Laborator clinic

conf. dr. Ioana Brudașcă

Contact: ioana.brudasca@yahoo.com

 7 cursuri, 2 credite
 Prezența obligatorie la minim 5 cursuri
 Examen scris (grilă cu 50 de întrebări); durata 1 oră. Are
loc în sesiune.
 Bibliografie:
 Ioana Brudașcă. Laborator clinic. Note de curs pentru asistenți
medicali. Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu Cluj
Napoca 2016.
 Prezentările ppt de la curs
Obiectivele cursului

 înțelegerea utilității și semnificației

testelor de laborator în diferite boli
 cunoașterea factorilor preanalitici
(pregătirea pacientului, recoltarea,
conservarea și transportul probelor) care
pot influența rezultatele testelor
LABORATOR CLINIC

NOȚIUNI GENERALE
ETAPELE LUCRU

 ETAPA PREANALITICĂ

 ETAPA ANALITICĂ

 ETAPA POSTANALITICĂ
Etapa
preanalitică

Etapa
postanalitică

Etapa
analitică
ERORI ÎN CICLUL DE LUCRU
Etapele de lucru

Etapa preanalitică

Indicarea analizei
Pregătirea pacientului (dietă, medicație etc)
Identificarea pacientului şi a probelor
Recoltarea probelor
Transportul
ETAPA PREANALITICĂ
 ETAPA PREANALITICĂ
Factori care influenţează rezultatele
testelor de laborator
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Alimentaţia:
Cu 12 ore înainte de recoltare

Se modifică:

Trigliceridele
Glicemia
Fosfataza alcalină
Leucocitele
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Alimentaţia

Inaniţia:

Cetoză, cetonurie
Hipoglicemie
Hipoproteinemie
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient
Creatinina
ureea

Depistarea
hemoragiilor
oculte
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

acidul vanil mandelic (fals

pozitiv în feocromocitom)
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Bilirubina
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient
Alcoolul

Valori crescute:
 Trigliceride
 Acid uric
 Amilazemie
 GGT
 IgA
 VEM
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient
Fumat, efort fizic (eliberare de catecolamine) →
glicemie, leucocite
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient
stres (eliberare de catecolamine) glicemie, leucocite
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Consumul de medicamente
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient
Consumul de suplimente, preparate naturiste
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Consumul de droguri
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de pacient

Comunicare/cooperare defectuoasă cu pacientul

(handicapuri senzoriale, boli psihice)
 ETAPA PREANALITICA
RECOLTAREA PROBELOR
Tipuri de probe
Produse biologice eliminate natural: urină, fecale, salivă,
spută, lichid spermatic
 Urina — Se recoltează după toaletă locală ; prima
porţiune a jetului nu este colectată. Dacă se colectează
urina pe 24 de ore, aceasta trebuie ţinută la frigider.
 Materiile fecale — se colectează în recipiente adecvate.
Uneori pacientul trebuie să evite anumite alimente
înainte de test (carne, hrean)
 Saliva — Se recoltează pe un tampon sau pacientul
expectorează într-un recipient
 Sputa – pacientul tuşeşte şi expectorează într-un
recipient (trebuie recoltat cât mai din profunzime
posibil)
 Lichid spermatic – pacientul trebuie să se abţină de la
ejaculare 3-4 zile înainte de recoltare. Proba trebuie
transportată rapid la laborator
Tipuri de probe

 Produse biologice uşor de obținut

Secreție nazală, faringiană, vaginală, oculară,
din plăgi
În general se obțin prin ştergerea cu un tampon
a zonei respective. Se pot face în cabinetul
medical sau la patul bolnavului.
 Produse biologice obținute prin puncție
Sânge, lichid pleural, lichid de ascită, lichid
cefalorahidian, lichid articular, puroi din
abcese
Pregătirea prealabilă a
materialelor necesare
Ace
Tuburi
Garou
Holder
Stativ pentru tuburi
Tampoane dezinfectante
Cutie pentru acele folosite
Manuşi de cauciuc
Plasture
Recoltarea de sânge venos
Recoltarea de sânge arterial
 Dificultăţi în patologia
pediatrică
 Dificultăţi în recoltarea de sânge venos
 Recoltare prin puncţie tegumentară
- călcâi
- falanga distală a degetului mijlociu
 Arterializare prealabilă a sângelui (încălzire)
 Tuburi de recoltare adecvate (volum mic)
 Dificultăţi în marcarea probelor, centrifugare,
separarea serului
Recoltare la nou născuţi
Recoltare de sânge capilar
Erori în etapa preanalitică
Factori legați de recoltare
neidentificarea corectă a
pacientului

identificarea incorectă sau

incompletă a probelor
 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

NU e un tub, e un PACIENT!
 Identificarea greșită a pacienților:
-probele sunt recoltate la pacientul greșit și pe tub se
scrie numele corect
-probe recoltate la pacientul corect și pe tub se scrie
numele greșit
 Pacienți cu același nume
 Același nume pe probe diferite
 Neconcordanță între numele/codul de pe tub și cel
din sistemul informatic
 Disfuncționalități ale sistemului informatic
*Multe din greșelile de identificare afectează doi
pacienți (rezultatele unuia ajung la celălalt)
 Evitarea erorilor legate de
identificarea pacientului/probelor

Confirmarea identității pacientului înainte de recoltare (clar,

prin întrebări deschise: nume, data nașterii) (CLSI H3-A5)
Marcarea identității pe tub imediat după recoltare, la patul
bolnavului
De evitat:
-scrierea numelui pe tuburile goale înainte de recoltare
-recoltarea de probe de la mai mulți pacienți cu scrierea
ulterioară a numelor
Atribuirea de etichete cu cod de bare în secția clinică
Timpul REAL al recoltării trebuie marcat pe cerere
 Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de recoltare
 utilizarea de vacutainere expirate sau
neconforme

 efectuarea puncției venoase înainte de

evaporarea completă a dezinfectantului
tegumentar
- hemoliză
- hemodiluție
•menţinerea garoului timp îndelungat

garoul trebuie desfăcut după recoltarea primului tub

(durata aplicarii garoului să nu depăşească
1 minut)

Staza prelungită poate provoca:

•creșterea valorilor rezultatelor la bilirubină, albumină,
potasiu, sodiu, colesterol, fier, trigliceride, hemoglobină cu
mai mult de 10%
•hemoliză
•activarea coagulării
•recoltarea insuficientă a tuburilor

• poate apare refluxul sângelui din tub în venă

•hematom
 Erori în etapa preanalitică
Recoltarea de pe cateterul pe care s-a administrat
tratament perfuzabil, respectiv din braţul la care a fost
montată perfuzia
 Unii parametri – fals crescuţi (ex. glucoză/glicemie)
 Unii parametri – fals scăzuţi (prin diluţie cu lichidul de
perfuzie)
 Timpi de coagulare prelungiţi – perfuzie cu heparină
Dacă în rezervorul branulei rămân doar 0.5 ml
lichid de perfuzie sau dacă înainte de
recoltare se spală branula pentru
repermeabilizare cu soluție heparinată, la
doar 2 ml de sânge recoltat pentru analiză,
aceasta înseamnă o diluție şi o scădere a
valorilor cu 20-25%.
NU se va recolta de pe brațul sau membrul inferior care au fost
folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau
transfuzii,
Dacă nu este posibil, atunci se va efectua recoltarea după
întreruperea completă a perfuziei, la cel puțin 2 minute de la
întreruperea acesteia.
La recoltarea probelor de pe cateterele intravenoase si
intraarteriale: canula trebuie spălată în prealabil cu ser
fiziologic, iar primii 5 mL de sânge trebuie aruncați înainte de
recoltarea propriu-zisă a probei de sânge.
Recoltarea pentru probele de coagulare de pe cateterele
contaminate cu heparină este in mod critic influențată
-pentru determinarea APTT şi a timpului de trombină se
recomandă ca o cantitate de sânge echivalentă cu dublul
volumului cateterului să fie aruncată inainte de prelevare.
Recoltare initiala
Recoltare corecta
Hemodilutie
Verificare prin dozarea Hb
Verificare prin dozarea Hb
Hb 17.9 g/dl
Hb 3.9 g/dl
Timpi de coagulare
în afara limitei de detecție a Repetarea recoltării:
analizorului Timpi de coagulare
(probă incoagulabilă) normali
Tipuri de tuburi
Ordinea recoltarii
Flacoane pentru hemocultură
Tuburi fără aditiv (teste
biochimie)
Cu gel de separare
Simple
Tuburi fără aditiv
Tub pentru coagulogramă

Anticoagulant: citrat de sodiu

Proporţia între sânge şi anticoagulant 9:1
Teste :
PT, APTT, TT, fibrinogen, DD
Dozări de factori ai coagulării
Tuburi cu anticoagulant (citrat de Na,
EDTA)
Corecţia cantităţii de citrat în funcţie de
hematocrit
Cantitatea de citrat necesară
0,00185x vol (100-Ht)
vol =4,5 ml sau 2,7 ml
Tub pentru hemoleucogramă

Anticoagulant: EDTA
Teste: Numărare elemente figurate, formulă
leucocitară, reticulocite, Hb, Ht, indici
eritrocitari
Tub pentru VSH

Anticoagulant: citrat de sodiu

Erori în etapa pre pre analitică
Factori legaţi de recoltare
 umplerea necorespunzătoare a tuburilor
 Dacă tubul este recoltat insuficient sau neomogenizat pot
apărea fibrina și hemoliza
 Dacă tubul este umplut peste semn procesul de coagulare în
tuburile de biochimie este încetinit și pot apărea
microcheaguri
 Erori în etapa pre analitică
Factori legaţi de recoltare
 Tuburile trebuie agitate prin răsturnare blândă după
recoltare
(omogenizarea sângelui cu anticoagulantul/activarea
omogenă a coagulării în tuburile pentru ser)

3-4x

5x

5x

8 - 10 x

8 - 10 x
Erori în etapa preanalitică

 neomogenizarea sângelui cu anticoagulantul prin

agitarea probei (risc de coagulare a probei)
Erori în etapa preanalitică

 Agitarea prea energică a probei (risc de hemoliză)

 Alte cauze ale hemolizei:
 Recoltare cu seringa
 Recoltarea pe cateter
 Tipul acului
 Procedura de dezinfectare
 Timpul de aplicare a garoului
 Repoziționarea acului, recoltare traumatică
 Omogenizare prin agitare prea energică
 Volum de probă necorespunzator
 Transport prelungit, temperaturi excesive
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de recoltare
Consecințele hemolizei:
 Creșterea falsă a unor parametri
Proteine totale
K
Mg
Fe
ASAT
LDH
 Interferențe la citirea spectrofotometrică
 Valori falsificate pentru nr. hematii, Ht, VSH
 Activarea coagulării în tub
Recoltarea probelor de urină
Recoltarea probelor de urină
Recoltarea urinii pe 24 de
ore

 Eșantionul trimis la laborator trebuie să

provină din întreaga cantitate emisă pe 24
de ore
 Se notează cantitatea totală pe 24 h
Examenul sumar de urină
 Sediment Examen
urinar bacteriologic (urocultură)

Teste biochimice:
uree, creatinină, electroliți, hormoni
Recoltarea probelor de scaun

<
<
N
P
e
r
x
e
t
v
i
P
o
r
u
o
s
d
 Examen de digestie

 Examen coproparazitologic

 Coprocultură
(recoltare pe mediu de transport)
- germeni cu semnificație patologică
(Shigella, Salmonella, anumite tulpini de E.coli,
Vibrio cholerae, Clostridium)
Recoltarea lichidelor de puncţie (lichid
pleural, lichid ascitic)
 Examen bacteriologic – recoltare sterilă

 Examen citologic
recoltare pe EDTA
centrifugare
întindere şi colorare frotiu (May Grunwald Giemsa)
examinare microscopică
Examinări biochimice (proteine, glucoză, LDH,
amilază)
Erori în etapa preanalitică

 Condiții speciale de păstrare

Refrigerare/congelare Întuneric
Erori în etapa preanalitică
Factori legaţi de conservare şi
transport
În cutii speciale, în poziție verticală
La temperatură de 22-25 C
În unele cazuri transport în gheață
În unele cazuri păstrare la întuneric

Transport la laborator în
45-60 min de la recoltare
Etapele de lucru

Etapa analitică (prelucrarea efectivă a

probelor)
primire probe
înregistrare
centrifugare
prelucrarea probelor
Primire probe/înregistrare
Centrifugare
 CENTRIFUGAREA PROBELOR
Tuburi fără aditiv SER

Tuburi cu anticoagulant
PLASMĂ
Prelucrarea efectivă a
probelor
Sectoarele din laborator

 Biochimie
 Hematologie/coagulare
 Examen urină
 Microbiologie (bacteriologie, virusologie,
parazitologie)

 Imunologie
 Toxicologie
 Citologie
 Genetică
Etapele de lucru

Etapa analitică
(Prelucrarea efectivă a probelor)
Aparatele de laborator trebuie calibrate şi
verificate regulat conform unor protocoale
standard
Reactivii trebuie să fie de bună calitate şi în
limita termenului de expirare
Personal de laborator calificat: medici,
biologi, chimiști, biochimiști,
tehnicieni de laborator
 Etapele de lucru
Etapa postanalitică
(Raportarea rezultatelor)

Rezultate
Valorile de referință
Sublinierea rezultatelor anormale
Păstrarea confidențialității rezultatelor
Timpul de raportare a rezultatelor (turn
around time)
 Termenul de valori de referință este preferat celui de
valori normale, deoarece populația de referință poate fi
clar definită.

La examinarea diferitelor grupuri de populație se

observă că ceea ce este normal pentru un grup nu este
normal pentru altul
(de exemplu la gravide există valori de referință
distincte)
Ce însemană valori de referință

 Intervalul de referință se stabileşte prin

definirea grupului de populație la care se
aplică acest interval (de exemplu femei
sănătoase cu vârsta între 20 şi 30 de ani)
 şi prin testarea unui număr mare de subiecți
din categoria respectivă pentru un test
specific de laborator. Se face media
rezultatelor şi apoi se stabileşte intervalul
(media +/- 2 SD)
Sarcină VSH
fibrinogen
leucocite
fier
proteine
Genul pacientului

Hb
Ht
Creatinina
GGT
 Vârsta - nou născut
•Perturbări ale EAB (tendinţă la
acidoză)
•Perturbări ale EHE (pierderi mai
mari de apă prin perspiratio
insensibilis, mecanisme renale
imature)
•Poliglobulie
•Tendinţă la hemoragii (deficit
tranzitoriu de vitamina K)
•Hiperbilirubinemie
•Erori înnăscute de metabolism
 Vârsta

• Consum de alcool, fumat

• viaţă sedentar
• Perturbarea ingestiei, digestiei,
absorbţiei
• Funcţie renală diminuată
• Modificări hormonale (hormoni
sexuali, hormoni tiroidieni)
• Medicamente
• Boli asociate (uneori asimptomatice)
cu afectare pluriorganică (diabet,
HTA, ATS, osteoporoză)
Rezultatul unui test este în
afara valorilor de referinţă
Variabilitatea statistică
Chiar dacă un test este efectuat de mai multe ori pe
aceeaşi probă, 1 din 20 de determinări (5% va fi în
afara intervalului de referință)
Variabilitatea biologică
Valorile pot varia de la o zi la alta sau în diferite
momente ale zilei.
Variabilitatea individuală
Există indivizi la care valorile unui test, deşi normale
pentru ei, sunt în afara intervalului de referință
De ce pot diferi valorile de
referință de la un laborator la
altul ???
Diversitate de:

 aparatură

 reactivi

 metode de lucru
 Sublinierea rezultatelor
anormale
 H High (valori crescute)
 Low L (valori scăzute)
 Within normal limits (WNL) valori
normale
Timpul de eliberare a rezultatelor.
Analize de urgenţă
HLG  ASAT, ALAT
PT, APTT, DD, Fbg  Bilirubină
Examen de urină  Amilazemie,
Glicemie amilazurie
CPK  Uree
LDH  Creatinină
Troponină  Ionogramă
 Parametri Astrup
Erori în etapa postanalitică

 Legate de validarea rezultatelor

 Legate de înregistrarea rezultatelor
Valori critice

 Valori care impun luarea imediată de

măsuri terapeutice (ex. Hb scăzută –
transfuzii)

 Valorile critice sunt stabilite de comun

acord într laborator și secțiile clinice și
sunt raportate telefonic
Erori în etapa postanalitică
Legate de transmiterea rezultatelor

Valori critice