua modificari caracteristice
de pe frotiul de sange care permit diferentierea anemiilor megaloblastice sunt pre-enta macroovalocitelor si a
neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat, 2n anemia megaloblastica !"# este de obicei D110 f7 110 3 160 f7% chiar
pana la 190 f7$,
Cla,+-+carea patoge.+ca a a.em++lor megalo'la,t+ce
*+ Deficitul de vitamina ,)-"
A, (ieta deficitara rara: vegetarianismul strict% de lunga durata% fara oua si produse lactate; mai frecventa la copiii
nascuti din mame strict vegetariene sau la cei cu diete restrictive in fenilcetonurie$,
@, #alabsorbtie de vitamina @12:
Anemia pernicioasa boala autoimuna caracteri-ata prin atrofie gastrica si pierderea factorului intrinsec$,
(eficienta ereditara de factor intrinsec anemia pernicioasa ereditara$,
#alabsorbtia vitaminei @12 din alimente chirurgia gastrica% pacienti cu gastrita si aclorhidrie% infectia cu
Helicobacter pGlori$,
2nsuficienta pancreatica,
1indromul Qollinger8"llison,
&ompetitia biologica pentru vitamina @12: proliferarea bacteriana a intestinului subtire anomalii
structurale: diverticuli% stricturi% fistule% ansa oarba sau ale motilitatii: disfunctia autonoma din diabet$; infestarea cu
(iphGllobothrium latum,
@oli ileale: sprue tropical% boli intestinale inflamatorii% boala celiaca% re-ectii ileale% bG8pass 0e0uno8ileal
pentru obe-itate% radioterapia cu afectarea ileonului% boli ileale infiltrative limfom% sclerodermie$,
#alabsorbtia familiala selectiva a vitaminei @12 1indromul 2merslund8>rRsbec?$,
#alabsorbtia vitaminei @12 indusa de to.ice si medicamente: alcool% colchicina% metformin% neomicina%
colestiramina% acid paraaminosalicilic,
&, (efecte in tranportul si metabolismul intracelular al vitaminei @12:
@oli genetice: mutatii genetice care afectea-a metabolismul intracelular al cobalaminei aciduria
metilmalonica si hiperhomocisteinemia$; deficienta de transcobalamina 22,
*o.icitatea o.idului nitros,
**+ Deficitul de folati"
A, (ieta deficitara prematuri% dieta e.clusiv lactata la sugari fara suplimentare cu folati% dieta restrictiva din
fenilcetonurie% abu-ul de alcool$,
@, ;evoi crescute: sarcina% alaptare% copii in perioada de crestere% anemia hemolitica cronica% boli neopla-ice%
hipertiroidism,
&, +ierderi crescute: diali-a cronica,
(, #alabsorbtie de folati:
@oli intestinale: sprue tropical% boala celiaca% boli intestinale inflamatorii% re-ectii 0e0unale,
(ermatita herpetiforma,
Aclorhidria endogena sau iatrogenica,
2nsuficienta pancreatica in care se administrea-a terapie de substitutie orala,
", (eficit de folati indus to.ic4medicamentos: abu-ul de alcool% sulfasala-ina% anticonvulsivante in special
hidantoinele; acidul valproic$% antifolati metotre.at% trimetoprim8sulfameto.a-ol% pirimetamina$% contraceptivele
orale,
=, (efecte mostenite ale transportului si metabolismului:
(eficitul de tetradidrofolat reducta-a,
#alabsorbtia ereditara de folat,
***+ ,oli mostenite ale sintezei de .D/" aciduria orotica% sindromul 7esch8;Ghan% anemia megaloblastica
responsiva la tiamina,
*0+ Defecte ale sintezei .D/ induse toic/medicamentos"
Antagonisti purinici 98mercaptopurina% 98tioguanina% a-atioprina$,
Antagonisti pirimidinici cito-inarabino-ida$,
Hidro.iuree,
Agenti alchilanti ciclofosfamida$,
Qidovudina AQ*$,
Arsenic,
0+ 1auze diverse" eritroleucemie% leucemie acuta mieloida% sindrom mielodispla-ic,
Anemiile macrocitare non8megaloblastice nu au un mecanism patogenic comun; ele repre-inta anemiile
macrocitare in care precursorii eritroi-i medulari sunt normali; sinte-a A(; nu este afectata; !"# este de obicei%
usor crescut 100 3 110 f7$,
Cla,+-+carea a.em++lor macroc+tare .o./megalo'la,t+ce
2, Asociate cu eritropoie-a accelerata: anemia hemolitica si posthemoragica,
22, Alcoolism cresterea medie este EB f7% adica B810C peste valoarea medie a subiectilor de control;
normali-area !"# se produce dupa 684 saptamani de abstinenta$; !"# repre-inta un test screening util pentru
depistarea alcoolismului ocult,
222, @oli hepatice,
2!,1indroame mielodispla-ice,
!, Anemia mielofti-ica,
!2, Anemia aplastica,
!22, Anemia sideroblastica dobandita,
!222, Anemia diseritropoietica ereditara tipurile 2 si 222$,
2P, Anemia (iamond8@lac?fan,
P, Hipotiroidism,
Interferente
1, +re-enta de dubla populatie eritrocitara micro8 si macrocitara% cand se asocia-a anemia feripriva cu anemia
megaloblastica$ poate determina un !"# normal, 2n aceasta situatie '() este D1B% pe histograma efectuata de
anali-orul automat se observa aspectul caracteristic de Kcurba cu doua cocoaseL% iar confirmarea pre-entei dublei
populatii eritrocitare se face prin e.aminarea frotiului de sange, (ubla populatie este caracteristica pentru
anemiile sideroblastice o populatie microcitara hipocroma si una relativ normocitara$ si anemiei feriprive dupa
inceperea terapiei de substitutie cu fier,
2, !"# fals crescut: reticulocitoza marcata DB0C$% leucocitoza marcata DB00004S7$ hiperglicemie marcata
D900 mg4dl$% pre-enta de aglutinine la rece% into.icatia cu metanol si% in consecinta creste Hct% iar &H"#
scade$,
6, !"# fals sca-ut: hemoliza in vitro% pre-enta de eritrocite fragmentate% ecesul de EDT.,
4, (aca pragul inferior al anali-orului este fi.at prea sus% este calculat un !"# mai mare deoarece eritrocitele mai
mici nu sunt masurate% iar daca pragul superior este prea mare sunt masurate si leucocitele% iar !"# este
crescut,
Hemoglo'+.a er+troc+tara me*+e H"#$ 3 este o masura a continutului mediu de hemoglobina pe eritrocit,
Metoda de determinare 3 H"# este calculat de anali-orul automat conform formulei:
Hbg4d7$ . 10
H"# J NNNNNN3
;r,"r,.10
9
4O7$
Valori de referinta 3 H"# se e.prima in picograme pg410
812
g$, !alorile normale la adult sunt 29364 pg sau 0,48
0,B6 fmol valori mai mari la nou8nascut$ ,
Semnificatie clinica 3 in ma0oritatea anemiilor H"# se corelea-a cu !"#% astfel anemiile microcitare sunt de
obicei hipocrome uneori hipocromia poate preceda microcito-a$% cele normocitare sunt de obicei normocrome%
iar conditiile care cresc H"# determina in general% daca nu intotdeauna% !"# crescut% deoarece continutul
eritrocitar normal de Hb este EIBC din concentratia de Hb ma.im posibila anemiile macrocitare% anemia
regenerativa observata de e.emplu in timpul substitutiei cu fier a anemiei feriprive% la nou8nascut$,
Interferente
1, 2iperlipidemia% leucocitoza DB00004O7 determina H"# fals crescut Hb fals crescuta$,
2, &oncentratie crescuta de heparina determina H"# fals crescut,
6, +re-enta aglutininelor la rece determina H"# fals crescut,
Co.ce.trat+a er+troc+tara me*+e *e 0emoglo'+.a &H"#$ 3 masoara concentratia medie de Hb dintr8un volum
dat de eritrocite sau raportul dintre masa de Hb si volumul de eritrocite$,
Metoda de determinare 3 &H"# este calculat de anali-orul automat conform formulei:
Hb g4d7$ . 100
&H"# J NNNNNN3
Hct C$
Valori de referinta 3 &H"# se e.prima in g4d7, !alorile normale la adult sunt 62869 g4d7 6208690 g47$ +
Semnificatie clinica 3 !"# este un indice e.trem de valoros in clasificarea anemiilor% dar H"# si &H"#% de
obicei% nu aduc in plus informatii relevante clinic, *otusi% au un rol important in controlul de calitate al laboratorului%
deoarece acesti indici varia-a foarte putin de la o -i la alta pentru un specimen dat% daca pacientul nu este
transfu-at,
(atorita comportamentului similar al volumului eritrocitar si continutului in Hb al fiecarui eritrocit in parte% &H"#
ramane constant in multe afectiuni hematopoietice,
1, &H"# sca-ut #$3%g/d&'" apare in anemiile hipocrome anemia feripriva% unele talasemii$,
2, &H"# crescut: cu e.ceptia sferocito-ei ereditare si a unor ca-uri homo-igote de siclemie si hemoglobina &%
&H"# nu depaseste valoarea de 6F g4d7; aceasta valoare este aproape de nivelul de solubilitate a Hb si
cresterea in continuare a concentratiei de Hb poate duce la cristali-area ei, Acuratetea determinarii &H"#
depinde de factorii care afectea-a masurarea fie a Hct% fie a Hb,
Interferente
1, &H"# poate fi fals crescut in hiperlipemie% pre-enta de aglutinine la rece in titru mare% pre-enta de rulouri,
2, 2n hiperglicemia marcata D900 mg4d7$ &H"# poate fi fals sca-ut !"# si Hct fals crescute$,
Larg+mea *+,tr+'ut+e+ er+troc+tare '()$ 3 este un indice eritrocitar care cuantifica heterogenitatea volumului
celular gradului de ani-ocito-a$,
Metoda de determinare 3 '() este calculat de anali-orul automat in functie de pre-enta de anomalii ale
frecventei relative la anumite niveluri de discriminare% e.istenta a doua sau a mai multor Kpea?L8uri si largime de
distributie anormala, (istributia !"# intr8o proba este pre-entata sub forma unui grafic in care pe abscisa se
proiectea-a volumul eritrocitar% iar pe ordonata frecventa relativa,
(eviatia standard a marimii eritrocitelor . 100
'() &!C$ J NNNNNNNNNNNNNNNNNNNN8
!"#
Valori de referinta 3 11,9814,8 coeficient de variatie &!$ a volumului eritrocitar,
Semnificatie clinica
'() este util in caracteri-area initiala a anemiilor% in particular a anemiei microcitare% desi alte teste sunt de
obicei necesare pentru confirmarea diagnosticului, Astfel '() este util in diferentierea beta8talasemiei minore
necomplicate% in care !"# este sca-ut% iar '() normal de anemia feripriva% in care !"# este sca-ut% iar '()
crescut cresterea '() este un semn precoce in deficitul de fier$, '() este usor crescut in beta8talasemia
minora cu anemie usoara , Tnele studii au aratat ca '() nu diferentia-a beta8talasemia minora de anemia
feripriva decat daca este utili-at un cut8off mai mare 1FC$, (e asemenea permite diferentierea intre anemia din
bolile cronice !"# normal4sca-ut% '() normal$ si anemia feripriva incipienta !"# normal4sca-ut% '()
crescut$,
'() crescut" anemia feripriva% anemia megaloblastica% diferite hemoglobinopatii 1% 18&% 18talasemia$% anemia
hemolitica imuna% reticulocito-a marcata% pre-enta de fragmente eritrocitare% aglutinare% dimorfism eritrocitar
inclusiv pacientii transfu-ati sau cei tratati recent pentru deficiente nutritionale$,
'() normal: anemia din bolile cronice% beta8talasemia hetero-igota% anemia hemoragica acuta% anemia
aplastica% sferocito-a ereditara% boala cu Hb "% siclemia,
;u e.ista o cau-a cunoscuta pentru '() sca-ut,
Interferente:
1, .lcoolismul creste '(),
2, +re-enta aglutininelor la rece
NUMARUL DE TROM&OCITE ;T#A'T7 (" +7A&H"*"$
*rombocitele sunt fragmente citoplasmatice anucleate bogate in granule% rotund8ovalare% plate% in forma de disc%
cu diametrul de 284, *rombopoie-a are loc in maduva osoasa incepand cu celula progenitoare multipotenta%
continua cu mega?ariocitopoie-a care include proliferarea mega?ariocitara si maturarea mega?ariocitelor cu
formarea de trombocite, 2n mod normal% doua treimi din trombocite se gasesc in circulatie% iar o treime sunt
stocate in splina, *rombocitele sunt implicate in hemosta-a si in initierea proceselor de reparare tisulara si
vasoconstrictie dupa in0uria vasculara si in timpul proceselor inflamatorii% aderarea si agregarea plachetara avand
ca re-ultat formarea trombusului plachetar care astupa rupturile din peretii vaselor mici,
Indicatii
investigarea unei sangerari nee.plicate% unei boli hemoragice sau a unei boli trombotice;
in cadrul unui profil de coagulare;
monitori-area bolilor asociate cu insuficienta medulara;
monitori-area in timpul tratamentelor care pot induce supresie medulara iradiere% chimioterapie etc,$,
Metoda de determinare 3 trombocitele sunt numarate de anali-orul automat prin aceeasi metoda ca eritrocitele%
in timpul directionarii lor intr8un singur rand printr8un orificiu% prin metoda de focusare hidrodinamica,
< estimare a numarului de trombocite pe un frotiu de sange bine efectuat constituie un control valoros al
numarului de trombocite determinat prin metoda automata, 2n general% cand frotiul este e.aminat cu obiectivul de
100. fiecare trombocit observat4camp repre-inta E10000 *r .10
9
47, 2n consecinta% un frotiu normal trebuie sa
pre-inte in medie cel putin 14 *r4camp,
Valori de referinta

8 1B084B0 . 10
6
4u7,
Semnificatie clinica
1, &resterea numarului de trombocite trombocito-a4trombocitemie$
A, *rombocito-a tran-itorie 3 se datorea-a mobili-arii trombocitelor din pool8ul e.travascular: efort fi-ic% nastere%
administrare de epinefrina,
@, *rombocito-a primara:
*rombocitemia ereditara rara; autosomal dominanta; mutatie a genei trombopoietinei de pe cromo-omul
6$,
1indroame mieloproliferative hematopoie-a clonala$: trombocitemia esentiala% policitemia vera%
leucemia mieloida cronica% metapla-ia mieloida cu mielofibro-a,
&, *rombocito-a secundara4reactiva productia persistenta a unuia sau mai multor factori trombopoietici% in
special interleu?ina 9% care actionea-a asupra mega?ariocitelor$:
boli infectioase;
boli inflamatorii;
boli maligne;
regenerarea rapida dupa hemoragie4anemie hemolitica;
rebound dupa refacerea post8trombocitopenie;
asplenia anatomica splenectomie$4functionala de e.emplu din siclemie$;
deficitul de fier;
postchirurgical,
2n sindroamele mieloproliferative cronice trombocito-a este frecventa si poate constitui un mecanism
fi-iopatologic important in producerea hemoragiei si trombo-ei, *rombocitele circulante sunt mari% dismorfice si
anormale functional, +acientii cu trombocito-a reactiva pot avea valori ale trombocitelor la fel de mari ca in bolile
mieloproliferative de ordinul milioanelor$% dar hemoragia si trombo-a sunt neobisnuite, *rombocitele circulante
sunt mari% rotunde% normale functional,
2, 1caderea numarului de trombocite trombocitopenia$: este cea mai frecventa cau-a de sangerare,
*rombocitopenia poate aparea prin mecanisme diferite:
A, (istructie accelerata a trombocitelor: este cea mai frecventa cau-a de trombocitopenie; aceasta determina
stimularea trombopoie-ei ducand la cresterea numarului% marimii si maturatiei mega?ariocitelor medulare,
(atorata unor procese imunologice:
o autoimune: idiopatica4secundara infectii% sarcina% boli vasculare de colagen% boli
limfoproliferative% tumori solide% medicamente etc,$; mecanismul este repre-entat de pre-enta de autoanticorpi
anti8trombocitari de tip 2g> si4sau 2gA% mai rar 2g#% care activea-a complementul si determina scurtarea duratei
de viata a trombocitelor prin indepartarea din circulatie de catre sistemul fagocitic mononuclear splenic;
o aloimune: trombocitopenie neonatala; purpura posttransfu-ionala,
(atorata unor procese non8imunologice:
o microangiopatii trombotice: coagulare intravasculara diseminata% purpura trombotica
trombocitopenica% sindrom hemolitic uremic% sindromul H"77+ din sarcina hemoli-a4eclampsie% cresterea
en-imelor hepatice si scaderea trombocitelor$;
o alterarea trombocitelor prin suprafete vasculare anormale valvulopatii% aterosclero-a e.tensiva%
prote-e vasculare% catetere% circulatie e.tracorporeala etc,$;
o infectii: virusuri rubeola4oreion neonatal% citomegalovirus% parvovirus @1I% vaccinuri$% bacterii
septicemie% meningococemie% boala 7Gme$% #Gcoplasma pneumoniae% proto-oare malarie$,
@, +roductie sca-uta de trombocite:
Hipopla-ie mega?ariocitara: medicamente mielosupresive agenti alchilanti% antimetaboliti% medicamente
citoto.ice$% radiatii ioni-ante% anemie aplastica% boli medulare infiltrative% medicamente care produc hipopla-ie
medulara prin mecanism idiosincra-ic cloramfenicol$% substante care supresea-a selectiv mega?ariocitele
clorotia-ide% estrogeni% etanol$,
*rombopoie-a ineficienta: anemia megaloblastica,
Alterarea mecanismului de reglare a trombopoie-ei: deficit de trombopoietina; trombocitopenia ciclica,
*rombocitopenii ereditare: trombocitopenia amega?ariocitara congenitala% trombocitopenia cu absenta
radiusului% anomalia #aG8Hegglin% sindromul )is?ott8Aldrich microtrombocitopenia P8lin?ata$%
macrotrombocitopenia P8lin?ata cu diseritropoie-a% sindromul @ernard81oulier% sindromul plachetelor gri etc,
+urpura trombocitopenica amega?ariocitara pura dobandita rara$,
&, (istributie anormala a trombocitelor:
@oli ale splinei neopla-ice% congestive% infiltrative% infectioase$; de obicei trombocitopenie usoara J B08
100U10
6
4u7,
Hipotermia,
(ilutia trombocitelor prin transfu-ii masive,
;umeroase medicamente au fost asociate cu trombocitopenia imuna, &ele mai comune medicamente incriminate
sunt: heparina 1C din pacienti$% Vuinidina% Vuinina% rifampicina% trimetoprim8sulfameto.a-ol% dana-ol% metildopa%
acetaminofen% digo.in% interferon8alfa etc,
*rombocitopenia se asocia-a clinic cu sangerari cutaneo8mucoase: petesii% purpura% gingivoragii% epista.is% pana
la sangerari gastrointestinale% pulmonare si genitourinare, 1angerarile spontane sunt rare la D90U10
6
*r4u7 pot
aparea sangerari posttraumatice% postoperatorii$,
Valori critice
1, *rombocito-a #12(31!
4
)uL% precum si trombocito-a la pacienti varstnici si4sau cu boli cardiovasculare pre-inta
risc de trombo-a% mai rar de hemoragie,
2, *rombocitopenia <!31!
5
)uL se asocia-a cu risc de sangerari spontane interne4e.terne risc 1C de hemoragii
intracraniene$,
Interferente
1, *rombocitele cresc la altitudine% in timpul iernii% dupa efort fi-ic intens% traume,
2, *rombocitele scad inaintea menstruatiei si in sarcina,
6, < falsa trombocitopenie poate fi indicata de anali-orul automat si se datorea-a unei erori de numarare:
formarea de agregate4aglutinate trombocitare pseudotrombocitopenie$ induse de anticoagulantul "(*A
3 se datorea-a pre-entei de aglutinine autoanticorpi$% care sunt imunoglobuline de tip 2g>% 2gA42g# si care induc
aglutinarea in vitro a trombocitelor dependente de anticoagulant care induce e.punerea unor situsuri antigenice
la care se vor lega anticorpii$; nu e.ista nici o asociere cunoscuta cu vreo boala4medicament; este cea mai
frecventa cau-a de falsa trombocitopenie, =rotiul de sange periferic evidentia-a agregatele trombocitare; pentru o
numaratoare e.acta a trombocitelor se recomanda recoltarea unei picaturi de sange din pulpa degetului si
folosirea modulului capilar al anali-orului,
pre-enta de trombocite gigante;
satelitismul plachetar adsorbtia trombocitelor pe suprafata neutrofilelor segmentate$;
pre-enta aglutininelor la rece care poate determina aglutinare independenta de "(*A,
4, +re-enta de fragmente eritrocitare% microsferocite% fragmente leucocitare fragmente nucleare si citoplasmatice
limfocitare in leucemia limfoida cronica$ poate determina niveluri fals crescute ale trombocitelor,
3+ *nterferente medicamentoase"
Cre,c trom'oc+tele: cefa-olin% ceftria.on% clindamicin% dana-ol% diltia-em% dipiridamol% epoetin alfa%
eritropoietina% fludarabina% gemfibro-il% glucocorticoi-i% imipenem% imunoglobuline% interferon alfa82a% isotretinoin%
lansopra-ol% litiu% lomeflo.acin% megestrol% meropenem% metilprednisolon% metoprolol% micona-ol% mo.alactam%
netilmicina% oflo.acina% contraceptive orale% penicilamina% propranolol% steroi-i% ticlopidina% -alcitabina% -idovudina,
Sca* trom'oc+tele: abci.imab% acetaminofen% aceta-olamida% albenda-ol% albuterol% alemtu-umab%
alopurinol% acid aminocaproic% aminoglutetimid% amiodarona% amitriptilina% amo.icilina% amfotericina @% ampicilina%
amrinona% anagrelid% anticonvulsivante% antineopla-ice% trio.id de arseniu% asparagina-a% aspirina% aur%
a-atioprina% a-itromicina% barbiturice% vaccin @&>% bena-epril% beta.olol% subsalicilat de bismut% bleomicina%
candesartan% capecitabina% captopril% carbama-epin% carbenicilin% carmustina% carvedilol% cefaclor% cefamandol%
cefa-olin% cefo.itin% ceftria.on% cefuro.im% clorambucil% cloramfenicol% clordia-epo.id% clorochina% clorotia-ida%
clorfeniramin% clorproma-ina% clorpropamid% cimetidina% cladribina% clindamicina% clofibrat% clona-epam%
clopidogrel% cotrimo.a-ol% codeina% colchicina% ciclofosfamida% citarabina% dacarba-ina% dalteparin% dana-ol%
dia-o.id% diclofenac% didano-ina% dietilstilbestrol% digitala% digo.in% diltia-em% difenhidramina% disopiramida%
doceta.el% do.epin% do.orubicin% do.iciclina% enalapril% epirubicin% eprosartan% eritromicina% esomepra-ol%
etanercept% acid etacrinic% etosu.imid% etidronat% etopo-id% etretinat% factor !22a% famotidina% fenoprofen% flecainida%
flucona-ol% flucito-in% fludarabina% B8fluorouracil% flufena-in% fluvastatin% fondaparinu.% furosemid% gabapentin%
ganciclovir% gemcitabina% gentamicina% glimepirid% gliburid% granisetron% vaccin antihepatita @% hidrala-ina%
hidroclorotia-ida% hidro.iclorochina% hidro.iuree% ibuprofen% idarubicina% ifosfamida% imatinib% imipenem%
imipramina% imunoglobulina% indinavir% indometacin% infli.imab% interferon alfa82a% interleu?ina82% irinotecan%
isonia-ida% isosorbid% isotretinoin% itrocona-ol% ?etoprofen% lamivudina% lansopra-ol% lepirudin% levami-ol% levodopa%
lisinopril% lomeflo.acin% lomustin% lovastatin% lo.apin% vaccin antirubeolic% vaccin antiru0eolic% mecloretamina% acid
mefenamic% melo.icam% melfalan% meprobamat% 98mercaptopurina% meropenem% mesalamina% metformin%
meta-olamida% meticilina% metotre.at% metsu.imid% metildopa% metisergid% metoprolol% metronida-ol% milrinona%
mito.antrona% morici-ina% morfina% mo.alactam% micofenolat% acid nalidi.ic% napro.en% netilmicina% nicardipina%
nitrofurantoin% nitroglicerina% ni-atidina% norflo.acin% nortriptilina% nistatin% oflo.acin% paclita.el% pamidronat%
penicilamina% penicilina% pentamidina% pentostatin% pento.ifilina% fenobarbital% fenotia-ine% indolol% piro.icam%
vaccin antipolio% pravastatin% prednison% probenecid% procainamida% procarba-ina% proma-ina% prometa-ina%
propafenona% propranolol% protriptilina% pira-inamida% pirimetamina% ralo.ifen% ramipril% re-erpina% rifampicina%
vaccin antirubeolic% sargramostin% spironolactona% stavudin% streptomicin% sulfameto.a-ol% sulfasala-ina%
sulfoniluree% sulindac% tacrolimus% tamo.ifen% tetraciclina% tiabenda-ol% tia-ide% tioguanina% tiorida-ina% tiotepa%
ticarcilina% ticlopidina% timolol% tin-aparin% tobramicina% tocainida% tolbutamid% tolmentin% topotecan% trimetoprim%
vaccin antiurlian% acid valproic% vancomicina% vinblastina% vincristina% vinorelbina% -idovudina,
VOLUMUL TROM&OCITAR MEDIU !*#$ 3 indica uniformitatea de marime a populatiei trombocitare, "ste util
in diagnosticul diferential al trombocitopeniei,
Metoda de determinare: este calculat de anali-orul automat dupa urmatoarea formula:
+&* +lachetocrit$ C$
!*# f7$ J NNNNNNNNNNNN8 .1000
;r, trombocite .10
6
4u7$
(e asemenea% anali-orul automat calculea-a larg+mea *+,tr+'ut+e+ trom'oc+tare +()$ asemanator cu
calcularea largimii distributiei eritrocitare,
Valori de referinta 8 !*# J F,4816 f7,
+() J 8819,B coeficient de variatie &!$ a volumului trombocitar,
Semnificatie clinica 3 !*# poate fi utili-at impreuna cu +() pentru distingerea conditiilor asociate cu productie
sca-uta de trombocite de cele asociate cu distructie plachetara crescuta,
1, !*# crescut:
2n general !*# varia-a invers proportional cu numarul de trombocite% cu volume plachetare mai mari observate la
pacientii trombocitopenici la care trombocitele sunt sca-ute datorita distructiei periferice si unui turn8over
plachetar crescut ca in purpura trombocitopenica idiopatica$,
!*# este caracteristic crescut in hipertiroidism si in bolile mieloproliferative ,
2n trombocitopoie-a ineficienta asociata cu hematopoie-a megaloblastica din deficitul de vitamina ,)- si/sau acid
folic trombocitele circulante sunt anormal de mari,
!*# poate fi crescut dupa splenectomie; este crescut in pre-eclampsie% la fumatorii aterosclerotici cresterea
!*# la fumatori a fost propusa ca factor de risc pentru aterosclero-a$,
+lachete mari sunt pre-ente in fa-a de recuperare dupa trombocitopenia indusa de alcool , ".ista cateva forme
de trombocitopenie ereditara caracteri-ate prin pre-enta de trombocite gigante !*# J 19860 f7$: sindromul
,ernard-Soulier si macrotrombocitopeniile ereditare cu transmitere autosomal dominanata sindroamele
=echtner% 1ebastian% #aG8Hegglin si "pstein$,
2n trombocito-a% !*# este de obicei crescut in bolile mieloproliferative asociat cu morfologie anormala$ si normal
in trombocito-ele reactive infectii% tumori% boli inflamatorii etc,$,
2, !*# sca-ut:
;umarul de trombocite si !*# sunt de obicei sca-ute in conditiile asociate cu alterarea productiei de trombocite:
hipopla-ia mega?ariocitara% anemia aplastica% chimioterapie% de asemenea in trombocitopenia septica, <data cu
ameliorarea tabloului clinic si refacerea dupa chimioterapie% !*# creste inaintea cresterii numarului de
trombocite,
+acientii cu hipersplenism au trombocite mai mici decat cei cu +*2% astfel marimea trombocitelor poate servi ca
mi0loc pentru diferentierea intre trombocitopenia cau-ata de distructia imunologica a plachetelor fata de
sindroamele cu splenomegalie,
+re-enta de fragmente trombocitare de e., in leucemie$ se poate asocia cu !*# sca-ut,
(intre trombocitopeniile ereditare sindromul 4is5ott-.ldrich si trombocitopenia 6-lin5ata se asocia-a cu
microcito-a trombocitara !*# E0umatate fata de valorile normale$,
".ista dove-i ca !*# se corelea-a cu tendinta de sangerare la pacientii trombocitopenici: la !*# D9,4 f7 scade
semnificativ frecventa sangerarilor; astfel !*# ar putea fi util in aprecierea oportunitatii administrarii de transfu-ii
de trombocite,
Interferente
+lachetele tind sa se mareasca in primele doua ore in "(*A% micsorandu8se din nou o data cu prelungirea
stocarii probei% facand dificila standardi-area masuratorilor, (e aceea interpretarea !*# si +() trebuie facuta cu
precautie, !*# si +() pot avea valori false daca numarul de *r este H100004S7,
NUMARUL DE LEUCOCITE (NUMARUL DE CELULE AL&E) SI 6ORMULA LEUCOCITARA
7eucocitele se impart in doua grupe principale: granulocite si a84non8granulocite, >ranulocitele sunt denumite
astfel datorita pre-entei in citoplasma de granulatii distincte si se identifica trei tipuri de granulocite in functie de
afinitatile de colorare pe frotiul de sange colorat )right: neutrofile% eo-inofile si ba-ofile, (e asemenea% aceste
celule sunt denumite si leucocite polimorfonucleare datorita nucleului multilobulat, ;ongranulocitele care constau
din limfocite si monocite nu contin in general granulatii citoplasmatice distincte si au nucleul nonlobulat% fiind
denumite si leucocite mononucleare,
Indicatii 3 evaluarea infectiilor% inflamatiilor% necro-elor tisulare% into.icatiilor% alergiilor% bolilor mieloproliferative si
limfoproliferative acute si cronice% tumorilor maligne% depresiei medulare iradiere% medicamente citoto.ice%
imunosupresoare% antitiroidiene etc,$,
Metoda de determinare 3 leucocitele sunt determinate de anali-orul automat dupa ce hematiile sunt li-ate% iar
leucocitele sunt colorate cu o substanta fluorescenta cu afinitate pentru aci-ii nucleici$ prin metoda de citometrie
in flu. cu fluorescenta utili-and 7A1"' semiconductor, (e asemenea% sunt efectuate doua scatergrame
bidimensionale, 2n scatergrama 4 (2== a.a . repre-inta intensitatea luminii dispersate lateral respectiv
comple.itatea interna a celulelor$% iar a.a G intensitatea fluorescentei laterale respectiv continutul de aci-i
nucleici$% sunt proiectate cele cinci clase leucocitare si grupul de umbre eritrocitare% precum si anumite semnale
de averti-are, 2n scatergrama )@&4@A1< a.a . repre-inta intensitatea luminii dispersate lateral% iar a.a G
intensitatea luminii dispersate frontal respectiv marimea celulelor$ si sunt proiectate trei grupuri% respectiv grupul
de umbre eritrocitare% grupul de ba-ofile si grupul de alte leucocite,
Valori de referinta 3 la adult J 40008100004S7 sau 4810U10
I
47;
3 la copii valori mai mari% diferite in functie de varsta ,
Semnificatie clinica
1,!ariatii fi-iologice ale leucocitelor
cresterea si de-voltarea: la nou8nascuti si copii numarul de leucocite este crescut% cu scaderea treptata
a valorilor% cu atingerea valorilor de la adult intre 18821 ani;
variatii rasiale: la negrii din Africa numarul de neutrofile si monocite este mai mic% iar numarul de
eo-inofile mai mare;
fluctuatii diurne si de la o -i la alta: influentate de lumina; de asemenea activitatea obisnuita determina
valori mai mari ale leucocitelor dupa8amia-a% dar care tind sa ramana in limite normale;
variatii climatice si se-oniere: caldura si radiatiile solare intense ar determina leucocito-a% iar re-identa
prelungita in Antarctica determina leucopenie; lumina artificiala si ultravioleta determina limfocito-a;
ano.ia acuta determina neutrofilie;
in primele -ile de re-identa la altitudine crescuta apare leucocito-a asociata cu limfopenie si
eo-inopenie% urmate de limfocito-a si eo-inofilie usoare;
e.ercitiile fi-ice intense determina leucocito-a marcata% de obicei pe seama neutrofilelor segmentate se
datorea-a trecerii neutrofilelor marginate in circulatie$% dar poate fi pre-enta si limfocito-a; normali-area survine in
mai putin de o ora; gradul leucocito-ei se corelea-a cu intensitatea efortului fi-ic si nu cu durata sa;
cri-ele convulsive determina cresterea numarului de leucocite;
in0ectiile cu epinefrina determina leucocito-a% in special neutrofilie;
atacurile de tahicardie paro.istica pot determina leucocito-a;
durerea% greata% varsaturile% an.ietatea pot determina leucocito-a in absenta infectiei% prin redistribuirea
celulelor marginate spre circulatie;
aneste-ia cu eter determina leucocito-a% iar narco-a cu compusi barbiturici de obicei scade numarul de
leucocite;
in perioada ovulatorie poate aparea leucocito-a usoara si eo-inopenie;
in sarcina apare leucocito-a usoara% iar neutrofilia se accentuea-a odata cu apropierea termenului; de
asemenea% in timpul travaliului apare neutrofilie uneori pronuntata% cu normali-area valorilor dupa 48B -ile si
asociata cu eo-inopenie,
#a0oritatea variatiilor fi-iologice se e.plica prin stimularea corte.ului adrenal, Administrarea de corti-on si
hidrocorti-on se asocia-a cu neutrofilie datorata probabil scaderii eflu.ului din sange si cresterii eliberarii
medulare$% urmata de eo-inopenie si limfopenie,
2, 7eucocito-a: L >10000/L sau >10!10
"
/L - se datorea-a de obicei unei cresteri a numarului de neutrofile sau
limfocite; mai rar celelalte clase de leucocite determina cresterea numarului absolut de leucocite, < crestere
proportionala a tuturor tipurilor de leucocite se datorea-a hemoconcentratiei,
a, *nfectiile repre-inta cau-a ma0ora de leucocito-a, < infectie acuta tipica se caracteri-ea-a printr8o fa-a
de atac neutrofilica% o fa-a reactiva monocitica si o fa-a de recuperare limfocitico8eo-inofilica, 2n infectiile cronice
poate persista oricare din aceste trei fa-e, 2nfectiile virale si unele infectii bacteriene febra tifoida$ nu urmea-a in
mod normal acest curs, >radul leucocito-ei depinde de severitatea infectiei% varsta si re-istenta pacientului%
precum si de re-erva medulara,
b, .lte cauze de leucocitoza"
o hemopatii maligne;
o traumatisme4in0urii tisulare% de e.emplu interventii chirurgicale% necro-e tisulare;
o tumori maligne in special carcinomul bronsic$;
o to.ine% uremie% eclampsie% coma% tireoto.ico-a;
o medicamente: cloroform% chinina% factori de crestere etc,;
o hemoli-a acuta;
o hemoragie acuta;
o postsplenectomie,
6, 7eucopenie: #$000/L sau #$!10
"
/L valorile cuprinse intre 2B00840004S7 sunt considerate borderline% in timp
ce valorile H2B004S7 sunt cert anormale$ se poate datora urmatoarelor cau-e:
infectii virale% unele infectii bacteriene% infectii bacteriene severe;
hipersplenism;
depresie medulara produsa de into.icatie cu metale grele% ben-en% radiatii ioni-ante% medicamente:
chimioterapice% barbiturice% antibiotice% antihistaminice% anticonvulsivante% antitiroidiene% arsenic% diuretice%
analge-ice si antiinflamatorii;
boli medulare primitive: leucemie aleucemica$% anemie megaloblastica% sindroame mielodispla-ice%
anemie aplastica% boli congenitale anemia =anconi% discherato-a congenitala$;
boli medulare secundare: granuloame% metasta-e,
Interferente
1, ;umar fals crescut de leucocite: pre-enta de eritrocite rezistente la liza la nou8nascuti% reticulocito-a$%
pre-enta de eritroblasti circulanti in numar mare% trombocitele gigante pot fi numarate ca leucocite$% pre-enta
de crioglobuline la temperatura camerei se formea-a cristale proteice care sunt numarate ca leucocite; dispar
dupa incal-irea probei la 6F:&$% paraproteinemia% pre-enta de aglutinine la rece,
2, ;umar fals sca-ut de leucocite: pre-enta de leucocite alterate chimioterapie% sepsis$ 3 nu sunt incluse in
numaratoare,
Valori critice 3 numar de leucocite <(!!)7L% respectiv #5!!!!)7L,
6ormula leucoc+tara consta in diferentierea numarului total de leucocite circulante in cele cinci tipuri de
leucocite% e.primate procentual si respectiv in numar absolut% fiecare dintre acestea indeplinind o functie
specifica, Actualmente este de preferat raportarea fiecarui tip de leucocite in valori absolute, =ormula leucocitara
este efectuata automat de catre anali-or, ".ista anumite situatii insa in care este necesara efectuarea manuala a
formulei leucocitare: numar de leucocite prea mic4prea mare% pre-enta de celule anormale semnali-ata de
anali-or prin anumite mesa0e de averti-are4chiar esecul anali-orului de a indica formula leucocitara, 2n aceste
ca-uri se efectuea-a numaratoarea microscopica: frotiu de sange venos recoltat pe "(*A; heparina poate
produce deformari ale leucocitelor$ sau frotiu de sange capilar,
Neutro-+lele (gra.uloc+tele pol+mor-o.ucleare .eutro-+le) 3 cel mai numeros tip de leucocite% 0oaca un rol
ma0or in apararea antiinfectioasa primara a organismului prin fagocitarea si digestia microorganismelor% iar
activarea lor necorespun-atoare poate duce la le-area tesuturilor normale ale organismului prin eliberarea de
en-ime si agenti piogeni, 2n momentul aparitiei infectiei sunt produsi agenti chemotactici care determina migrarea
neutrofilelor la locul infectiei si activarea functiilor defensive ale acestora% cu fagocitarea agentului respectiv%
urmata de eliberarea granulelor in ve-icula de fagocito-a si distrugerea agentului infectios, Acest efect este
adesea asociat cu cresterea productiei si eliberarii neutrofilelor din maduva osoasa,
>ranulopoie-a are loc la nivelul maduvei osoase% considerandu8se ca granulocitele neutrofile% eo-inofile si
ba-ofile urmea-a acelasi model de proliferare% diferentiere% maturare si eliberare in sange, #ieloblastii%
promielocitele si mielocitele repre-inta compartimentul mitotic% celulele fiind capabile de replicare% iar
metamielocitele% neutrofilele nesegmentate si neutrofilele segmentate repre-inta compartimentul postmitotic4de
diferentiere, 2n afara maduvei osoase% granulocitele neutrofile se gasesc in tesuturi% circulante la nivelul vaselor
de sange si marginate care adera la endoteliul vascular, &resterea neutrofilelor circulante se datorea-a fie
eliberarii din maduva osoasa% fie mobili-arii neutrofilelor marginate, 2n ca-ul unei stimulari puternice
metamielocitele si mielocitele pot a0unge in sangele periferic,
Valori de referinta: 8 la adult J 2000880004S7 sau 288U10
I
47; 4B880C din leucocite;
8 la copii valori mai mici in functie de varsta,
Semnificatie clinica
1, ;eutrofilia: >%000/L sau %!10
"
/L&
7seudoneutrofilia cresterea numarului de neutrofile circulante pe seama neutrofilelor marginate$: efort
fi-ic intens% stres plansul la copii$% travaliu% menstruatie,
2nfectii bacteriene acute locali-ate si generali-ate: neutrofilie pana la 1B0008200004S7% foarte rar chiar
pana la B00004S7; pot aparea granulatii to.ice si devierea la stanga a formulei leucocitare% cu cresterea
procentului de neutrofile nesegmentate normal 184C din neutrofile$% iar in ca-ul unui stimul puternic cu eliberarea
de precursori medulari metamielocite% mielocite$, 2n infectii foarte severe poate aparea deviere la stanga
degenerativa cu cresterea formelor imature fara leucocito-a prognostic nefavorabil$ sau reactie leucemoida
leucocite D2B0004S7% devierea formulei leucocitare% uneori pana la mieloblast$,
2nfectii virale% fungice si para-itare: de obicei% neutrofilia este usoara si este pre-enta doar in fa-a initiala,
1epsis neonatal,
@oli inflamatorii cronice: vasculite% artrita reumatoida% bronsita% colita% dermatita% pielonefrita% pancreatita,
@oli metabolice: coma diabetica% coma uremica% coma hepatica% atacul acut de guta% eclampsia%
tireoto.ico-a,
;ecro-a tisulara: arsuri% infarct miocardic,
*o.ice si medicamente: corticosteroi-i% plumb% mercur% mono.id de carbon% digitala% veninuri,
Hemoragia acuta neutrofilie pana la 2B0004S7 in a 6
a
8a B
a
-i$% proceduri chirurgicale ma0ore% anemia
hemolitica% postsplenectomie,
*umori maligne% in special carcinoame gastrointestinal% pulmonar$: neutrofilia apare ca urmare a reactiei
inflamatorii% necro-ei tumorale% producerii de factori de crestere granulopoietici de catre tumora,
@oli mieloproliferative cronice leucemia mieloida cronica% policitemia vera% trombocitemia esentiala%
metapla-ia mieloida cu mielofibro-a$ ,
2, ;eutropenia: se clasifica in usoara 100081B004S7$% moderata B00810004S7$ si severa HB004S7$;
agranulocito-a repre-inta o forma severa de neutropenie cu absenta totala a neutrofilelor circulante, ;eutropenia
severa se asocia-a cu risc crescut de infectii cu locali-are orala ulcere% periodontita$% cutaneo8mucoasa piele%
perirectal% genital$% iar in neutropenia prelungita infectii sistemice pulmonare% gastrointestinale% hematogene$,
&au-e de neutropenie:
.+ 7seudoneutropenia: efectuarea hemogramei dupa un timp indelungat de la recoltare% pre-enta
paraproteinemiei care produce aglutinarea neutrofilelor% marginarea neutrofilelor,
,+ /eutropenia dobandita:
2nfectii bacteriene severe% septicemie in special cu bacterii >ram negative; infectii virale: neutropenia
survine in primele 182 -ile si persista 68F -ile% de obicei fara semnificatie clinica; neutropenie prelungita poate
aparea in infectii cu virusul hepatitic @% virusul "pstein8@arr% H2!; infectii cu proto-oare malarie$% fungi% ric?ettsii,
1ubstante chimice% to.ice si medicamente:
o ;eutropenie indusa imun: aminopirina% penicilina% antitiroidiene% aur% Vuinidina,
o 2nhibitia granulopoie-ei dependenta de do-a: antibiotice a8lactamice% carbama-epina% acid
valproic,
o 7e-area directa a micromediului medular sau a precursorilor mieloi-i de catre medicament sau
metabolitii acestuia,
#edicamente care pot produce neutropenie:
o #etale grele: aur% arseniu% mercur,
o Analge-ice si antiinflamatorii: aminopirina% fenilbuta-ona% indometacin% ibuprofen% acid
acetilsalicilic% barbiturice% mesala-ina% Vuinina,
o Antipsihotice si antidepresive: fenotia-ine% imipramin% desipramin% dia-epam% clordia-epo.id%
meprobamat% haloperidol,
o Anticonvulsivante: acid valproic% fenitoin% etosu.imid% carbama-epin% lamotrigin,
o Antitiroidiene: tiouracil% propiltiouracil% metima-ol% carbima-ol% perclorat de potasiu% tiocianat,
o #edicamente cardiovasculare: procainamida% captopril% propranolol% hidrala-ina% metildopa%
dia-o.id% nifedipin% propafenona% ticlopidina% enalapril% amiodarona% Vuinidina,
o Antihistaminice: cimetidina% ranitidina% famotidina,
o Antimicrobiene: peniciline% cefalosporine% vancomicina% cloramfenicol% gentamicina%
clindamicina% do.iciclina% flucito-ina% nitrofurantoin% griseofulvin% metronida-ol% rifampicina% i-onia-ida%
streptomicina% mebenda-ol% pirimetamina% levamisol% sulfonamide% etambutol% ciproflo.acin% trimetoprim%
imipenem,
o Antimalarice: clorochin% hidro.iclorochin% Vuinacrin% dapsona,
o Antivirale: -idovudina% aciclovir% ganciclovir% terbinafin,
o Antidiabetice: clorpropamid% tolbutamid,
o (iuretice: acid etacrinic% aceta-olamida% tia-ide% spironolactona,
o (iverse: alopurinol% colchicina% be-afibrat% tamo.ifen% penicilamina% acid retinoic%
metoclopramid% 'auAolfia% etanol% imunoglobuline intravenoase% omepra-ol% levodopa,
;eutropenia nutritionala: case.ie% stari debilitante% anore.ie nervoasa% deficit de vitamina @12 si folat%
deficit de cupru,
;eutropenia imuna pre-enta de anticorpi anti8neutrofile$:
neutropenia autoimuna primara 80C din ca-uri apar la copii H1an; neutropenia autoimuna cronica
idiopatica$ sau secundara lupus eritematos sistemic% granulomato-a )egener% artrita reumatoida% hepatita
cronica% transplant medular% transfu-ii$;
neutropenia isoimuna neonatala,
1indromul =eltG: artrita reumatoida% splenomegalie si neutropenie,
;eutropenia asociata cu activarea complementului: e.punerea sangelui la membrane artificiale diali-a%
afere-a% bG8pass cardiopulmonar$% anafila.ie, Are loc agregarea si aderarea neutrofilelor la endoteliul vascular% in
special pulmonar,
Hipersplenism,
&himioterapia in cancer% tratamentul cu metotre.at in artrita reumatoida,
'adiatii ioni-ante,
@oli hematopoietice: leucemia aleucemica$% anemia aplastica,
1+ /eutropenia congenitala si cronica"
;eutropenia congenitala severa sindromul 5ostmann$,
;eutropenia ciclica oscilatii periodice ale numarului de neutrofile de la neutropenie severa H2004S7 la
niveluri aproape normale$: ereditara sau dobandita,
;eutropenia benigna cronica: familiala si nonfamiliala,
;eutropenia idiopatica cronica severa,
;eutropenia asociata cu defecte imune congenitale: agamaglobulinemia P8lin?ata% sindromul de hiper8
2g#% dis8gamaglobulinemia tip 2% deficienta de 2gA% hipo8gamaglobulinemia familiala,
(isgene-a reticulara neutropenie severa% limfopenie% agamaglobulinemie si absenta imunitatii mediate
celular$,
;eutropenia asociata cu anomalii fenotipice: sindromul 1hAachman% hipopla-ia cartila08par% dis?erato-a
congenitala% sindromul @arth% sindromul &hWdia?8Higashi,
#ielo?athe.is,
1indromul leucocitelor KleneseL,
@oli metabolice: glicogeno-a tip 2b% metilmalonic acidemia,
Interferente 3 ve-i variatii fi-iologice ale leucocitelor% pseudoneutrofilia si pseudoneutropenia,
Valori critice 3 numar de neutrofile <!!)7L sau agranulocito-a 3 risc de infectii sistemice fatale,
L+m-oc+tele 3 repre-inta o populatie celulara heterogena care difera in functie de origine% durata de viata%
locali-are la nivelul organelor limfoide si functie, (esi unele caracteristici morfologice ca: marimea% granularitatea%
raportul nucleo8citoplasmatic diferentia-a populatiile limfocitare una de cealalta% ele nu ofera indicii privind tipul si
functia lor, #a0oritatea limfocitelor din sange sunt mici% desi sunt comune si forme mai mari% cum ar fi limfocitele
mari granulare care contin granulatii a-urofile in citoplasma,
9B880C din limfocite sunt celule *% 881BC sunt celule @% iar E10C sunt celule natural ?iller ;5$ celulele ;5 sunt
morfologic distincte% unele dintre acestea fiind identice cu limfocitele mari granulare$, ;umai 2C din limfocite sunt
pre-ente in sange, 7imfopoie-a are loc la nivelul organelor limfoide, <rganele limfoide primare sunt maduva
osoasa si timusul% unde are loc diferentierea antigen8independenta a limfocitelor din precursorii imaturi limfocitele
@ se maturea-a in maduva% iar limfocitele * in timus unde migrea-a de la nivel medular$, (upa acest stadiu
precoce de diferentiere% limfocitele imunocompetente sunt eliberate si se locali-ea-a in arii specifice din organele
limfoide secundare: splina% ganglionii limfatici% placile +eGer de la nivelul intestinului si inelul )aldeGer% unde are
loc stadiul final% antigen8dependent al diferentierii limfocitare si distribuirea de celule efectoare complet
diferentiate a produsilor acestora spre alte -one ale organismului,
+lasmocitele repre-inta celule @ complet diferentiate% cu citoplasma abundenta% intens ba-ofila% uneori granulara
si nucleu e.centric% rotund8ovalar% cu cromatina densa cu aspect de Kspite de roataL, +lasmocitele nu sunt
pre-ente in mod normal in sange, =recvent sunt intalnite celule intermediare limfoplasmocite$% ca in infectiile
virale% inclusiv mononucleo-a infectioasa sau in bolile imunologice cu hipergamaglobulinemie,
&elulele @ controlea-a raspunsul imun umoral mediat de anticorpi specifici antigenului ofensator, &elulele @ cu
memorie au durata lunga de viata si nu produc anticorpi pana in momentul restimularii antigenice% cand raspund
la do-e mult mai mici de antigen% proliferea-a clonal si produc o cantitate de anticorpi de F810 ori mai mare decat
celule @ nee.perimentate antigenic,
&elulele * sunt implicate in raspunsul imun mediat celular si includ celulele * helper &(4
M
% celulele * supresor
&(8
M
si celulele * citoto.ice,
Valori de referinta 3 adult: 1000840004S7 sau 184U10
I
47; 208BBC din leucocite;
3 la copii valori mai mari in functie de varsta,
Semnificatie clinica
1, 7imfocito-a: >$000/L&
.+ 1auze benigne"
2nfectii virale:
7imfocito-a infectioasa apare in special la copii$,
#ononucleo-a infectioasa: produsa de virusul "pstein8@arr% afectea-a in special adolescentii si adultii
tineri% produce un tablou hematologic caracteristic cu limfo8monocito-a si pre-enta pe frotiul de sange de limfocite
atipice% activate celulele (oAneG$,
Alte infecti virale: infectii virale ale tractului respirator superior% infectii cu citomegalovirus% ru0eola% oreion%
varicela% hepatita acuta virala% infectie acuta cu H2!,
Alte infectii: infectii cronice tuberculo-a% sifilis$% tuse convulsiva% to.oplasmo-a% febra tifoida% brucelo-a,
;umarul de limfocite poate depasi 1B0004S7 in limfocito-a infectioasa% mononucleo-a infectioasa% tusea
convulsiva,
@oala &rohn% colita ulcerativa,
@oala Addison,
@oala serului% hipersensibitate medicamentoasa,
!asculite,
7imfocito-a policlonala persistenta conditie benigna rara% care afectea-a tipic femei fumatoare de
varsta mi0locie% cu tendinta familiala% cu pre-enta de limfocite binucleate cu citoplasma abundenta$,
1indromul de splenomegalie hiperreactiva din malarie,
,+ 1auze maligne"
&u celula @: leucemia limfocitara cronica% leucemia prolimfocitara cu celula @% leucemia cu celule
paroase% fa-a leucemica din limfoamele nonhodg?in% macroglobulinemia )aldenstrXm,
&u celula *: leucemia prolimfocitara cu celula *% leucemia4limfomul cu celula * al adultului% sindromul
1W-arG% leucemia cu limfocite mari granulare,
2, 7imfopenie: #1000/L&
2munodeficiente congenitale: sindroame de imunodeficienta combinata,
2nfectia H2! scaderea selectiva a celulelor &(4
M
$,
&himioterapia in special analogii nucleo-idici: fludarabina% cladribina 3 produc scaderea marcata a
celulelor &(4
M
% care poate persista ani de -ile$% radioterapia% medicatia imunosupresoare,
7upus eritematos sistemic sunt pre-enti anticorpi anti8limfocitari care produc li-a complement mediata a
limfocitelor$; boala mi.ta de tesut con0uctiv; dermatomio-ita,
*uberculo-a avansata miliara$: scaderea marcata a celulelor &(4
M
,
!irusul gripal limfopenia apare tipic dupa re-olvarea infectiei$,
@oala Hodg?in si alte malignitati,
Anemia aplastica,
Administrarea de A&*H4corticosteroi-i; tumori hipofi-are secretoare de A&*H; boala &ushing,
+ierderi crescute la nivelul tractului intestinal prin obstructia drena0ului limfatic: tumori% boala )hipple%
limfangiecta-ie intestinala; boli inflamatorii intestinale,
Tremia,
(iverse: sarcoido-a% insuficienta cardiaca congestiva% boli debilitante severe% muscaturi de sarpe% arsuri%
aneste-ie% proceduri chirurgicale% bG8pass cardiopulmonar,
6, +lasmocitele: nu sunt pre-ente in mod normal in sange; sunt crescute in:
#ielom multiplu% leucemia cu plasmocite,
&ancer: ficat% san% prostata,
&iro-a,
Artrita reumatoida% lupusul eritematos sistemic,
@oala serului,
Tnele infectii bacteriene% virale% para-itare,
Interferente 3 ve-i variatii fi-iologice ale leucocitelor; efortul fi-ic% stresul% menstruatia pot produce limfocito-a,
*nterferente medicamentoase "
Cre,c l+m-oc+tele8 acid aminosalicilic% cefaclor% cefta-idim% clorambucil% clorpropamid%
de.ameta-ona% gabapentin% >8&1=% griseofulvin% haloperidol% levodopa% narcotice%
oflo.acin% propiltiouracil% Vua-epam% spironolactona% tria-olam% acid valproic,
Sca* l+m-oc+tele8 alpra-olam% asparagina-a% ben-odia-epine% ceftria.on% clorambucil%
ciclosporina% de.ameta-ona% eprosartan% fludarabina% acid folic% furosemid% hidrocorti-on%
ibuprofen% irinotecan% levoflo.acin% litiu% mecloretamina% mirta-epina% muromonab8&(6%
nelfinavir% oflo.acin% olsala-ina% pamidronat% pentostatin% fenitoin% Vua-epam% terbinafina%
tiamina% trastu-umab% tria-olam,
Valori critice 3 numar de limfocite <(!!)7L creste riscul de infectii% in special virale,
;umar de celule &(4
M
sever sca-ut este cel mai bun indicator unic de infectii oportuniste,
Mo.oc+tele 3 sunt cele mai mari celule din sange; fac parte din sistemul fagocitic mononuclear4reticuloendotelial
compus din monocite% macrofage si precursorii lor medulari, #onocitele sunt eliberate in sange si% dupa un scurt
timp in circulatie% migrea-a in diferite tesuturi% intamplator sau specific% ca raspuns la diferiti factori chemotactici,
2n tesuturi% ca raspuns la diferiti stimuli solubili% ele se diferentia-a in macrofage tisulare% cu calitati morfologice si
functionale caracteristice% proces care a fost denumit activare si care este reversibil Kde-activareL$, &elulele
sistemului fagocitic mononuclear sunt foarte primitive filogenetic% nici un animal neputand trai fara ele, 2ndeplinesc
o varietate larga de functii importante in organism% inclu-and indepartarea particulelor straine si celulelor
senescente% moarte sau alterate% reglarea functiilor altor celule% procesarea si pre-entarea de antigene in reactiile
imune% participarea in diferite reactii inflamatorii% distrugerea bacteriilor si celulelor tumorale, #onocitele si
macrofagele produc numerosi factori bioactivi: en-ime% factori ai complementului% factori de coagulare% specii
reactive de o.igen si a-ot% factori angiogenetici% proteine de legare transferina% transcobalamina 22% fibronectina%
apolipoproteina "$% lipide bioactive derivati ai acidului arahidonic$% factori chemotactici% cito?ine si factori de
crestere 27 1%6%9%8%10%12% =>=% +(>=% *;=% #8&1=$,
Valori de referinta 3 0810004S7 sau 081U10
I
47; 081BC din leucocite,
Semnificatie clinica
1, #onocito-a: >1000/L&
&ele mai frecvente cau-e sunt infectiile bacteriene% tuberculo-a% endocardita bacteriana subacuta%
sifilisul% brucelo-a,
7eucemia mielomonocitara cronica% leucemia monoblastica acuta% boli mieloproliferative cronice,
&arcinoame: stomac% san% ovar,
@oala Hodg?in% limfoame,
'ecuperarea dupa neutropenie% chimioterapie% transplant medular semn favorabil$,
*e-aurismo-e boala >aucher$,
@oli para-itare malarie% 5ala8a-ar% tripanosomia-a$% ric?ettsio-e% infectii micotice,
@oli gastrointestinale: colita ulcerativa% enterita regionala% sprue% ciro-a hepatica,
@oli de colagen% sarcoido-a,
+ostchirurgical% postsplenectomie,
'eactii medicamentoase,
2nto.icatie cu tetracloretan,
*ratament cu factori de crestere granulo8monocitari,
2, #onocitopenie: #100/L conditie e.trem de rara$&
*ratament cu prednison tran-itoriu$,
7eucemia cu celule paroase,
2nfectii severe care determina si neutropenie,
2nfectie H2!,
Anemie aplastica,
Interferente 3 ve-i variatii fi-iologice ale leucocitelor,
*nterferente medicamentoase"
Cre,c mo.oc+tele8 alpra-olam% ampicilina% carbenicilina% clorproma-ina% griseofulvin% haloperidol% lomeflo.acin%
metsu.imid% penicilamina% piperacilina% prednison% propiltiouracil% Vua-epam,
Sca* mo.oc+tele8 alpra-olam% tria-olam,
Eo9+.o-+lele (gra.uloc+tele eo9+.o-+le)

3 au fost initial descrise pentru granulatiile lor intracitoplasmatice
caracteristice care manifesta afinitate crescuta pentru colorantii aci-i% cum ar fi eo-ina% si care apar colorate rosu8
stralucitor in microscopia optica, "o-inofilele sunt celule mobile% cu originea in maduva osoasa% urmand acelasi
model de proliferare% diferentiere% maturare si eliberare in sange ca si granulocitele neutrofile; nucleul lor este de
obicei bilobat% dar sunt adesea observati si trei sau mai multi lobi,
7a indivi-ii sanatosi se gasesc in numar mic in sange% dar devin predominante in sange si tesuturi in asociere cu
diferite boli alergice% para-itare sau boli maligne, +re-enta eo-inofilelor in caile respiratorii si mucoasa intestinala%
numarul cat si starea lor de activare% a fost asociata atat cu maifestarile 2g"8dependente cat si 2g"8independente
ale bolilor alergice, *otusi% rolul imunologic si importanta eo-inofilului in patogene-a astmului nu sunt pe deplin
clarificate, "o-inofilele contin cel putin cinci tipuri diferite de granulatii intracitoplasmatice; granulatiile cristaloide
contin cea mai mare parte a proteinelor cationice cu incarcatura mare% inclu-and proteina ba-ica ma0ora%
pero.ida-a% proteina cationica eo-inofilica si neuroto.ina derivata din eo-inofil% implicate in alterarile tisulare
observate in astm si alte boli alergice, "o-inofilia indusa de alergeni sau para-iti este dependenta de celula * si
este mediata de cito?ine eliberate de limfocitele sensibili-ate, "o-inofilul produce si stochea-a pana la 2I de
mediatori cunoscuti% cito?ine% chemo?ine si factori de crestere% importante in reactiile inflamatorii in care este
implicata aceasta celula produsi ai acidului arahidonic% interleu?ine 189% 8% I816% 19% 2=;O% *;=% *>=% *>=1%
;>=% +(>=8@%1&=% >#8&1=% eota.ina% #2+81% 'A;*"1$,
Valori de referinta: 08F004S7 sau 080,FU10
I
47 08FC din leucocite$; valori mai mici la copiii pana la 1 an+
Semnificatie clinica
1' (ozinofilia >)00/L&
@oli alergice:
o Astmul bronsic: e.ista o corelatie intre hiperreactivitatea bronsica si gradul eo-inofiliei; biopsia
bronsica identifica pre-enta eo-inofilelor in caile respiratorii; in astmul intrinsec4nonatopic in care lipseste
dependenta de un raspuns imun dependent de 2g"% e.ista o crestere similara a eo-inofilelor in caile aeriene,
o (ermatita atopica% urticaria% edemul angioneurotic% sensibili-area la aspirina% alergii
medicamentoase trimetoprim8sulfameto.a-ol% penicilina% tetraciclina% nitrofurantoin$% febra fanului,
o "sofagita eo-inofilica posibil asociata cu alergie la alimente$% gastroenterita eo-inofilica%
proctocolita eo-inofilica asociata cu alergia la laptele de vaca% desi poate aparea si la copii hraniti cu formule de
soia sau alimentati la san$,
Asocierea dintre infiltrate pulmonare si eo-inofilie apare in:
o 1indromul 7Xffler infiltrat eo-inofilic pulmonar tran-itoriu$ 3 se poate asocia cu infestarea cu
specii de Ascaris,
o Angeita alergica si granulomatoasa sindromul &hurg81trauss 3 tablou astmatiform% eo-inofilie
si vasculita sistemica$,
o !asculita de hipersensibili-are,
o Aspergilo-a bronho8pulmonara alergica se caracteri-ea-a printr8un tablou de astm% test
cutanat po-itiv la aspergilus si pre-enta de anticorpi precipitanti anti8aspergilus$,
o "o-inofilia tropicala infestare para-itara pulmonara: filaria-a$,
2n plus% reactiile medicamentoase% sindromul hipereo-inofilic si infestatiile para-itare se pot asocia cu eo-inofilie si
infiltrate pulmonare,
@oli neopla-ice:
o 1indromul hipereo-inofilic idiopatic: rar% mai frecvent la barbati @:=JI:1$% eo-inofilie pana la
B00004S7% diferentiat de leucemia eo-inofilica prin absenta blastilor% determina afectare organica multipla% alterare
nervoasa centrala si deces de obicei prin disfunctie cardiaca,
o 7eucemia eo-inofilica,
o @oala Hodg?in si limfoamele maligne,
o @olile mieloproliferative cronice,
o &arcinomul bronsic prin productie e.cesiva de 27B$,
@oli gastrointestinale: boala &rohn% colita ulcerativa,
2nfectia H2!: se poate datora infestatiilor para-itare intercurente% reactiei la trimetoprim8sulfameto.a-ol
utili-at pentru tratamentul infectiei cu +neumocGstis carinii,
2nfestari para-itare in special helmintice trichinelo-a% chist hidatic% schistosomia-a% fasciolo-a%
to.ocaro-a 3 Klarva migransL viscerala% cisticerco-a% scabie$% in special in timpul fa-ei de migrare tisulara,
@oli cutanate: pemfigus vulgaris% dermatita herpetiforma% eritem e.sudativ multiform,
@oli infectioase febra rosie$% in convalescenta dupa alte infectii,
"o-inofilia familiala rara$,
"o-inofilie iatrogena: tratamentul bolilor maligne cu 2782% administrarea de >#8&1=% re0etul alogrefei,
1indromul eo-inofilie8mialgie: produs de ingestia de 78triptofan% potential fatal polineuropatie
ascendenta >uillain8@arrW8li?e$,
'inita eo-inofilica nonalergica,
81ele mai mari valori ale numarului de eozinofile #()3%%/9&' apar in sindromul hipereozinofilic idiopatic! leucemia
cu eozinofile! trichineloza si dermatita herpetiforma+
*' (ozinopenia se datorea-a in general unei productii crescute de steroi-i% care acompania-a ma0oritatea
conditiilor de stres si se asocia-a cu:
1indromul &ushing,
#edicamente: A&*H% corticosteroi-i% epinefrina% tiro.ina% prostaglandine,
2nfectii acute,
Interferente :
1, 'itmul circadian: numarul de eo-inofile este minim dimineata si creste de la pran- pana dupa mie-ul noptii,
2, &onditiile de stres scad numarul de eo-inofile,
3+ *nterferente medicamentoase"
Cre,c eo9+.o-+lele8 alopurinol% alpra-olam% acid aminosalicilic% amo.icilina% amfotericina @% ampicilina%
a-treonam% bena-epril% captopril% carbama-epin% carbenicilina% cefopera-on% cefota.im% cefta-idim% ceftria.on%
cefale.in% cloramfenicol% clorproma-ina% ciproflo.acin% clindamicina% clofibrat% clona-epam% dana-ol% dapsona%
desipramina% dia-o.id% diclofenac% do.epin% do.orubicina% do.iciclina% enalapril% etosu.imid% flucito-ina%
fluorouracil% flufena-ina% fura-olidon% famciclovir% gemfibro-il% gentamicina% haloperidol% vaccin anti8hepatita A%
ibuprofen% imipenem% isonia-ida% lamotrigin% lansopra-ol% levodopa% acid mefenamic% mefenitoin% metsu.imid%
metisergid% mo.alactam% napro.en% nitrofurantoin% ni-atidina% norflo.acina% oflo.acina% penicilinamina% penta-ocin%
perfena-ina% piperacilina% piro.icam% procarba-ina% propafenona% ramipril% ranitidina% rifampicina spironolactona%
streptomicina% sulfameto.a-ol% sulfasala-ina% tetraciclina% tiorida-ina% ticarcilina% ticlopidina% tobramicina% tria-olam%
trifluopera-ina% trimipramina% trovaflo.acin% acid valproic% -alcitabina,
Sca* eo9+.o-+lele8 amitriptilina% aspirina% captopril% clo-apin% corticotropin% desipramina% etosu.imid%
indometacin% nortriptilina% olsala-ina% procainamida% rifampicina% sulfameto.a-ol% tria-olam,
&a9o-+lele (gra.uloc+tele 'a9o-+le) ,+ ma,toc+tele 3 sunt doua populatii de leucocite ba-ofile care pre-inta multe
asemanari% dar si unele diferente, Ambele tipuri de celule contin granulatii intracitoplasmatice care se colorea-a
metacromatic cu coloranti ba-ici, (e asemenea% ambele e.prima pe suprafata lor o isoforma tetramerica OOO2$ a
receptorului cu afinitate mare pentru 2g", &and acest receptor cu afinitate mare este legat de alergenul
sensibili-ant sau de anticorpii anti82g"% atat ba-ofilele% cat si mastocitele sunt activate% fiind indusa sinte-a si
secretia de mediatori, +rin aceste mecanisme ba-ofilele si mastocitele sunt factori importanti in inflamatiile
alergice si alte fenomene imune si inflamatorii,
@a-ofilele sunt celule avand ?inetica si istoria naturala a granulocitelor% care se maturea-a in maduva% circula in
sange si retin anumite trasaturi ultrastructurale caracteristice dupa migrarea in tesuturi in timpul proceselor
inflamatorii si imunologice hipersensibilitate cutanata ba-ofilica% astm$, ;u e.ista evidente convingatoare ca
ba-ofilele se metamorfo-ea-a in mastocite dupa migrarea in tesuturi,
#astocitele se maturea-a in mod obisnuit in afara maduvei osoase sau circulatiei 3 in general in tesutul
con0unctiv si cavitatile seroase, ".ista anumite conditii in care numarul de progenitori mastocitari din circulatie
poate fi crescut,
@a-ofilele si mastocitele difera semnificativ in ceea ce priveste fenotipul de suprafata% forma si structura nucleului;
ba-ofilele au in general mai putine granule si o morfologie mai omogena decat mastocitele, ".ista% de asemenea%
diferente in ceea ce priveste mediatorii stocati si cei nou sinteti-ati dupa activare, Ambele celule contin histamina%
+A= si metaboliti ai acidului arahidonic% considerate importante in patogene-a bolilor inflamatorii% cum ar fi astmul,
< distinctie ma0ora consta in proteina-ele care sunt continute in cantitate abundenta in mastocite, Ambele celule
produc cito?ine% spre e.emplu ba-ofilele produc cantitati mari de 2784 si 27816% in timp ce repertoriul mastocitelor
include un spectru larg de cito?ine% asociate cu fenotipurile *h1 si *h2 cum ar fi *;=$,
(e asemenea% rolul ba-ofilelor si mastocitelor in inflamatiile alergice difera in functie de stimulii care activea-a
fiecare celula, &ateva populatii mastocitare raspund la unele neuropeptide% iar asocierea anatomica stransa dintre
mastocite si nervi constituie evidenta componentei neurogenice8dependente de mastocite a reactiilor alergice,
(egranularea anafilactica survine dupa stimularea receptorului pentru 2g" sau prin alti stimuli cum ar fi
componente ale complementului, (egranularea anafilactica poate fi e.tensiva implicand ma0oritatea granulelor,
(ar in numeroase reactii inflamatorii in care apare infiltrare mastocitara si ba-ofilica% cum ar fi hipersensibilitatea
cutanata intar-iata% poate aparea o degranulare si secretie de mediatori mult mai putin e.plo-iva Kpiecemeal
degranulationL$, (upa degranulare% celule sunt capabile sa se refaca si sa functione-e din nou,
Valori de referinta 3 ba-ofile J 082004S7 sau 080,2U10
I
47 082C din leucocite$,
Semnificatie clinica
1, @a-ofilia: >*00/L&
;umarul de ba-ofile si precursori mastocitari este crescut in boli alergice: rinita alergica% polipo-a na-ala%
sinu-ita cronica% astm% dermatita atopica% alergii medicamentoase,
2n leucemia mega?arioblastica din sindromul (oAn trisomia 21$ e.ista diferentiere ba-ofilica care poate
include mastocitele$ din progenitorii leucemici,
7eucemia mieloida cronica si alte sindroame mieloproliferative cronice policitemia vera% metapla-ia
mieloida cu mielofibro-a$, ;ivelul ba-ofiliei are valoare prognostica% iar cri-a ba-ofilica anunta fa-a blastica
terminala din leucemia mieloida cronica, Hiperhistaminemia din leucemia mieloida cronica si celelalte sindroame
mieloproliferative se corelea-a cu numarul si turn8overul ba-ofilelor si posibil si al mastocitelor$,
#astocito-a sistemica% urticaria pigmentosa o forma pediatrica de proliferare mastocitara limitata% cu
locali-are cutanata$ 3 numar crescut de ba-ofile si precursori mastocitari in sange,
7eucemie ba-ofilica,
@oala Hodg?in,
Anemie hemolitica cronica% postsplenectomie,
+ostradiatii ioni-ante,
2nfectii: tuberculo-a% varicela% gripa,
2n0ectarea de particule straine,
Hipotiroidism,
2, @a-openia: #*0/L&
2nfectii in fa-a acuta,
'eactii de stres sarcina% infarct miocardic$,
(upa tratament prelungit cu steroi-i% chimioterapie% iradiere,
Absenta ereditara a ba-ofilelor,
=ebra reumatica acuta la copii,
Hipertiroidism,
6, +re-enta de precursori mastocitari in sange:
Trticarie% astm,
1oc anafilactic,
#astocito-a sistemica% urticaria pigmentosa% leucemia cu mastocite,
#acroglobulinemie% limfoame cu inva-ie medulara,
2nsuficienta corticosuprarenaliana
@oli hepatice si renale cronice,
<steoporo-a ,
*nterferente medicamentoase:
Cre,ter+ ale 'a9o-+lelor: desipramina% paro.etin% tretinoin% tria-olam,
Sca*er+ ale 'a9o-+lelor8 procainamida% tiopental,