Extras Manual de Recoltare

GHID DE RECOLTARE A PROBELOR BIOLOGICE
PRIMARE
EXTRAS DIN
MANUALUL DE RECOLTARE AL SP. MILITAR SIBIU
(http://spitalmilitarsb.ro/wp-content/uploads/2018/06/manual-de-recoltare.pdf)
Instructiuni de recoltare pentru proprietar:
Biochimie
Recoltarea sa NU se realizeze imediat dupa un efort fizic major;
Recoltarea sa NU se realizeze concomitent cu un tratament cu minerale;
Teste de hemostaza
Se recolteaza a jeun;
Recoltarea sa NU se realizeze concomitent cu un tratament cu anitcoagulante;
Recoltarea urinii
• Examenul sumar de urina
Se recolteaza urina primara, de dimineata, dupa toaletarea locala.
• Urocultura
Se recolteaza urina primara (in recipient steril: urocultor) dupa toaletarea zonei. Primul jet
este eliminat, iar jetul mijlociu este colectat in urocultor (avand grija sa nu se atinga capacul
urocultorului pentru a nu contamina proba).
Nu se recolteaza urina pentru examenul sumar in timpul fluxului estral;

Se precizeaza daca pacientul este supus unui tratament cu antibiotice.
Recoltarea materiilor fecale

• Examen coproparazitologic/ Coprocultura
Recoltarea probelor se face in recipiente speciale: coprorecoltoare, dupa cum urmeaza: se
recolteaza cu lingurita coprorecoltorului esantioane mici de materii fecale din mai multe
locuri.
Exudatul faringian
Animalul nu trebuie sa aiba acces la alimente sau apa inainte de recoltare;
Se precizeaza daca pacientul este supus unui tratament cu antibiotice.
I. ETAPELE DE LUCRU PENTRU RECOLTAREA PROBELOR

1.1. Pregatirea pacientului pentru recoltarea probelor biologice primare
Se are in vedere faptul ca exista o serie de variabile intrinseci, asa cum sunt sexul,
varsta, rasa sau gestatia, ce pot influenta rezultatele determinarilor de laborator. Din acest
motiv, pentru unii analiti, interpretarea rezultatelor se face in functie de intervalele biologice
de referinta aferente varstei sau sexului.
Exista si factori extrinseci ce pot duce la modificari ale rezultatelor unor teste de
laborator. In acest caz, se pot enumera alimentatia, constitutia si exercitiul fizic.
In general, pentru a se evita interpretarea eronata a datelor de laborator, recoltarea

probelor biologice se va face dupa 12 ore de privare de hrana si de activitate fizica intensa.
Medicamentele, unele procedee sau proceduri diagnostice sau terapeutice la care este
supus pacientul, isi pot exercita efectele si asupra testelor de laborator. Recoltarea probelor
biologice primare se va face, de preferinta, inaintea procedurilor diagnostice sau terapeutice.
1.2. Identificarea pacientului
Identificarea pacientului este foarte importanta pentru ca personalul sa se poata asigura

ca proba recoltata apartine pacientului notat pe formularul de solicitare a analizelor.
1.3. Recoltarea probelor biologice
1.3.1 Materiale necesare procesului de recoltare esantioane primare
 mese instrumentare: sunt proiectate astfel incat sa fie usor manevrabile si permit
depozitarea temporara a materialele necesare
 stative de colectare a sangelui: simple, usoare, cu spatii si compartimente suficiente
 manusi: unica folosinta
 masti de unica folosinta
 ace si holdere: acele si holderele sunt compatibile cu tuburile de recoltare folosite si sunt
mereu sterile
 seringile sterile: in general recoltarea cu ac si siringa se evita din motive de siguranta.
Uneori este necesar recoltarea cu seringi sterile de diferite dimensiuni.
 tuburi de recoltare a sangelui venos: acestea sunt sterile si concepute pentru a obtine un
volum predeterminat de sange.
 garouri
 masa pentru recoltare
 trusa de prim ajutor
 solutii dezinfectante
 vata
 plasturi de unica folosinta sterili
 antiseptice
 tampoane de tifon, preambalate: se evita tampoanele de vata
 container rezistent la intepaturi: conform reglemantarilor in vigoare
 frigider
1.3.2. Recoltarea sangelui venos cu vacutainer
Recoltarea se face dimineata, a jeun.
 Se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila, sezand, iar un ajutor se va asigura ca

acesta este imobilizat.
 Persoana responsabila pentru recoltare se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca
manusile sterile si verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate).
 Aplica garoul la o distanta de 7-8 centimetri deasupra locului de electie, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a efectua o comprimare.
 Indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire.
 Infileteaza capatul liber al acului in holder.
 Alege locul punctiei si il aseptizeaza, prin dezinfectia tegumentului.
 Indeparteaza carcasa colorata a acului.
 Introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele
impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului.
 Detaseaza garoul.
 Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra
aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare-rasturnare pentru
omogenizare cu aditivul.
 Se retrage acul din vena si se preseaza imediat punctul de punctie cu un tampon steril,
timp de 3-4 min sau ceva mai mult pentru pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante.
 Tampoanele, manusile si alte materiale utilizate se arunca in cutia galbena destinata
acestui tip de deseuri.
1.3.3. Ordinea recoltarii:
Se recolteaza in ordinea :
 cu citrat pentru testele de hemostaza (se agita prin rasturnare de 4-5 ori);
 pe heparina;
 pentru testele de imunologie ;
 pe gel pentru biochimie ;
 EDTA pentru hematologie (se agita prin rasturnare de 7-8 ori);
 tub cu citrat pentru VSH (dop negru) (1.6 ml);
 pentru biochimie.
1.4 Etichetarea tuburilor cu probe de sange si inregistrarea orei de recoltare
Tuburile cu probe de sange sunt identificate avand eticheta cu cod de bare bine atasata
si continand urmatoarele informatii:
 numele si/sau nr. de identificare al pacientului;

 clinica/specialitatea la care este tratat;
 tipul sectorului/analizei;
1.5. Transportul probelor biologice
Transferul probelor biologice la laborator de la punctele de recoltare se face in cutie

frigorifica cu sistem de recire propriu, la 2-80Celsius .
In aceste cazuri se va avea in vedere evitarea producerii hemolizei probelor de sange.

LAM recomanda si impune ca intre momentul recoltarii si centrifugarea probelor sa nu treaca
mai mult de o ora. Pe masura ce acest timp se prelungeste, incep sa apara modificari ale
concentratiei unor analiti din sange.
Probele biologice se analizeaza in maxim 2-4 ore de la recoltare, in functie de tipul de

examinare si specificatiile respective.
1.6. Depozitarea probelor biologice
Cele mai importante cauze ale alterarii calitatii specimenului biologic sunt reprezentate
de: metabolismul eritrocitelor (glucoza), evaporare, reactii chimice, descompunere
microbiana, procese osmotice, efectele luminii, difuzia gazelor.
Transportul rapid si depozitarea de scurta durata a probelor biologice maresc
credibilitatea rezultatelor furnizate. Probele biologice se depoziteaza intotdeauna in recipiente
inchise pentru a preveni evaporarea (acest proces poate avea loc chiar si in frigider).
1.7. Cauze frecvente de aparitie a erorilor
Nerespectarea standardelor de pregatire a pacientilor, de recoltare, de transport sau

depozitare a probelor va avea ca efect aparitia posibilelor erori:
• inscriptionarea gresita a recipientelor;

• identificarea gresita a pacientilor;
• aplicarea necorespunzatoare a garoului;
• omogenizarea prea viguroasa a probelor recoltate in recipiente cu aditivi;
• recoltarea in recipiente gresite;
• nerespectarea ordinii de recoltare;
• recoltarea din vena situata deasupra locului de administrare a tratamentului perfuzabil in curs.
In ciuda respectarii procedurilor din faza preanalitica ramane totusi ca si cauza de

aparitie a erorilor de laborator interferenta diferitilor compusi din plasma sau ser cu metoda
de testare. Cel mai des incriminate sunt probele hemolizate, lipemice si icterice.
1.7.1. Proba hemolizata
Nu se lucreaza in mod obisnuit!
Se poate lucra in conditii de urgenta, specificindu-se pe Buletinul de analiza ca serul a

fost hemolizat.
Hemoliza este definita ca eliberarea componentelor intracelulare eritrocitare sau a altor

celule sanguine in spatiul extracelular sanguine (ser, plasma). Hemoliza se poate produce in
vivo sau in vitro. Hemoliza poate avea la baza mecanisme chimice, imunologice, mecanice
sau fizice:
 imunologice – hemoliza dependenta de complement, in cazul transfuziilor;

 fizice – distructia hematiilor in mediu hipoton, presiune crescuta sau scazuta;
 mecanice – recoltare defectuoasa, centrifugare necorespunzatoare;
 chimice – detergenti.
Hemoliza poate fi vizualizata dupa centrifugarea sangelui, ca fiind o coloratie roz pana
la rosu intens a plasmei sau serului.
Hemoliza in vivo sau in vitro produce modificare ale rezultatelor unor analiti (cresteri
sau scaderi). La baza acestor efecte stau o serie de mecanisme:
a) cresterea concentratiei constituentilor intracelulari in spatiul extracelular.
Constituentii intracelulari cu concentratie de 10 ori mai mare decat in spatiul

extracelular vor creste in plasma in cazul existentei hemolizei (ASAT, LDH, potasiu).
b) interferenta cu metoda analitica
Componentii intracelulari pot interveni direct sau indirect in metoda analitica.

Adenilatkinaza eliberata din eritrocite poate duce la cresterea activitatii CK si CKMB, mai
ales atunci cand in reactie se utilizeaza o cantitate necorespunzatoare de inhibitori de
adenilatkinaza. In schimb, adenilatkinaza nu va influenta determinarea imunologica a
CKMB. Activitatea pseudoperoxidazica a hemoglobinei libere interfera in metoda
Jendrassik-Grof de determinare a bilirubinei, prin inhibarea formarii compusului diazonic
colorat. Proteazele eliberate din celulele sanguine reduc activitatea factorilor de coagulare, in
timp ce formarea produsilor de degradare ai fibrinei este crescuta.
c) interferenta optica
Cel mai des, culoarea rosie a hemoglobinei determina cresterea absorbtiei la anumite
lungimi de unda sau modificarea blank-ului.
1.7.2 Proba lipemica
Lipemia este reprezentata de prezenta unui anumit grad de turbiditate a plasmei sau
serului. Este determinata de prezenta unei concentratii crescute a lipoproteinelor si este
vizibila cu ochiul liber. Pentru a detecta prezenta lipemiei este necesar sa se utilizeze
containere de recoltare care sa nu distorsioneze continutul.
Cel mai frecvent, lipemia este determinata de cresterea concentratiei trigliceridelor in

ser sau plasma. Cresterea concentratiei trigliceridelor poate fi consecinta ingestiei de
alimente, prezentei unor tulburari ale metabolismului lipidic sau infuziei de lipide
(alimentatie parenterala).
a) Interferenta in analizele spectrofotometrice
Lipemia interfera in determinarile spectrofotometrice prin absorbtia de radiatie si

fenomene de dispersie a luminii (light scattering). Rezultatele obtinute pot fi atat crescute, cat
si scazute, in functie de blanking-ul procedurii. O turbiditate mare poate chiar impiedeca
obtinerea rezultatului, atunci cand linearitatea metodei este depasita.
b) Efectul depletiei de volum
Lipoproteinele determina o scadere aparenta a concentratiei analitilor prin reducerea

volumului apei, astfel incat volumul ocupat de lipoproteine in ser sau plasma va fi inclus in
calculul concentratiei analitului. In acest mod se explica concentratia scazuta a sodiului si
potasiului in serul lipemic, atunci cand masuratorile se fac flamfotometric sau este utilizata
metoda indirecta cu electrozi ion-selectivi.
c) Interferenta prin mecanisme fizico-chimice
Lipoproteinele din ser pot lega o serie de analiti, cum ar fi anticorpii, astfel incat acestia
nu mai intra in reactia specifica si determinarile electroforetice si cromatografice sunt
influentate de prezenta lipoproteinelor.
1.7.3 Proba icterica
Nu se lucreaza!
Bilirubina este prezenta in plasma sau ser sub forma libera sau legata de proteine
(albumina). Bilirubina conjugata este prezenta sub forma de mono- si diglucuronat si este
solubila in apa. Drept urmare, atunci cand este prezenta in cantitate crescuta in sange, va
apare si in urina.
Mecanisme de interferenta ale bilirubinei:
a) Interferenta spectrala
Bilirubina prezinta o absorbtie crescuta la lungimi de unda de 340 nm si 500 nm.

Metodele spectrofotometrice ce utilizeaza aceste lungimi de unda pot fi influentate de
concentratiile crescute de bilirubina. Reducerea absorbtiei ca rezultat al oxidarii bilirubinei in
solutie alcalina este principala cauza a interferentei bilirubinei in metoda Jaffe fara
deproteinizare prin care se determina creatinina.
b) Interferenta chimica
Bilirubina interfera in metodele bazate pe sistemul oxidaza/peroxidaza. Proportional cu

concentratia sa, bilirubina reactioneaza cu H2O2 formata in sistemul de testare, determinand
obtinerea unor rezultate fals scazute atunci cand sunt utilizate metode enzimatice de
determinare a glucozei, colesterolului, trigliceridelor, acidului uric si creatininei.
2. RECOLTARE ESANTIOANE PENTRU HEMATOLOGIE
2.1 HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA
Prelevare proba
 Se recolteaza a jeun sange venos, in vacueta cu dop mov (EDTA K3). Se preleveaza 3
ml sange (sau pana la semn).
 Se omogenizeaza proba recoltata prin rasturnare, pentru a evita formarea de coaguli.
 O proba gata de lucru trebuie sa fie intr-un un volum corespunzator si sa nu prezinte
coagul.
 se poate pastra timp de 24 de ore la 2-80C.
Respingere proba:
 Se va respinge proba in caz ca sangele este hemolizat sau coagulat.
2.1.1. FORMULA LEUCOCITARA, MORFOLOGIE ERITROCITARA
Pregatire pacient:
 Recoltarea se efectueaza a jeun.
 Se recolteaza sange capilar si se executa imediat un frotiu pe lama.
 Se noteaza o lama de microscopie in scopul identificarii ulterioare a probei.
INTERFERENTE
a. NUMAR DE ERITROCITE:
Scaderi: prezenta de aglutinine la rece poate determina o scadere falsa a numarului de

eritrocite.
b. HEMOGLOBINA:
INTERFERENTE CHIMICE:
Cresteri: Hipertrigliceridemie, numar de leucocite > 25 000/microlitru

False cresteri: prezenta de Hb C sau Hb S, boli hepatice in stadiu avansat, globuline care
precipita usor (mielom multiplu sau macroglobulinemie Waldenstrom).
INTERFERENTE IN VIVO:
Scaderi:
Medicamente care produc anemie aplastica:
• Antineoplazice: azathioprina, busulfan, ciclofosfamida, citarabina, daunorubicina,
doxorubicina, fluorouracil, melphalan, mercaptopurina, metotrexat, nitrogen mustard,
tioguanina, vinblastina, vincristina .
• Antimicrobiene: amfotericin B, cloramfenicol, peniciline, ristocetina, streptomicina,
sulfonamide, tetracicline.
• Analgezice: aspirina, indometacin, fenacetina, fenilbutazona, oxifenbutazona.
• Anticonvulsivante: carbamazepin, mephenitoin, fenitoin, primidon, trimetadion.
• Metale: compusi organici ai arsenului, bismut, compusi de aur, mercur, argint coloidal.
• Psihotrope: clordiazepoxid, clorpromazina, meprobamat, promazina, trifluoperazina.
• Antimalarice: pirimetamina, quinacrina.
• Antihipertensive: captopril.
• Hipoglicemiante orale: carbutamida, clorpropamida, tolbutamida.
• Antitiroidiene: carbimazol, metimazol, perclorat, propiltiouracil, tiocianat.
• Diuretice: acetazolamida, clorotiazida, triamteren.
• Antihistaminice: clorfeniramina, tripelenami
Medicamente care produc hemoliza, la pacienti cu deficit de G6 PD:
• Antimicrobiene: cloramfenicol, sulfonamide.
• Analgezice: aspirina, fenacetina.
• Metale: compusi organici ai arsenului.
• Alcaloizi cinchona: chinidina, chinina.
• Antimalarice: clorochina, primachina, pirimetamina, quinacrina.
• Antihipertensive: captopril.
• Sulfone: dapson, solapson
• Nitrofurani: furazolidona, nitrofurantoin, nitrofurazon
• Diverse: dimercaprol, albastru de metilen, acid nalidixic, fenazopiridina, probenecid.
Medicamente care produc hemoliza imuna:
• Antineoplazice: melphalan, metotrexat.
• Antimicrobiene: amfotericin B, cephaloridin, cefalotin, peniciline, sulfonamide.
• Analgezice: ibuprofen, acid mefenamic, fenacetina.
• Anticonvulsivante: carbamazepin.
• Psihotrope: clorpromazin.
• Alcaloizi cinchona: chinidina, chinina.
• Antihipertensive: procainamida.
• Hipoglicemiante orale: carbutamid, clorpropamida, tolbutamida
• Diverse: acid p-aminosalicilic, insulina, izoniazid, levodopa, metildopa, rifampin, stibofen.
c. HEMATOCRIT:
Scaderi: alfa interferon, trombolitice (alteplaza, anistreplaza, streptochinaza),
medicamente care produc anemie aplastica, medicamente care produc anemie hemolitica la
pacienti cu deficit de G6 PD, medicamente care produc anemie hemolitica prin mecanism
imun).
d. VEM:
Cresteri: medicamente care produc anemie megaloblastica (aciclovir, acid aminosalicilic,
anticonvulsivante, azatioprina, azauridin, colchicina, cicloserina, citarabina, fluorouracil,
glutetimid, hidroxiuree, izoniazid, acid mefenamic, mercaptopurina, metformin, metotrexat,
neomicina, nitrofurani, contraceptive orale, pentamidin, fenacetin, pirimetamin, tioguanina,
triamteren, trimetoprim).
Cresteri : aglutinine la rece, numar de leucocite > 25 000 / Il
e. HEM:
Cresteri: hiperchilomicronemie (tipurile I si V), hipertrigliceridemie, numar de leucocite >=
25 000 /Il.
False cresteri : in prezenta Hb C sau a Hb S, in boli hepatice avansate, in prezenta
globulinelor care precipita usor (ex: in mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenstrom).
f. CHEM:
Cresteri : hiperlipoproteinemie tip I si V, aglutinine la rece, numar de leucocite >25 000 /Il,
hiperbilirubinemie.
g. LARGIMEA DISTRIBUTIEI ERITROCITARE:
Cresteri: aglutinine la rece, leucemie limfatica cronica cu numar mare de leucocite,
hiperglicemie.
INTERFERENTE IN VIVO :
Cresteri: dupa administrare de masa eritrocitara; in hemoliza de cauza extraeritrocitara (in
vas).
h. NUMAR DE TROMBOCITE:
Observatie: la valori =< 10 000 /Il , rezultatul nu este precis, la determinarile executate
automat.
Cresteri: in leucemii (fragmente citoplasmatice ale celulelor leucemice sunt numarate drept
trombocite), concentratie de EDTA prea mare (> 2 mg/ml).
Scaderi: satelitism plachetar (dependent de EDTA), aglutinare plachetara (de obicei
dependenta de EDTA), chiaguri trombocitare (datorate unei coagulari incipiente a probei).
Cresteri: algluceraza, epinefrina, metoprolol, miconazol, propranolol.
Scaderi: Medicamente care afecteaza orice pacient, daca sunt administrate in doza suficienta:
 Antineoplazice: actinomicina D, asparaginaza, azathioprin, busulfan, clorambucil,

cisplatin, ciclofosfamida, citarabina, dacarbazin, daunorubicin, doxorubicin, etoposid,
mecloretamina, mercaptopurina, metotrexat, nitrosouree, plicamicin, procarbazin,
tioguanina, vincristina (rar), vinblastina.
 Diuretice: acetazolamida, bumetanid, diazoxid, furosemid, diuretice mercuriale, tiazide,
triamteren.
 Metale grele: bismut, cupru, compusi de aur, argint.
 Medicamente hipoglicemiante: carbutamid, clorpropamida, glibenclamida, insulina,
tolbutamida. Medicamente psihotrope: antidepresive (ex. amitriptilina, desipramina),
barbiturati, meprobamat, fenotiazine.
i. NUMAR DE LEUCOCITE:
Cresteri false: prezenta de crioproteine in proba de sange stocata la +40 C
Scaderi: in leucemia limfatica cronica ( numai in unele cazuri, din cauza fragilitatii celulelor);
aglutinine la rece sau gamapatii monoclonale (numai in unele cazuri, din cauza aglutinarii
leucocitelor); pacienti cu leucemie netratata, cu uremie; dupa administrarea de: azatioprin,
clorambucil, ciclofosfamida, daunorubicin, hidroxiuree, melfalan, metotrexat, prednison,
vincristina.
j. FORMULA LEUCOCITARA:
Observatii: detectarile fals pozitive sau fals negative ale celulelor imature sunt comune si
frecventa lor variaza cu aparatul automat utilizat (examenul microscopic este deci
indispensabil pentru acest capitol).
• NEUTROFILE:
Cresteri: acetilcolina, monoxid de carbon, caseina, clorpropamida, corticosteroizi,
corticotropin, digitalice, endotoxine, epinefrina, etilenglicol, etiocolanolon, heparina,
histamina, venin de insecte, plumb, mercur, norepinefrina, clorat de potasiu, turpentin.
Antineoplazice: actinomicina D, amsacrina, asparaginaza, azatioprina, busulfan, carboplatin,

clorambucil, cisplatin, ciclofosfamida, citarabina, daunorubicin, dacarbazina, doxorubicin,
epirubicin, etopozid, fluorouracil, melfalan, mecloretamina, mercaptopurina, metotrexat,
mitomicina, mitoxantrona, nitrosouree, plicamicin, tioguanina, vincristina, vinblastina.
• EOZINOFILE:
Cresteri frecvente:
Medicamente alergizante: anticonvulsivante (carbamazepin, fenitoin); antimicrobiene
(cefalosporine, cloramfenicol, eritromicine, peniciline, sulfonamide, tetracicline,
vancomicina); medicamente tuberculostatice; fenotiazine.
Alte cresteri : acid aminosalicilic, clorpropamida, imipramina, mefenesin,
nitrofurantoin, penicilina, sulfasalazina, sulfonamide (produc eozinofilie in cadrul unui
sindrom Loeffler); alopurinol, dapsona, etretinat, metotrexat, metildopa, nafarelin,
penicilamina, procarbazin, triamteren.
Scaderi: corticotropin, epinefrina, glucocorticoizi, metisergid, niacin, procainamida.
 BAZOFIE:
Cresteri: estrogeni, antitiroidiene, desipramina.
Scaderi: corticosteroizi, corticotropin, iradiere cu raze X, chimioterapie, procainamida,
tiopental.
• LIMFOCITE:
Cresteri: albuterol, acid aminosalicilic, carbon disulfid (otravire), epinefrina, griseofulvin,
haloperidol, isoproterenol, levodopa, analgezice narcotice, niacinamida, norepinefrina,
fenitoin, mefenitoin, compusi organici ai arsenului, plumb (intoxicatie), tetracloretan
(otravire), acid valproic.
Scaderi: ser antilimfocitar, asparaginaza, clorambucil, clorochina, corticotropin,
glucocorticoizi, litiu, mecloretamina, metisergid, niacin, iradiere X.
• MONOCITE:
Cresteri: carbon disulfid (otravire), griseofulvin, haloperidol, mephenitoin, metsuximid,
fosfor (otravire), prednison, tetracloretan (otravire).
2.2. DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE OAB si FACTORULUI RH

Prelevare proba:
 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop mov (EDTA K3). Se preleveaza
3 ml sange (sau pana la semn).
 Se omogenizeaza proba recoltata prin rasturnare, pentru a evita formarea de coagul.
 24 de ore la 2-80C.
Respingere proba :
 Se va respinge proba in caz ca sangele este hemolizat sau coagulat., ori recoltat in alt
vacutainer (ex. dop rosu).
INTERFERENTE: Proteine serice anormale, inlocuitoare de plasma, eritrocite

transfuzate, eritrocite pe care sunt fixati anticorpi, gelatina Wharton, fibrinogen,
autoanticorpi, protamin-sulfat, septicemie cu microorganisme Gram-negative cu activitate
"B-like".
2.3. VSH
Prelevare proba
 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop NEGRU (citrat de sodiu). Se

preleveaza in vacutainer de 1.6 ml – la copii,si 2.9 ml la adulti, cat permite vacuumul.
Pregatire proba:
 Se omogenizeaza proba recoltata prin rasturnare, pentru a evita formarea de coagul.
 O proba gata de lucru trebuie sa fie intr-un un volum corespunzator si sa nu prezinte
coagul sau hemoliza.
 2 ore la 250C
 12 de ore la 2-80C.
Respingere proba:
 Se va respinge proba in caz ca sangele este hemolizat sau coagulat, ori recoltat in alt
vacutainer (ex. dop rosu).
2. RECOLTARE ESANTIAONE HEMOSTAZA
3.1. TIMP DE TROMBOPLASTINA PARTIAL ACTIVAT (APTT), TIMP DE

PROTROMBINA QUICK, FIBRINOGEN
Prelevare proba
 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop BLEU (citrat de sodiu 3.2%). Se
preleveaza atat cat permite vacuumul.
 Se omogenizeaza proba recoltata prin rasturnare.
 Centrifugare 15 minute la 3000 rt/min
Conservare/stabilitate proba :
 2 de ore la 250C.
 Se va respinge proba in caz ca sangele este hemolizat/ coagulat, sau vacutainerul nu
este plin.
Surse de eroare :
Punctie venoasa dificila, urmata de contaminarea cu factor tisular (tromboplastina) ;
 Staza venoasa;
 Recoltare postprandiala;
 Nerespectarea raportului dintre volumul de sange si volumul de anticoagulant;
Incorecta omogenizare;
 Anticoagulante, derivati salicilati, antiinflamatoare, antibiotice, hormoni tiroidieni,
steroizi si anabolizante, antihistaminice, hipolipemiante si hipoglicemiante;
 medicamente care diminueaza efectul anticoagulant (meprobamat, barbiturice,
contraceptive orale, antitiroidienele).
• APTT
Valori crescute: heparina adaugata in proba (recoltare pe cateter heparinizat), lipemie
Cresteri: anistreplaza, clorpromazina, acid valproic.
• TIMP QUICK
Cresteri: acid aminosalicilic, steroizi anabolizanti, anistreplaza, asparaginaza, aspirina (doza
mare), carbenicilina, cefalosporine (mai ales cefamandol, cefmetazol, cefoperazon, cefotetan,
moxalactam), colestiramina (rar), colestipol (rar), ciclofosfamida, etanol (cantitati mari,
alcoolism), halotan, heparina (efect legat de concentratie, mai ales la doze intermitente),
hetastarch (tranzitoriu), alfa-2b interferon, laxative,metotrexat, niacin, anticoagulante orale.
Medicamente care produc efect aditiv la anticoagulantele orale: alopurinol, amiodarone,
cloramfenicol (inhiba metabolizarea), cimetidina, clofibrat, disulfiram, eritromicina, acid
etacrinic, glucagon, acid mefenamic, metronidazol, miconazole, acid nalidixic,
oxifenbutazona, feniramidol, fenitoin (efect initial tranzitoriu), sulfinpirazona, sulfonamide,
tamoxifen, tiroxina, fenilbutazona.
Scaderi. aspirina (doze mici), menadiol, mercaptopurina, fitonadion, contraceptive orale.
• FIBRINOGEN
Transfuziile sanguine in ultima luna pot modifica rezultatele. Fibrinolizinele scindeaza
fibrinogenul, reducandu-i nivelele serice.
Dieta bogata in acizi grasi: omega-3 si omega-6 poate ↓ nivelele fibrinogenului.
↓ nivelele: acidul valproic, androgenii, asparaginaza, danazolul, dextranul, fenofibratul,
fenobarbitalul,lovastatina, pentoxifilina, streptokinaza, ticlopidina, urokinaza.
4. RECOLTARE ESANTIOANE IMUNOLOGIE

4.1. ASLO
Prelevare proba:
 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU.

 Se preleveaza cat permite vacuumul.
 Se separa serul prin centrifugare dupa formarea cheagului.
 Probele care se centrifugheaza inainte pot avea fibrina - ceea ce poate duce la
rezultate false.
 Probele de ser pot fi depozitate 7 zile la 2 - 80 C, 2 luni la -200C.
 Se vor evita congelarile si decongelarile repetate.
 Proba congelate se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului, inainte
de a fi lucrata.
Serurile intens lipemice dau reactii nespecifice.

Se va evita hemolizarea probei!
In cazul specimenelor de ser contaminate cu Bacillus cereus sau Pseudomonas, β-
lipoproteinele existente in produsii de crestere bacterieni, neutralizeaza proprietatile
hemolitice ale streptolizinei O, determinind obtinerea de rezultate fals crescute.
β-lipoproteinele din serul pacientilor cu boli hepatice, neutralizeaza proprietatile
hemolitice ale streptolizinei O, determinind obtinerea de rezultate fals crescute.
INTERFERENTE
Antibioticele si corticosteroizii pot ↓ nivelele ASLO.
Titrul ASLO poate fi fals ↑ in cazul existentei unor nivele inalte ale β-lipoproteinelor,
intrucat acestea inhiba streptolizina O.
4.2. PCR
Prelevare proba:
 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU.

rezultate false.
 Probele de ser pot fi depozitate 7 zile la 2 - 80 C, 2 luni la -200C
 Proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului, inainte
de a fi lucrata.
INTERFERENTE:
Scaderea ponderala, supresolicitarea fizica sau administrarea de fibrati/statine pot ↓

nivelele proteinei C reactive.
Antiinflamatoarele nesteroidiene, salicilatii si steroizii pot determina teste fals negative

datorita efectelor supresoare asupra inflamatiei.
Nivele ↑ pot apare la pacientii cu hipertensiune arteriala, indice de masa corporala

ridicat, sindrom metabolic, diabet zaharat, infectii/inflamatii cronice, nivele scazute ale
HDL/trigliceridelor.
Estrogenii si progesteronul pot ↑ nivelele.
4.3 HELICOBACTER PYLORI (H.P.)
PREGATIRE PACIENT: a jeun

SPECIMEN RECOLTAT: sange venos sau plasma
Precautii:
 anticoagulantele ca heparina, EDTA si citratul nu afecteaza rezultatul testului.
 interferente relevante: seruri hemolizate, factorul reumatoid, lipemia, seruri icterice.
Recipient de recoltat: Vacutainer cu/fara gel activator (capac rosu)

Cantitate recoltata: 5 ml
Prelucrare necesara dupa recoltare: se separa serul imediat.
Stabilitate proba:
 7 zile la 20-80 C
 6 luni la -200 C
INTERFERENTE:
Un rezultat pozitiv indica fie o infectei curenta, fie o infectie in antecedente; din acest
motiv, testul serologic nu prezinta acuratete diagnostica la animalele care au avut deja o
infectie. Testul nu poate fi folosit pentru controlul eficientei tratamentului, deoarece
anticorpii pot persista pana la 3 ani dupa o infectie.
5 .RECOLTARE ESANTIOANE BIOCHIMIE
5.1. TESTE CINETICE
5.1.1. RATE UP: FSA, α- AMILAZA, GAMA GT, CREATININA
5.1.1.1. DETERMINAREA FOSFATAZEI ALCALINE SERICE

Prelevare proba:
Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU
Pregatire proba:
rezultate false.
 Daca proba prezinta dupa centrifugare un strat superior lipemic acesta se va indeparta.
 Proba gata de lucru trebuie sa nu contina fibrina, hematii sau alte particule in
suspensie.
 Probele de ser pot fi depozitate 7 zile la 2 - 80 C, 2 luni la -200C.
de a fi lucrata.
Se va respinge proba in caz ca:

1. Sangele este intens hemolizat sau prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure,
val la suprafata).
2. Proba supusa temperaturilor ridicate.
3. Valori de 20 mg/dl ale bilirubinei totale si de 100 mg/dl ale hemoglobinei au efect
neglijabil (mai mic de 5%) asupra rezultatului;
Cresteri:
Medicamente, care produc colestaza : acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
anabolizanti, androgeni, azotioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida,
clorpropamida, acid clavulanic, dapsona.
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara : acetaminofen, alopurinol, acid
aminosalicilic, amiodarone, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza,
aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida,
cimetidina, ciclosporine, danazol, dantrolen, dapsone, diclofenc, dicumarol (rar), disulfiram,
eritromicina, estrogeni, etionamida, glyburide (glibenclamid), saruri de aur, imipramina,
mercaptopurina, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, estrogeni,
etanol (exces), etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de
fier (supradozare), izoniazida, ketoconazole, inhibitori MAO, mercaptopurina, metotrexat,
metoxifluran, metildopa, naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline,
fenotiazine, fenilbutazona, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac,
tamoxifen, tolbutamida, perhexilin, fenazopiridina, fenidiona, fenobarbital, fenilbutazona,
fenitoin, plicamicin (mitramicin), probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida,
chinidina, rifampin, salicilati, sulfasalazina, sulfonamide, tamoxifen, tetracicline,
trimetadiona, acid valproic, vitamina A, warfarina (rar).
Scaderi: azatioprina, clofibrat, danazol, estrogeni, contraceptive orale.
INTERFERENTE CHIMICE (BS-300)

Scaderi: teofilina.
Cresteri: metotrexat 200 micrograme/ml, nitrofurantoin 40 micrograme/ml.
5.1.1.2. DETERMINAREA α-AMILAZEI

Prelevare proba:
Pregatire proba:
 Se separa serul prin centrifugare dupa formarea cheagului.Probele care se
centrifugheaza inainte pot avea fibrina care poate da rezultate false.
 Daca proba prezinta dupa centrifugare un strat superior lipemic acesta se va indeparta
 O proba gata de lucru trebuie sa nu contina fibrina, hematii sau alte particule in
suspensie.
 Probele de ser sau plasmă sunt stabile 7 zile la 2 - 8 0C sau o luna la -200C fără
modificarea activitătii enzimatice.
S-au raportat interferente date de anticoagulanti precum citratul si florurile.

Se vor evita congelarile si decongelarile repetate.
Proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului, inainte de a
fi lucrata.
Respingere proba:
1. sangele este intens hemolizat,
2. prezinta semne de contaminare bacteriana(tulbure,val la suprafata)
3. proba supusa temperaturilor ridicate
5.1.1.3. DETERMINAREA GAMMA GT (gama glutamiltransferazei)
Prelevare proba:
Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU.
Pregatire proba :
 Probele care se centrifugheaza inainte pot avea fibrina care poate da rezultate false.
suspensie.
 Probele sunt stabile sapte zile la 2 - 80 C, mai putin de un an la -20 0C, fără
modificarea activitătii enzimatice;
de a fi lucrata.
Respingere proba:
1. sangele este intens hemolizat,
2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure,val la suprafata)
Cresteri: acetaminofen (otravire), barbiturati, captopril (rar), cefalosporine, estrogeni, etanol
(la bautori moderati sau inraiti), contraceptive orale, graviditate, fenitoin, primidona,
propoxifen, streptokinaza.
Medicamente, care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
anabolizanti, androgeni, azotioprina, benzodiazepine, carbamazepin, cabrazona, clorotiazida,
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid
aminosalicilic, amidarome, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza,
aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenadiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida,
Scaderi: acid ascorbic (1 g/zi timp indelungat), bezafibrat, clofibrat, fenofibrat.
5.1.1.4. DETERMINAREA CREATININEI
Prelevare proba:
Pregatire proba :
suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 7 zile la 2 – 80 C, 3 luni la -200C.
de a fi lucrata.

1. sangele este intens hemolizat.
2. prezinta semne de contaminare bacteriana(tulbure, val la suprafata).
3. proba supusa temperaturilor ridicate.
Cresteri: medicamente nefrotoxice.
INTERFERENTE CHIMICE (BS-300):

Cresteri: lidocaina, prolina.
Scaderi: dipirona (Metamizol), n-acetilcisteina (Fluimucil, Mucomyst).
5.1.2.RATE DOWN: ALAT/ ALT / GPT/ TGP ,ASAT/ AST/ GOT/ TGO, UREE
5.1.2.1. DETERMINAREA ALAT(ALT/GPT/TGP)
Prelevare proba:
Pregatire proba:
 Serul - dupa punctia venoasa se lasa un timp pentru coagulare, dupa care se
centrifugheaza. Separarea de globule rosii trebuie facuta cat mai repede. Fibrina poate
da rezultate eronate. Eritrocitele contin de 3 – 5 ori mai mult ALT decat serul.
suspensie.
 Serul, plasma – stabile 7 zile +20C +80C, 12 saptamini – 200C
de a fi lucrata.
Cresteri:
Medicamente, care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid
Injectiile intramusculare pot provoca o crestere usoara a ALT.

Cresteri: cazuri cu proteine serice totale crescute si cu imunoglobuline crescute (mielom
multiplu).
5.1.2.2. DETERMINAREA ASAT(AST/GOT/TGO)

Prelevare proba:
Pregatire proba :
 Proba = ser sau plasmă recoltată pe EDTA sau heparină; stabile 4 zile la +20+25˚C, 7
zile +2+8˚C, 12 saptamani -20˚C
 Ser – dupa punctia venoasa se lasa sa se coaguleze, atentie la animalele care fac
tratament cu anticoagulante, durata coagularii este mai lunga. Fibrina da rezultate
eronate.
 Dupa prelevare separarea hematiilor de ser se face cat mai repede posibil.
 Plasma – anticoagulantele acceptate heparinatul de litiu, heparinatul de sodiu. Nu se
foloseste heparinatul de amoniu. Centrifugarea probelor se face la timp, cu eliminarea
plachetelor sangvine pentru separarea globulelor rosii din plasma.
 4 zile la +20+25˚C, 7 zile +2+8˚C, 12 saptamani -20˚C.
 se vor evita congelarile si decongelarile repetate.
 proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului, inainte
de a fi lucrata.
Se va respinge proba in caz ca :

2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure,val la suprafata).
Cresteri:
Medicamente, care produc colestaza : acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara : acetaminofen, alopurinol, acid
False cresteri: complexe AST-Ig G sau AST-Ig A.
INTERFERENTE CHIMICE
Scaderi: tolazamida 55 mg/dl, n-acetilcisteina 180 mg/dl
Cresteri: ser hemolizat.
5.1.2.3. DETERMINAREA UREEI

Prelevare proba:
Pregatire proba :
 O proba gata de lucru trebuie sa nu contina fibrina,hematii sau alte particule in
suspensie.
 Probele de ser, plasmă sunt stabile 7 zile la 2 – 80 C, o lună la -200 C.
 Proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului,inainte
de a fi lucrata.

2. prezinta semne de contaminare bacteriana(tulbure,val la suprafata).
Cresteri: corticosteroizi, tetracicline, tiroxina (exces), medicamente nefrotoxice:
Metale: antimoniu, arsenic, bismut, cadmiu, cupru, aur, fier, plumb, litiu, mercuriale,
argint, talium, uraniu.
Analgezice: acetaminofen supradozat, aminopirina, antiinflamatoare nesteroidiene
(ibuprofen, indometacin, naproxen, fenoprofen), fenacetina, fenilbutazona, salicilati.
Antimicrobiene: aminoglicozide (ca: amicacin, gentamicin, kanamicina, neomicina,
streptomicina, tobramicina), amfotericin B, capreomicin, cefalosporine, (cefaloridina,
cefalotin), colistin, cotrimoxazol, foscarnet, peniciline (ex : ampicilina, meticilina, oxacilina),
polimixina B, rifampin, sulfonamide, tetracicline, vancomicina.
Antineoplazice: cisplatin, ciclofosfamida, ifosfamida, metotrexat (doza mare),
mitomicina, nitrosouree (ex : lomustin, semustin), plicamicin (nitramicin), streptozocin.
Solventi organici: benzen, tetraclorura de carbon, etilenglicol, tetracloretilen.
Scaderi: hormonI de crestere.

Cresteri: hemoliza, ioni amoniu.
Scaderi: citrat de sodiu, fluorura de sodiu (concentratie mare).
5.2. TESTE COLORIMETRICE, END UP: IRON, MAGNEZIU, CALCIU, ACID
URIC, PROTEINE TOTALE, BILIRUBINA DIRECTA, BILIRUBINA TOTALA,
TRIGLICERIDE, COLESTEROL, HDL-COLESTEROL DIRECT, GLICEMIE
5.2.1. DETERMINAREA FIERULUI

Prelevare proba:
Pregatire proba :
 Se separa serul prin centrifugare dupa formarea cheagului. Probele care se

 La animalele sanatoase, variatiile sunt decilabile in cursul zilei, scad dupa masa si
sunt mai pronuntate seara.
 Concentratii mari ale hemoglobinei pot conduce la valori fals crescute ale sideremiei
ca urmare a contaminării probei cu fierul legat de hemoglobină.
 In cazurile animalelor tratate cu deferoxamină, medicamentul are capacitatea de a lega
ionii de fier care nu vor mai participa la reactii rezultând astfel concentratii fals
scăzute de fier.
suspensie.
 Probele (ser/plasmă ) sunt stabile 1 zi la 20 - 25 0 C, 3 săptămâni la 2 - 8 0 C, -200C mai
mult de un an.
de a fi lucrata.

1. sangele este -intens hemolizat.
2. prezinta semne de contaminare bacteriana(tulbure,val la suprafata).
Valori crescute: cloramfenicol, cisplatin, estrogeni, etanol, fier dextran, plumb,
metotrexat, contraceptive orale.
Valori scazute: alopurinol, steroizi anabolizanti, aspirina (doze mari), corticotropin,
cortizon, metformin.
INTERFERENTE CHIMICE (BS-300):

Valori scazute: desferal 250 mg/dl, cupramine (penicilinamina).
5.2.2. DETERMINAREA MAGNEZIULUI

Prelevare proba:
Pregatire proba:
Daca proba prezinta dupa centrifugare un strat superior lipemic acesta se va indeparta.
suspensie.
de a fi lucrata.
 In cazul urinii recoltate pe 24 ore se recomandă colectarea acesteia într-un recipient
nemetalic, fără adaugare de conservanti.
Cresteri: aspirina (tratament prelungit), litiu, produse cu magneziu, medroxiprogesteron,
progesteron, triamteren, vitamina D (insuficienta renala cronica).
Scaderi: albuterol (salbutamol), aldosteron, aminoglicozide, ammonium chloride, amfotericin
B, saruri de calciu, cisplatin, citrati (transfuzie de singe), ciclosporina, digoxin, diuretice (acid
etacrinic, furosemid, diuretice tiazidice), etanol, glucagon, insulina (doze mari in coma
diabetica), laxative (abuz cronic), contraceptive orale, pentamidina, fenitoin.
INTERFERENTE CHIMICE BS-300):

Scaderi: fosfor seric = 9 mg/dl.
Cresteri: calciu seric total = 20 mg/dl, hemoliza (se elibereaza magneziul intracelular).
5.2.3. DETERMINAREA CALCIULUI

Prelevare proba:
Pregatire proba :
suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 7 zile la 20 - 250 C, 3 săptămâni la 2 - 80C sau 8
luni la – 200C, iar cele de urină 2 zile la 20 - 250 C, 4 zile la 2 - 80 C sau 3 saptamini la
-200C.
de a fi lucrata.

2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure,val la suprafata).
Cresteri: medicamente antiacide (alcaline), androgeni, saruri de calciu, calusteron,
danazol, dietilbestrol (crestere rapida in 24 ore la pacienti cu cancer de sin), dihidrotahisterol,
administrare cronica de diuretice (clortalidon, acid etacrinic, furosemid, tiazide),
ergocalciferol, isotretinoin, litiu, progesteron, PTH, tamoxifen, testolactona, vitamina D,
vitamina A.
Scaderi: albuterol, alprostadil, aminoglicozide (ex : gentamicin), asparaginaza,
barbiturice (la batrini), calcitonina, carbamazepin, carbenoxolona, carboplatin,
corticosteroizi; diuretice (efect initial): acetazolamida, acid etacrinic, furosemid;
ergocalciferol, estrogeni (in post-menopauza), fluoruri, gastrina, glucagon, glucoza,
indapamid, insulina, izoniazida, laxative (exces), saruri de magneziu, meticilina, fenitoin,
fosfati, plicamicin, solutii saline (efectul apare in caz de hipercalcemie), tetraciclina (in
graviditate), suramin 300 Ig/ml.
5.2.4. DETERMINAREA ACIDULUI URIC

Pregatire pacient:
Se recolteaza a jeun,s ange venos, se preleveaza 5 ml sange.
Pregatire proba:
suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 5 zile la 2 - 80C sau 6 luni la - 200 C.
 Proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului,inainte
de a fi lucrata.

1. sangele este - intens hemolizat
2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure,val la suprafata)
Cresteri: blocanti betaadrenergici (atenolol, propranolol, nadolol, timolol), cisplatin,
corticosteroizi (in leucemii acute), ciclosporine, diazoxid, didanosine, diuretice (ex :
acetazolamida, clortalidon, acid etacrinic (oral), furosemid (oral), quinetazona, tiazide,
triamteren), epinefrina, etanol, etambutol, filgrastim, fructoza, acid nicotinic (doze mari),
norepinefrina, pirazinamida, salicilati (doze mici), unele antineoplazice (fludarabina,
hidroxiuree, idarubicin, mecloretamina), teofilina.
INTERFERENTE CHIMICE (BS-300) :

Scaderi: acid ascorbic (doze mari), acid gentisic (metabolit al salicilatului), hidralazina
(antihipertensiv).
5.2.5. DETERMINAREA PROTEINELOR TOTALE

Pregatire pacient:
Se recolteaza a jeun ,sange venos, se preleveaza 5 ml sange.
Pregatire proba:
suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 5 zile la 2 - 80C sau 6 luni la - 200 C.
de a fi lucrata.

1. sangele este intens hemolizat
2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure, val la suprafata)
INTERFERENTE CHIMICE
Cresteri: dextran, hemoliza
Cresteri: steroizi anabolizanti, androgeni, clofibrat, corticosteroizi, corticotropin,
epinefrina, insulina, progesteron, preparate tiroidiene.
Scaderi: alopurinol, estrogeni, repaus prelungit.
False cresteri: staza venoasa datorata unei ocluzii vasculare, sau unui colaps vascular
periferic.
False scaderi: recoltarea probei dintr-un punct aflat deasupra locului de perfuzare
(hemodilutie locala), perfuzii masive (hemodilutie).
5.2.6. DETERMIBAREA GLUCOZEI SERICE
Pregatire pacient:
Se recolteaza a jeun ,sange venos, se preleveaza 5 ml sange.
Pregatire proba:

 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 4 ore la temperatura camerei.
 separarea serului trebuie sa fie completa (centrifugare 10 minute la 2000t/min).
NOTA : valoarea glicemiei scade cu aproximativ 7% la fiecare 1 ora de mentinere a

probei necentrifugate, la temperatura camerei. Serul se analizeaza in maxim 4 ore; daca
acest lucru nu este posibil, serul se stocheaza la +2°C - +8o C sau la -18o C.
INTERFERENTE CHIMICE (BS-300 ):

Scaderi: acid ascorbic, lipemie, hemoliza, proteine totale serice < 5 g/dl, fibrina restanta (nu
centrifugati proba inainte de coagularea completa a sangelui), acetaminofen, levodopa.
Cresteri : proteine totale serice >10g/dl
Cresteri: ACTH, asparaginaza, agonisti beta adrenergici (ex. albuterol, isoproterenol,
terbutalina), cofeina, calcitonina (salmon), corticosteroizi, diazoxid, diuretice (acetazolamida,
clortalidona, acid etacrinic, furosemid, tiazide, triamteren), dopamina, epinefrina, estrogeni,
fructoza, glucagon, indometacin, carbonat de litiu, morfina, acid nicotinic (doze mari),
octreotid (somatostatin), contraceptive orale, fenotiazine, fenitoin, rifampin, streptozotocin,
teofilina, tiabendazol, D-tiroxina.
Scaderi: acetaminofen (doze toxice), blocanti beta adrenergici, steroizi anabolizanti (la
diabetici), antihistaminice, aspirina (doze toxice), bezafibrat, captopril, ciproteron,
disopiramid, etanol, fenfluramina (la diabetici), analogi ai guanetidinei, indometacin (efecte
variabile), marijuana, inhibitori MAO, nifedipina (neconcludent), pentamidina (dupa cateva
zile), pivampicilina, protionamida, spironolactona, trometamina.
5.2.7. DETERMINARE COLESTEROL TOTAL

Pregatire pacient:
Conditii optime pentru interpretarea corecta a rezultatelor:
Repaus alimetar de minim 12 ore.
Se recolteaza a jeun, sange venos, se preleveaza 5 ml sange.
Pregatire proba :
 Se separa serul in maxim 2 ore si se analizeaza cat se poate de repede.
suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 4 ore la temperatura camerei, 5-7 zile la +4o C, 3
luni la -20o C.
 separarea serului trebuie sa fie completa (centrifugare 10 minute la 2000rt/min)
Cresteri: amiodarone, androgeni, catecholamine, acid chenodeoxicolic (chenodiol),
ciclosporine, disulfiram, diuretice (efect mic), ergocalciferol (doze mari), etretinat,
corticosteroizi glucogenici, grasimi inalt saturate, dieta bogata in colesterol, izotretinoin,
levodopa, miconazole.
Scaderi: acid aminosalicilic, asparaginaza, carbutamida, colestiramina, clomifen, clonidina,
colestipol, ciproteron acetat, doxazosin, estrogeni, fenfluramina, derivati ai acidului fibric
(clofibrat, gemfibrozil) , inhibitori ai 3-hidroxi-3 metilglutaril-CoA reductazei (lovastatin,
pravastatin, simvastatin), hidralazina, interferon, ketoconazole (doze mari), dieta saraca in
colesterol si bogata in grasimi polinesaturate, niacina, neomicina, prazosin, probucol,
tiroxina.
5.2.8. DETERMINARE TRIGLICERIDE
Pregatire pacient:
Conditii optime pentru interpretarea corecta a rezultatelor:
Repaus alimetar de minim 12 ore.
Se recolteaza a jeun, sange venos, se preleveaza 5 ml sange.
 Se separa serul in maxim 2 ore si se analizeaza cat se poate de repede.

suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 4 ore la temperatura camerei, 5-7 zile la +4 o C, 3
luni la -20o C.
 separarea serului trebuie sa fie completa (centrifugare 10 minute la 2000rt/min).

Cresteri: glicerol liber (neesterificat) endogen crescut, ca de exemplu : in diabet
zaharat, ischemie cardiaca, administrare de medicamente antilipiemiante care elibereaza
glicerol.
Cresteri: betablocante, catecholamine, colestiramina, corticosteroizi, ciclosporine,
danazol, diazepam, diuretice, estrogeni, etanol, etretinat, interferon, isotretinoin, retinol, aport
caloric excesiv, dieta bogata in carbohidrati, miconazol IV.
Scaderi: acid ascorbic (doze mari), acid aminosalicilic, asparaginaza, acid
chenodeoxicolic (chenodiol), doxazosin, derivati ai acidului fibric (clofibrat, gemfibrozil),
heparina, niacin, acizi grasi omega-3 (ulei de peste), prazosin, terazosin, progestative.
5.2.9. DETERMINARE BILIRUBINA TOTALA
Pregatire pacient: a jeun
SPECIMEN RECOLTAT: sange venos

Cauze de respingere:
- specimen hemolizat
- specimen neprotejat de lumina
RECIPIENT DE RECOLTAT:
Vacutainer cu/fara gel activator (capac rosu).
CANTITATE RECOLTATA:
5 ml (pana la semn)
PRELUCRARE NECESARA DUPA RECOLTARE
Se separa serul imediat si se lucreaza in max. 4 ore; in perioada de asteptare, serul este
protejat de lumina (expunerea la lumina, produce scaderi semnificative dupa 2-3 ore). Daca
nu se poate lucra in 4 ore, serul separat se stocheaza la + 4 C sau - 20 C.
STABILITATE PROBA
Serul separat este stabil la intuneric:
- 4 ore la temperatura camerei
- 48 ore la +2°C - +80 C
- 6 luni la -200 C

Cresteri: Acid aminosalicilic, hemoglobina, levodopa, lipemie, fenazopiridina, cefotiam,
Pansporin, cefuroxim (Kefurox, Zinacef), biliverdina.
Scaderi: aminofenazona.
False scaderi: specimen care nu a fost pastrat la adapost de lumina.
I
NTERFERENTE IN VIVO :
Cresteri:
Medicamente care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi
Medicamente care produc:
a) hemoliza la pacienti cu deficit G6PD: cloramfenicol, sulfonamide,

aspirina, fenacetina, saruri organice de arsen, chinidina, chinina, clorochina, primachina,
pirimetamina, quinacrina, captopril, dapson, solapson, furazolidon, nitrofurantoin,
nitrofurazon, dimercaprol, albastru de metilen, acid nalidixic, fenazopiridina, probenecid.
b) hemoliza imuna: melfalan, metotrexat, amfotericin B, cefaloridina,
cefalotin, peniciline, sulfonamide, ibuprofen, acid mefenamic, fenacetina, carbamazepin,
clorpromazina, chinidina, chinina, procainamida, carbutamid, clorpropamida, tolbutamida,
acid p-aminosalicilic, insulina, izoniazid, levodopa, metildopa, rifampin, stibofen.
5.2.10. BILIRUBINA DIRECTA

Cresteri : amfotericin B, biliverdina, hemoglobina, levodopa, metotrexat,
nitrofurantoin, fenazopiridin, piroxicam, sulfasalazina (interferente spectrale - dezvolta
culoare galbena). La expunerea la lumina, se formeaza fotobilirubina, care va fi masurata
drept bilirubina conjugata (crestere de 1 mg/dl)
Cresteri: carbamazepin, izotretinoin, fenobarbital, fenitoin
5.3. DETERMINAREA ELECTROFOREZEI SERICE
Pregatire pacient:
Se recolteaza a jeun ,sange venos, dupa dezinfectia locala a regiunii, folosind ac steril de
unica folosinta, infiletat in holder, iar la capatul protejat in cauciuc se ataseaza vacueta cu dop
rosu. Se preleveaza 5ml sange.
Pregatire proba:

suspensie.
 Probele de ser/plasmă sunt stabile: 7 zile la 2 - 8 0C , serul va fi depozitat imediat dupa
obtinerea prin centrifugare.

1. sangele este - intens hemolizat
2. prezinta semne de contaminare bacteriana (tulbure, val la suprafata)
INTERFERENTE PENTRU ALBUMINE:

Scaderi: allopurinol, asparaginaza, azatioprin, clorpropamid, cisplatin, dapsone, dextran,
estrogeni, ibuprofen, izoniazida, nitrofurantoin, contraceptive orale, fenitoin, prednison (doze
mari), sargramostim, acid valproic.
Scaderi: clofibrat, fenilbutazona.
Erori: hemoliza, ser chilos, precipitate.
INTERFERENTE PENTRU alpha-1 GLOBULINE

Cresteri: testosteron.
INTERFERENTE PENTRU alpha-2 GLOBULINE

Cresteri: estrogeni, fenitoin.
Scaderi : asparaginaza.
INTERFERENTE PENTRU beta GLOBULINE

Cresteri: estrogeni.
Scaderi: asparaginaza.
INTERFERENTE PENTRU gama GLOBULINE

NOTA: langa fractia gamaglobuline, poate sa apara un peak de fibrinogen
1. la cazurile tratate cu anticoagulante
2. daca sangele a fost centrifugat, inainte de a coagula complet
3. in coagulopatii
6. RECOLTARE ESANTIOANE PENTRU DETERMINARI HORMONI

6.1.TSH-Hormon de stimulare tiroidiana
Prelevare proba:
Se recolteaza a jeun ,sange venos, dupa dezinfectia locala a regiunii, folosind ac steril
de unica folosinta, infiletat in holder, iar la capatul protejat in cauciuc se ataseaza
vacueta cu dop rosu.
Se preleveaza 5ml sange

suspensie.
 8 ore la temp camerei, 48 ore la o temperatura de 2-8oC.
 dupa 7 zile de la prelevare si separarea serului, proba se congeleaza la o temperatura
de -20oC pe o perioada nedeterminata, fara sa prezinte diferente de performanta.
 se vor evita congelarile si decongelarile repetate (nu apar modificari ale rezultatelor la
3 cicluri de congelare decongelare).
 proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului.
 proba se lucreaza in maxim 3 ore de la incarcarea ei in aparat.
Nota:
Valorile scazute de TSH sau TSH nedecelabil impun o dozare a Free-T4 pentru un
diagnostic de hipertiroidism.
Explorarile recente cu radioizotopi pot modifica rezultatele testului.
Afectiunile debilitante pot ↓ nivelele TSH.
Cresteri: acidul valproic, agentii antitiroidieni,amiodarona, benserazida, flunarizina,
iosura de potasiu, litiul, metoclopramidul, morfina, propanololul, tratament substituiv cu
hormoni tiroidieni si derivati ai acestora, propiltiouracil, TRH (thyrotropin releasing
hormone).
Scaderi: acidul acetilsalicilic,carbamazepina, corticosteroizii,dopamina, heparina,
levodopa, nifedipina, piridoxina si T3 (triiodotironina).
6.2 Free T4 (Tiroxina libera)

Prelevare proba :
Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop rosu. Se preleveaza 5ml sange.

suspensie
 8 ore la temp camerei, 48 ore la o temperatura de 2-8oC.
 dupa prelevare si separarea serului, proba se congeleaza la o temperatura de -20 oC
nedeterminat fara sa prezinte diferente de performanta.
 Proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului.
 Proba se lucreaza in maxim 3 ore de la incarcarea ei in aparat.
Nota:
Rezultate fals crescute la pacientii cu tratament cu anticorpi monoclonali de soarece
(HAMA), nu se va face dozarea pe Axsym in acest caz. Diagnosticul se va face in
concordanta cu datele clinice si cu alta dozari ale hormonilor tiroidieni.
INTERFERENTE: cu fenilbutazona,difenilhidantoin, salicilatii cu care exita competitie

pentru locusurile de legare a proteinelor si care scad nivelul de T4.
Nota: la pacientii hipotiroidieni, dupa administrare de tiroxina, nivelul de tiroxina libera

creste, atingind un maxim, la 1-6 ore de la ingestie; in consecinta, proba trebuie prelevata
exact inainte de administrarea dozei urmatoare de tiroxina.
Daca pacientul se afla in tratament cu biotina >5 mg/zi, recoltarea de sange pentru
determinarea FT4, prin electrochemiluminiscenta, se face la 8 ore dupa ultima administrare.
Daca pacientul se afla in tratament cu medicamente hipolipemiante care contin tiroxina,

recoltarea de sange pentru determinare FT4, se va face la 4-6 saptamini dupa intreruperea
acestuia.
Cresteri: acid acetilsalicilic, , danazol, propanolol, heparina, administrarea exogena de
levotiroxina.
Scaderi: anticonvulsivante (carbamazepin, fenitoin), metadona, rifampin,
antiinflamatoare (salicilati, fenilbutazona), copii nounascuti prematur.
7. RECOLTARE MARKERI INFECTIOSI

7.1. ANTIGEN HBs
Prelevare proba:
 Se recolteaza a jeun ,sange venos, in vacueta cu dop rosu
 Se preleveaza 5ml sange
 Se separa serul prin centrifugare dupa formarea cheagului
 Probele care se centrifugheaza inainte pot avea fibrina care poate da rezultate
false.
 Daca proba prezinta dupa centrifugare un strat superior lipemic acesta se va
indeparta
suspensie.
Conservare proba :
 8 ore la temp camerei, 4 zile la o temperatura de 2-8oC
 se vor evita congelarile si decongelarile repetate
 proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului,
inainte de a fi lucrata.
7.2. Ac Anti HBs

Prelevare proba:
Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop rosu. Se preleveaza 5 ml sange.
Pregatire proba:
suspensie.
Conservare proba
 8 ore la temp camerei, 4 zile la o temperatura de 2-8oC.
 proba congelata se va omogeniza prin miscari blande de rasturnare a tubului,inainte
de a fi lucrata.
INTERFERENTE: rezultate neconcludente in cazul tratamentului cu biozina in doze mari.

.
7.3. Ac Anti HCV
Prelevare proba:
Pregatire proba:
suspensie.
Conservare proba
-8 ore la temp camerei, 4 zile la o temperatura de 2-8oC.
de a fi lucrata.
INTERFERENTE: rezultate fals negative pot fi intalnite la animalele imunodeprimate

sau cu insuficienta renala. Rezultate fals pozitive pot aparea in boli autoimune.
8. RECOLTARE DETERMINARI MARKERI TUMORALI

8.1. PSA TOTAL
Prelevare proba:
Pregatire proba :

suspensie.
Conservare proba:
 3 ore la temp camerei, 24 ore la o temperatura de 2-8oC-
 dupa prelevare si separarea serului, proba se congeleaza la o temperatura de -20 oC, 5
luni fara sa prezinte diferente de performanta.
de a fi lucrata.
Testul se efectueaza inaintea efectuarii tuseului/examenuliu (trans)rectal sau la cateva ore

dupa acesta!
INTERFERENTE:
Examinarile rectale pot ↑ usor nivelele PSA.
Manipularea prostatei prin biopsie sau rezectie transuretrala cresc de asemenea nivelele; se
recomanda efectuarea testului inaintea acestor proceduri sau dupa un interval de 6 saptamani.
9. RECOLTARE PENTRU DETERMINARI BIOCHIMICE DIN URINA EX URINA -

SUMAR SI SEDIMENT
PREGATIRE PACIENT: nu este necesara

SPECIMEN RECOLTAT: prima urina de dimineata
PRELUCRARE NECESARA DUPA RECOLTARE:

- daca proba nu se poate lucra in primele 2 ore de la recoltare, va fi tinuta la +2°C - +8°C; ea
va fi lucrata in ziua respectiva.
STABILITATE PROBA:
- 2 ore la temperatura camerei pana la sfirsitul zilei, la +2°C -+8°C
Scaderi: urina alcalina (pH > 6,5)
Cresteri: proteine urinare in concentratie de 100-750 mg/dl
Cresteri: acetazolamida, aldosteron, amilorid, amfotericin B, carbenoxolona, epinefrina,
mafenid, niacinamida, fenacetina, citrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, expunere indelungata
a specimenului la temperatura camerei.
Scaderi: fosfat acid, clorura de amoniu, acid ascorbic, corticotropin, diazoxid, metenamina
hipurat si mandelat, metionina.
Fals negativ: diureza crescuta - urina nu stationeaza suficient in vezica urinara (pacientul
trebuie sa bea mai putina apa in seara care precede testul); vitamina C in doze mari, consum
de suc de fructe (recoltarea de urina se va face la 10 ore dupa ultima ingestie); hranire
exclusiv prin perfuzie; infometare.
Fals pozitiv: fenazopiridina, suprainfectarea specimenului tinut la temperatura camerei.
False cresteri: in timpul sau dupa perfuzia cu polivinilpirolidona, fenazopiridina; resturi de
saruri cuaternare de amoniu (detergenti) sau clorhexidina (dezinfectante), amidoamine in
recipientul de recoltare reutilizat (agenti de inmuiere).
False scaderi: albuminuria masiva diminua sensibilitatea determinarii; acid ascorbic (doze
mari sau consum de suc de fructe) - se va repeta determinarea la 10 ore dupa ultima
administrare; prezenta de corpi cetonici in urina.
PENTRU GLUCOZA:
Cresteri: carbamazepin, corticosteroizi, D-tiroxina, diuretice (ex: acetazolamida,
clortalidon, acid etacrinic, furosemid, tiazide), EDTA, carbonat de litiu, acid nicotinic,
fenotiazine.
Cresteri: perhidrol, hipoclorit, detergenti (utilizate pentru spalarea recipientelor de
recoltare).
Scader : acid ascorbic (la un nivel de glucoza < 100 mg/dl), aspirina, levodopa,
diuretice mercuriale, tetracicline preparate cu acid ascorbic, acid 5 hidroxiindolacetic,
dipirona.
PENTRU CORPI CETONICI:

a) pentru ACETO ACETAT INTERFERENTE CHIMICE:
Cresteri: acetil cisteina, captopril, cisteina, dimercaprol (BAL), 8-hidroxiquinolina
(prezervant), levodopa, mesna (2-mercaptoetansulfonat de sodiu), D-
penicilamina, fenazopiridina, fenolftaleina, fenilcetone.
Cresteri: aspirina (intoxicatie), etanol, anestezie cu eter, inozitol, izopropanol,
metformin, metionina, acid nicotinic, fenformin, acid valproic.
b) pentru ACETONA INTERFERENTE CHIMICE:
Cresteri: captopril, levodopa, mesna (2 mercaptoetan sulfonat de sodiu), alti compusi cu
radical -SH; nivel crescut de fenilcetone, 8 hidroxiquinolina (prezervant).
c) pentru ACID BETA HIDROXIBUTIRIC

Reactii fals pozitive: mesna, acetilcisteina, cisteina, dimercaprol, captopril, D-penicilamina.
PENTRU UROBILINOGEN:
Cresteri: administrare de bicarbonat de sodiu (urina alcalina) care creste clearance-ul
urobilinogenului.
False cresteri: in porfirie acuta (porfobilinogenul da reactii fals pozitive), urina care nu
este proaspata.
Scaderi:
- urina tinuta la temperatura camerei si la lumina
- antibiotice care suprima flora intestinala
- medicamente care contin coloranti derivati azo
PENTRU BILIRUBINA
False cresteri: - contaminarea urinii cu materii fecale
Cresteri: clorpromazina, fenotiazine (doze mari), metaboliti ai fenazopiridinei (Pyridium),
etoxazen (Serenium), etodolac (Lodine), urobilina (concentratii mari), indican, metaboliti ai
medicamentelor antiinflamatoare, acid mefenamic, acid flufenamic, salicilati (produc o
culoare rosie-portocalie a urinii), metaboliti ai unor anestezice locale, in general orice
medicamente care coloreaza urina in rosu sau care vireaza la rosu, in mediu acid.
NOTA: Limita de sensibilitate a strip-ului este 0.5 mg/100 ml; in anumite conditii, chiar
0.2-0.4 mg/100 ml pot da o citire pozitiva (falsa).
False scaderi: expunere lunga a urinii la temperatura camerei si la lumina.
Scaderi: acid ascorbic (doze mari), nitriti (infectii urinare).
SEDIMENT URINA
INTERFERENTE:
PENTRU CELULE:
PENTRU CELULE EPITELIALE TUBULARE:
Cresteri: acetaminofen, saruri de bismut, cofeina, calcitonina, cortizon, fenacetina, salicilati,
thalium, ulei de ricin.
PENTRU CELULE EPITELIALE SCUAMOASE:

Cresteri: contaminarea urinii cu fluide vaginale
PENTRU ERITROCITE:
Cresteri: allopurinol, amfotericin, anticoagulante, aspirina, colchicina, ciclofosfamida, aur,
indometacin, levodopa, metenamina, oxifenbutazona, peniciline, fenoli, fenilbutazona,
substante radiologice de contrast, sulfonamide, turpentina.
PENTRU LEUCOCITE:
Cresteri: allopurinol, ampicilina, aspirina, capreomicin, heroina, iopodat, saruri de fier,
kanamicina, levodopa, meticilina.
PENTRU CILINDRI HIALINI :

Cresteri: amfotericina, cefaloridina, acid etacrinic, furosemid.
PENTRU CILINDRI GRANULARI:

Cresteri: amfotericina, saruri de bismut, calcitonina, cefaloridina, indometacin, kanamicina.
PENTRU CRISTALE:
Unele medicamente pot forma cristale in urina, mai ales, la valori extreme de pH; ex:
substante radiologice de contrast, ampicilina, sulfonamide, 6 mercaptopurina, primidona.
Dieta poate determina aparitia unor anumite cristale in urina
Unele toxice pot determina aparitia de cristale in urina; de ex: etilenglicol, metoxifluran:
provoaca aparitia de oxalat de calciu in sedimentul urinar.
10. RECOLTARE ESANTIOANE PENTRU EXAMINARI BACTERIOLOGICE

10.1.Urocultura Pregatire pacient:
Prelevare proba:
 Se recolteaza urina matinala (in care incarcatura microbiana este mai mare) sau la cel
putin 3 ore de la ultima mictiune.
 Se recolteaza 20-30 ml urina din jetul mijlociu fara a se atinge marginea superioara a
flaconului.
 Urina se colecteaza intr-un recipient steril, cu grija pentru a se evita contaminarea
secundara (nu se atinge interiorul capacului).
 Flaconul se inchide si eticheteaza cu datele corespunzatoare de identificare.
Pentru pacientii sondati recoltarea se face astfel:

Prin punctionarea sondei in locul special punctionarii dupa o dezinfectie riguroasa.
 Analiza se efectueaza in scopul diagnosticarii unei bacteriurii semnificative si a

depistarii germenilor patogeni
 Cresterea in culturi a mai mult de 100 000 de UFC/ml indica o bacteriurie
semnificativa, intre 10 000 si 100 000 UFC/ml – o bacteriurie posibila, iar mai putin
de 1000 de UFC/ml – posibila contaminare.
 Nu se executa antibiograma pentru probele care sunt considerate contaminate sau
avand sub 100 000 UFC/ml.
10.2. Coprocultura
Prelevare proba: produsul care permite cele mai multe izolari este scaunul proaspat
emis spontan.
La anialele bolnave, in perioada de stare din scaunul spontan obtinut, cu sau fara
administrare de purgativ se preleva cu ajutorul linguritei coprocultorului portiuni din scaunul
cu mucus si eventual urme de sange, iar cand lipsesc se recolteaza boluri fecale din 2-3 locuri
diferite. Prelevarea se face intr-un recipient de plastic, steril, cantitatea fiind de minim 5
grame (cam cat permite lingurita coprorecoltorului), iar daca scaunul este lichid recoltorul
trebuie umplut in proportie de ½.
Conservare proba: nu se conserva la frigider si isi mentine stabilitatea timp de 2 ore la
temperatura camerei. Daca insamantarea nu se poate face in 2 ore se foloseste mediul de
transport Cary Blair (in 10 ml de mediu lichid se suspenda 1-3 grame de scaun). Conservarea
prin refrigerare este limitata pentru etiologii bacteriene la cel mult 24 de ore la 4 grade
Celsius.
10.3. Cultura secretie vaginala

Pregatire pacient:
• Se recolteaza cu tampon steril din fundul de sac vaginal.
• In vulvo-vaginite vom sterge cu 2 tampoane sterile orificiul vaginal si fundul de sac
vaginal posterior. Cand la inspectia mucoasei se observa leziuni (eroziuni, ulceratii, zone
hemoragice ) prelevarea se face din zonele de afectare maxima.
• In cazul unei cervicite, se preleva doua tampoane. Se indeparteaza secretiile
restante de la nivelul exocolului iar apoi se tamponul de vata este rotit de citeva ori in orificiu
colului. Tamponul se retrage cu grija pentru a evita contaminarea cu flora vaginala
Pregatire probe:
o tampoanele cu secretie vaginala, se insamanteaza imediat dupa recoltare.
o Culturile endocervicale sunt sterile, intrucat endocolul este lipsit de
o germeni.
o proba este stabila 2 ore la temperatura camerei si nu se conserva intre +2 si +8
grade Celsius
o daca insamantarea nu se poate face imediat se utilizeaza mediul de transport
Amies, Stuart sau mediul specific microrganismului de depistat (mediu pentru
Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia etc)
10.4. Cultura exsudat faringian

Pregatire pacient:
o Se recolteaza cu tampon steril la nivelul amigdalelor sau in absenta acestora

pilierii, valul palatin si peretele posterior al faringelui. In prezenta unei
ulceratii sau exsudat se va recolta la nivelul acestora.
o In cazul unei suspicicuni de difterie recoltarea se va face la periferia falselor
membrane.
o Pentru Candida prelevarea se va face la nivelul limbii palatului si pe fata
interna a obrajilor.
Pregatire proba:
o se insamanteaza imediat.
o Nu se efectueaza antibiograma pentru Streptococul beta hemolitic de grup A.
Conservare proba:
o Proba nu se conserva intre +2 si +8 grade Celsius.
o Daca insamantarea nu se poate face imediat se foloseste mediul de conservare
si transport Amies.
10.5. Cultura secretie plaga, fistula, abces

Pregatire pacient:
o tegumentul din jurul regiunii lezate se curata de tesutul necrozat si se dezinfecteaza.
Prelevare proba:
o se recolteaza cu un tampon steril.

o tampoanele cu secretie, se insamanteaza imediat dupa recoltare.
o proba nu se conserva intre +2 si +8 grade Celsius, stabilitatea fiind de cel mult o
jumatate de ora.
10.6. Cultura secretie auriculara

Pregatire pacient:
o se curata tegumentul periauricular.
Prelevare proba:
o in cazul otitei cronice se va recolta cu ajutorul a doua tampoane sterile: unul va
servi examenului direct iar cel de-al doilea pt cultura.
o in cazul otitei externe: se vor elimina crustele prezente in conductul auditiv
extern cu ajutorul unui prim tampon umidificat, apoi se vor recolta doua
tampoane sterile, unul va fi folosit pentru examenul direct iar cel de-al doilea
petru insamintarea pe medii de cultura.
o se insamanteaza imediat.
Conservare proba:
daca proba nu va putea fi insamintata imediat, se va folosi mediu de
transportbAmies.
10.7. Culturi din lichide patologice

Pregatire pacient:
o Dezinfectia tegumentului trebuie sa se faca succesiv cu alcool 70% si apoi un
produs iodat; pentru obtinerea efectului antiseptic maximal este de dorit un
contact antiseptic – tegument de 1-2 minute.
Prelevare proba:
Se recolteaza prin punctie si aspiratie cu ac si seringa sterile lichidul patologic ( pleural,
pericardic, sinovial, articular etc.) in eprubeta sterila
o Se insamanteaza imediat ( in cel mult 30 de minute de la recoltare)
Conservare proba:
o Proba nu se conserva intre 2-8 grade Celsius.
10. EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC
PREGATIRE PACIENT
Pacientul :
- nu i se vor administra laxativ inainte de recoltare
- in saptamina premergatoare recoltarii, nu i se vor administra: tetracicline,
antiamoebiene, antidiareice, antiacide.
Se recomanda 3 examene succesive, la interval de 7 zile.
SPECIMEN RECOLTAT
- fecale proaspete
Se transporta la laborator in maxim 1 ora.
Cauze de respingere :
- specimen obtinut cu uleiuri minerale, bismut, compusi de magneziu
- specimen care nu a fost adus la laborator in maxim 1 ora
- recipient murdar pe exterior
- specimen contaminat cu urina
- cate o cantitate de marimea unei alune, recoltata din 3 portiuni ale bolului fecal.
PRELUCRARE DUPA RECOLTARE: se examineaza in maxim 1 ora

STABILITATE PROBA: maxim 1 ora la temperatura camerei
NOTA: nu se pastreaza la +2°C-+8°C
INTERFERENTE
o un singur examen negativ nu exclude posibilitatea infestarii parazitare
o examenul pentru Giardia poate fi negativ in stadiile precoce ale infestarii, in
infestari cronice, la pacienti care elimina ciclic parazitul
o rezultate fals negative pot sa apara daca in saptamina care precede testul, s-a
administrat: bariu, bismut, Metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina,
medicamente antiamoebiene, antidiareice, antiacide.

Extras Manual de Recoltare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extras Manual de Recoltare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE RECOLTARE A PROBELOR BIOLOGICE

Nu se recolteaza urina pentru examenul sumar in timpul fluxului estral;

Recoltarea materiilor fecale

I. ETAPELE DE LUCRU PENTRU RECOLTAREA PROBELOR

In general, pentru a se evita interpretarea eronata a datelor de laborator, recoltarea

Identificarea pacientului este foarte importanta pentru ca personalul sa se poata asigura

1.3. Recoltarea probelor biologice

1.3.1 Materiale necesare procesului de recoltare esantioane primare

1.3.2. Recoltarea sangelui venos cu vacutainer

Recoltarea se face dimineata, a jeun.

 Se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila, sezand, iar un ajutor se va asigura ca

1.3.3. Ordinea recoltarii:

1.4 Etichetarea tuburilor cu probe de sange si inregistrarea orei de recoltare

 numele si/sau nr. de identificare al pacientului;

1.5. Transportul probelor biologice

Transferul probelor biologice la laborator de la punctele de recoltare se face in cutie

In aceste cazuri se va avea in vedere evitarea producerii hemolizei probelor de sange.

Probele biologice se analizeaza in maxim 2-4 ore de la recoltare, in functie de tipul de

1.6. Depozitarea probelor biologice

1.7. Cauze frecvente de aparitie a erorilor

Nerespectarea standardelor de pregatire a pacientilor, de recoltare, de transport sau

• inscriptionarea gresita a recipientelor;

In ciuda respectarii procedurilor din faza preanalitica ramane totusi ca si cauza de

1.7.1. Proba hemolizata

Nu se lucreaza in mod obisnuit!

Se poate lucra in conditii de urgenta, specificindu-se pe Buletinul de analiza ca serul a

Hemoliza este definita ca eliberarea componentelor intracelulare eritrocitare sau a altor

 imunologice – hemoliza dependenta de complement, in cazul transfuziilor;

a) cresterea concentratiei constituentilor intracelulari in spatiul extracelular.

Constituentii intracelulari cu concentratie de 10 ori mai mare decat in spatiul

Componentii intracelulari pot interveni direct sau indirect in metoda analitica.

1.7.2 Proba lipemica

Cel mai frecvent, lipemia este determinata de cresterea concentratiei trigliceridelor in

a) Interferenta in analizele spectrofotometrice

Lipemia interfera in determinarile spectrofotometrice prin absorbtia de radiatie si

b) Efectul depletiei de volum

Lipoproteinele determina o scadere aparenta a concentratiei analitilor prin reducerea

c) Interferenta prin mecanisme fizico-chimice

Mecanisme de interferenta ale bilirubinei:

Bilirubina prezinta o absorbtie crescuta la lungimi de unda de 340 nm si 500 nm.

Bilirubina interfera in metodele bazate pe sistemul oxidaza/peroxidaza. Proportional cu

2. RECOLTARE ESANTIOANE PENTRU HEMATOLOGIE

2.1 HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA

2.1.1. FORMULA LEUCOCITARA, MORFOLOGIE ERITROCITARA

Scaderi: prezenta de aglutinine la rece poate determina o scadere falsa a numarului de

Cresteri: Hipertrigliceridemie, numar de leucocite > 25 000/microlitru

g. LARGIMEA DISTRIBUTIEI ERITROCITARE:

 Antineoplazice: actinomicina D, asparaginaza, azathioprin, busulfan, clorambucil,

Antineoplazice: actinomicina D, amsacrina, asparaginaza, azatioprina, busulfan, carboplatin,

2.2. DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE OAB si FACTORULUI RH

INTERFERENTE: Proteine serice anormale, inlocuitoare de plasma, eritrocite

 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop NEGRU (citrat de sodiu). Se

2. RECOLTARE ESANTIAONE HEMOSTAZA

3.1. TIMP DE TROMBOPLASTINA PARTIAL ACTIVAT (APTT), TIMP DE

4. RECOLTARE ESANTIOANE IMUNOLOGIE

 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU.

Serurile intens lipemice dau reactii nespecifice.

 Se recolteaza a jeun, sange venos, in vacueta cu dop ROSU.

Scaderea ponderala, supresolicitarea fizica sau administrarea de fibrati/statine pot ↓

Antiinflamatoarele nesteroidiene, salicilatii si steroizii pot determina teste fals negative

Nivele ↑ pot apare la pacientii cu hipertensiune arteriala, indice de masa corporala

Estrogenii si progesteronul pot ↑ nivelele.

4.3 HELICOBACTER PYLORI (H.P.)