• RECOLTĂRI PRODUSE BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE

• GENERALITĂŢI

Importanţa examenelor de laborator:

 completează simptomatologia cu elemente obiective;

 confirmă sau infirmă diagnosticul clinic;

 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului;

 confirmă vindecarea, semnalează apariţia unor complicaţii;

 permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase şi persoanele sănătoase purtătoare de

germeni patogeni.

• GENERALITĂŢI

Rezultatele examenelor de laborator depind de corectitudinea cu care s-a făcut recoltarea ,

astfel, AM va trebui să respecte următoarele reguli:

 să respecte orarul recoltărilor;

 să pregătească pacientul;

 psihic: informare asupra necesităţii tehnicii, instruire asupra comportamentului

său în timpul recoltării, colaborarea P fiind un element principal pentru reuşita
recoltării;

 fizic: regim alimentar, repaus la pat, aşezarea într-o anumită poziţie - în funcţie de
recoltarea ce se va efectua.

• GENERALITĂŢI

 să completeze imediat şi corect buletinele de analiză şi să eticheteze recipientele cu

produsele recoltate, pentru a evita înlocuirea rezultatelor între ele

 buletinul de analiză va cuprinde: numele şi prenumele pacientului, secţia, numărul

salonului, analiza cerută, data recoltării, numele celui care a recoltat şi a medicului
care a solicitat recoltarea.

 etichetarea produselor se face prin scriere directă pe flacon sau recipient cu

marker sau prin etichete lipite; un produs neetichetat nu poate fi folosit pentru
analize.

• GENERALITĂŢI

 recoltarea în condiţii sterile urmăreşte ca produsul recoltat să nu se suprainfecteze;

suprainfectarea se poate produce cu germeni din afară, proveniţi de la bolnav, asistenta
medicală, din aer, de pe instrumentele cu care se lucrează;

 transportul produselor recoltate trebuie să se efectueze astfel încât acestea să ajungă cât
mai repede la laborator; când se transportă în altă localitate, se ambalează în aşa fel încât
recipientele să nu se spargă sau produsele să se deterioreze.

• GENERALITĂŢI
 Recoltările se fac diferenţiat, în funcţie de produs, cu:

 seringi şi ace

 pipete Pasteur

 plăci Petri

 pense pentru biopsie

 dispozitiv cu circuit inchis (pentru hemoculturi)

 tampon steril montat pe porttampon

 ansă de platină

 sistem safety monovette ( sistem de recoltare a sângelui care foloseşte atât principiul
vacuumului cât şi pe cel al aspiraţiei).

• GENERALITĂŢI

 Cele 3 examene minime obligatorii (examenul sângelui, sedimentul urinar şi produse

biologice care provin din sau de la focarele infecţioase) ce pot fi executate într-o oră, sunt
de neînlocuit în toate situaţiile în care sunt şanse de a descoperi la microscop agenţii
patogeni responsabili de infecţii sau cel puţin unele aspecte morfologice care pot contribui
la un diagnosic precoce.

• GENERALITĂŢI

Aceste examene trebuie să cuprindă neapărat următoarele 3 aspecte:

a. studiul calitativ al tuturor elementelor ( bacterii, fungi, paraziţi, celule de diferite feluri)

b. aprecierea cantitativă globală a acestor elemente, de obicei se apreciaza :

 în număr “ foarte mare”, “mare”, sau “ mic” pe câmp microscopic sau

 elemente “ rare” sau “ foarte rare”, câte unul la un câmp, 10 sau mai multe câmpuri
microscopice

c. aprecierea proporţională între diferitele feluri de elemente, de exemplu între coci şi bacili;
germeni Gram +, -, între fungi şi alte elemente; între germeni şi diferite feluri de celule

• GENERALITĂŢI

Neglijarea sau minimalizarea acestor 3 examene poate costa uneori viaţa unui pacient. Din orice
produs trebuie efectuate, pe cât se poate, cel puţin 4-5 frotiuri:

 primul este colorat cu albastru de metilen( coloraţia pune în evidenţă forma, gruparea şi
eventual raporturile germenilor cu leucocitele sau cu alte elemente prezente în frotiu)

 al 2-lea cu coloraţia Gram şi după caz

 al 3-lea cu coloratia Ziehl ( ca cea cu albastru; produsul se coloreaza în rosu; Ziehl – Nielsen
-se utilizează pentru punerea în evidenţă a bacilului tuberculozei şi cel al leprei)
  următoarele se ţin de rezervă pentru a se colora Giemsa (pentru colorarea
preparatelor de sânge în care se cercetează spirochetele, toxoplasma etc), cu alţi coloranţi
sau pentru a se repeta coloraţiile greşite

 pe lânga aceste examene este necesar să se efectueze şi culturi, prin însămânţări pe medii
solide şi lichide.

• GENERALITĂŢI

Clasificarea prelevatelor

I. Prelevate fără floră supraadăugată: - cele din cavităţi naturale aseptice la persoane
sănătoase, prelevarea fiind făcută în condiţii de asepsie, unele prin manevre chirurgicale:

1. Sângele;

2. LCR;

3. Exudate (puncţii pleurale, osoase, colecţii neabcedate spontan);

4. Măduva osoasă;

5. Fragmente de exereză(prelevate chirurgical).

• GENERALITĂŢI

Clasificarea prelevatelor

II. Prelevate potenţial contaminate:

1. urina – pentru a fi necontaminată se prelevează prin puncţie suprapubiană

2. Bila.

III. Prelevate conţinând floră asociată:

1. materii fecale;

2. spută;

3. lichid de vomă, resturi alimentare, alimente;

4. prelevate necrotice;

5. urina sau bila pentru examen calitativ.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Pentru a "ajuta" şi a fi folositori, atunci când ne ocupăm de recoltări trebuie să avem în minte
răspunsul la cei 3 "C":

 CÂND?,

 CUM?,

 CÂT?

• RECOLTAREA SÂNGELUI
CÂND?

 după o perioadă standard de post de 12 ore (minim 4 ore),

 după o perioadă de 12 ore de efort fizic redus,

 după 30 minute de repaus fizic,

 respectând, de preferinţă, acelaşi interval de timp al recoltării (dimineaţa între orele 7-9)

 respectând aceeaşi durată de aplicare a garoului (maxim 1 minut)

 evitând închiderea şi deschiderea repetată a pumnului

 dar la nevoie oricând,

 sau la anumite ore, când se suspectează o anumită periodicitate a înmulţirii agenţilor

patogeni.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

CUM?

 Prin puncţie venoasă cu ajutorul:

 seringii şi acului;

 holder + ac pentru holder ;

 sistem safety monovette;

 Prin înţeparea pulpei degetului, lobului urechii şi/sau a călcâiului

 Pe substanţe anticoagulante sau nu - folsind vacutainere/ dispozitive monovette specifice

fiecărui tip de analiză.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

CÂT?

 hematologie: 2-3 ml sânge,

 hemostază: 2-5 ml sânge,

 VSH: 1,6 ml sânge+0,4 ml citrat de sodiu

 teste hormonale: 2 ml sânge pentru 3-4 teste,

 teste pentru markeri tumorali şi virali: 2 ml sânge pentru 3-4 teste,

 chimie clinică generală: 5-10 ml de sânge;

 gaze în sânge: sânge arterial- 1 ml sânge heparinat,

 teste imuno-enzimatice: 1 ml sânge pentru 3 – 4 teste.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

În cazul în care se recomandă mai multe tipuri de analize, ordinea va fi următoarea:

 sânge pentru hemocultură,

  sânge pe EDTA (sistem de recoltare vidat cu capac mov),

 sânge pe heparină,

 sânge pe tub fără aditivi anticoagulanţi, dar cu activatori ai coagulării,

 sânge pentru coagulogramă

 sânge pe citrat (recoltarea VSH se face de preferat fără garou),

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Tipuri de analize care se lucrează din sânge:

1. Hematologice: studiază elementele figurate (nr hematii, leucocite, trombocite),

hemoglobina, hematocritul, parametrii coagulării (TS, TC), VSH

 Se pot lucra din sânge capilar obţinut prin înţeparea pulpei degetului (adult) sau a feţei
plantare a călcâiului /halucelui ( sugar şi copil mic) şi lobul urechii ( TS, TC, HLG);prima
picătură se şterge

 Pt. TS, TC este nevoie de ac, tampon cu alcool, cronometru

 Pt. Hb, Ht, numărare E,L,T – tampon cu alcool, ac, pipetă Potain;

 Pt. frotiuri – lame (! picătura groasă)

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Tipuri de analize care se lucrează din sânge:

1. Hematologice: recoltare sânge venos

 soluţie EDTA 2% - pentru hemoleucogramă de screening (sistem de recoltare vidat cu

capac mov);

 soluţie citrat de natriu 3,8%- 0,4 ml + 1,6 ml sg pentru VSH (sistem de recoltare vidat cu
capac negru),

 soluţie citrat sau oxalat de sodiu 0,5 ml pentru probe de hemostază (sistem de recoltare
vidat cu capac albastru) și 4,5 ml de sânge.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Tipuri de analize care se lucrează din sânge:

2. Biochimice: se lucrează din sânge venos

 Exemple de analize biochimice:

Funcţia rinichiului:

 Uree serică

 Creatinină serică

 Acid uric
Funcţia hepatică:

 TGO,TGP = transaminaze (citoliză hepatică)

 Teste de disproteinemie: reacţia Takata Ara si reacţia Tymol (inflamaţie hepatică)

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Tipuri de analize care se lucrează din sânge:

2. Biochimice: se lucrează din sânge venos

 Exemple de analize biochimice:

Altele:

 Bilirubină ( totală, directă, indirectă)

 Electroforeza , imunoelectroforeza, colesterol, lipide

 Fosfataza alcalină - ALP(boli ale ficatului şi ale căilor biliare, sa)

 Fosfor, glicemie,

 Calciu, magneziu (total,ionic)

 Ionogramă serică ( Na, K, Ca, Cl)

 Rezervă alcalină (RA)

 Sideremie – dozare Fe ( recoltat cu ac de platină direct în recipient)

• RECOLTAREA SÂNGELUI

3. Bacteriologice – HEMOCULTURA

Când?

 în primele ore de la internare,

 în plin puseu febril ( 390C),

 înaintea începerii tratamentului

 cu antibiotice

 septicemie

 în orice moment al zilei

Cum?

Materiale necesare: sterile – seringi de capacitate mare, ace, mănuşi,tampoane,medii de cultură

(balon cu bulion citrat = mediu aerob şi eprubetă cu geloză semilichidă = mediu anaerob);
nesterile: muşama,aleză,garou; substanţe antiseptice: soluţie iodată şi alcool sanitar.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

3. Bacteriologice – HEMOCULTURA

Cum?
Pregătire P: psihică: informare + necesitate ;

fizică: alege vena (prin aplicarea garoului pe care apoi îl desface) spălarea zonei cu apa şi săpun
pe o suprafaţă mare şi ştergere cu prosop curat, aşezare în poziţie corespunzătoare

Tehnica: AM se spală pe mâini cu apă şi săpun, verifică materialele şi le transportă lângă pacient;

 Deschide fără să desterilizeze: mănuşile, seringile, acele, pachetul cu comprese sterile,

pensa sterilă de unică folosinţă, ataşează acul la seringă fără să scoată capacul

 Preia pensa în mâna dreaptă, cu ajutorul ei servind comprese sterile.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Cum?

Tehnica: îmbibă compresa cu alcool sanitar, dezinfectează locul pe o suprafaţă de 10 cm ², aruncă

tamponul; preia altă compresă pe care o imbibă cu soluţie iodată dezinfectând din nou pe aceeasi
suprafaţă; repetă operaţia cu al 3-lea tampon îmbibat în alcool sanitar;

 Aplică garoul apoi îmbracă mănuşile sterile; preia seringa, puncționează apoi recoltează
sânge (12 ml adult şi 1-2 ml copil), desface garoul, retrage acul, comprimă locul puncţiei;

 Introducerea sângelui în flaconul cu mediu de cultură se va face cu un alt ac;

 Aruncă materialele, apoi după ce sângerarea a încetat, îndepărtează urmele de iod cu un

tampon îmbibat în alcool sanitar.

• RECOLTAREA SÂNGELUI

Precizări:

Hemocultura este indicată in bacteriemii, septicemii, boli febrile trenante. Numărul de recoltări se
stabileşte în funcţie de afecţiunea bănuită, astfel:

 în endocardita lentă - 3-6 , în cea subacută - 5-8 hemoculturi/ zi

 în bruceloză, febra tifoidă o hemocultură pozitivă asigură diagnosticul

• RECOLTAREA URINII

1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

• Când? - în orice moment al zilei când situaţia o impune, dar de preferinţă dimineaţa

• Cum? – într-un recipient de sticlă sau material plastic cu o capacitate de 10-20 ml, curat,
fără urme de zahăr , dintr-o micţiune spontană

• Cât? – 10-20 ml din prima micţiune ( sau dacă recoltarea are loc în alt moment al zilei
decât dimineaţa, 10-20 ml din urina emisă de P)
 • RECOLTAREA URINII

1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

Se cercetează:

• Densitate – normal 1003 -1030

• Culoare – normal, galben ca ‘lămâia’

• modificări de culoare: incoloră ( diabet insipid, scleroză renală) ; laptoasa ( piurie); roşie (
hematurie, ingestie de piramidon); galben-portocaliu ( boli febrile); cenuşie ; brună ca
berea ( icter)

• pH – normal 4,6-8; poate fi modificat în stări fiziologice: mai acid în cazul unei alimentaţii
acidifiante, mai alcalin într-una bogată în alimente alcalinizante; în stări patologice: acid (
diaree abundentă, acidoze), alcalin ( infecţii urinare, alcaloze)

• RECOLTAREA URINII

1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

Se cercetează:

 miros – fad;

 miros modificat, amoniacal în insuficienţa renală

 sediment urinar : celule epiteliale - normal rare; patologic frecvente( inflamaţii); dacă au
aspect anormal = cancer; leucocite – normal absente; patologic frecvente ( inflamaţii);
hematii – normal absente; patologic prezente ( traumatisme, infecţii sau neoplasme);
cilindrii – normal absenţi; nu apar decât în afectare renală; cristale acide: uraţi, oxalaţi de
Ca, sulfaţi de Ca; cristale alcaline: fosfaţi, carbonaţi de Ca

• RECOLTAREA URINII

2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

 Cercetează albumina, glucoza, urobilinogenul, pigmenţi biliari, amilaza, acetona ( în mod

normal absente),diureza, ionograma. Se colectează urina din 24 de ore, într-un borcan
gradat . Pacientul va fi educat să:

 urineze în urinar sau ploscă

 să utilizeze numai bazinetul/urinarul gol şi curat

 să urineze fără defecaţie

 să verse imediat urina în borcanul colector de urină (cel gradat)

 să nu urineze în timpul toaletei efectuată pe bazinet

 • RECOLTAREA URINII

2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Cum?

 la ora stabilită P urineaza si urina se toarnă în recipientul gradat

 urina de la celelalte micţiuni, timp de 24 de ore, este colectată tot în borcanul gradat ce va
fi păstrat la rece

 a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, se iau 500 ml de urina omogenizată care vor fi trimiși
la laborator cu următoarele date( pe lânga cele uzuale): volumul de urină/24 ore, volumul
de lichide ingerate, medicamentele luate sau particularităţile de tratament, analiza cerută

• RECOLTAREA URINII

3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)

Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină, de aceea se impune ca recoltarea să se

realizeze în condiţii de perfectă asepsie.

Când?

• înaintea începerii tratamentului cu AB sau după 3-5 zile de la întreruperea lui

• în timpul tratamentului pentru controlul eficienţei ( la 72 de ore)

• dimineaţa sau la 3-4ore de la urina precedentă

• În orice moment al zilei în caz de urgenţă(şi chiar dacă P a început un tratament cu AB)

• RECOLTAREA URINII

3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)

Cum?

 materiale necesare: apa fiartă şi răcită, săpun, comprese sterile, eprubeta sterilă cu dop de
vată sau sisteme de unică folosinţă, mănuşi chirurgicale, bazinet

 se face toaleta riguroasă a organelor genitale externe, după care P va urina astfel: primul
jet în WC/bazinet, din următorul jet ( cel mijlociu) în eprubetă, restul la WC/ bazinet

• RECOLTAREA URINII

3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)

Cum?

• !!! în acest timp dopul va fi ţinut în podul palmei libere, fără a se atinge partea ce urmează
a fi introdusă în gura eprubetei, urmând ca la sfârşit să fie aplicat cu grijă, fără a-l îmbiba
cu urină
 • se poate recolta şi la P sondat, în acest caz, se puncţionează sonda după dezinfecţie,cât
mai aproape de meat, apoi se pune în eprubetă (! Nu se recoltează din punga colectoare);
în cazuri excepţionale recoltarea se poate face şi prin puncţie vezicală

• produsul recoltat se trimite imediat la laborator.

• RECOLTAREA URINII

3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)

Cat? – 10ml de urină

Interpretare:

• între 0 – 10000germeni/ml urină: urocultura negativă ( probabil o contaminare de pe căile

urinare inferioare, de pe mucoasa genitală sau din mediul exterior)

• între 10000 – 100000 germeni/ml urină: infecţie urinară probabilă; necesită corelarea cu
VSH, examen de urină

• între 100000 – 1000000 germeni/ml urină: urocultură pozitivă, infecţie urinară sigură;
necesită antibiograma

• în caz de leucociturie persistentă cu uroculturi negative = TBC.

• RECOLTAREA URINII

4.RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS –HAMBURGER

 Cercetează prezenţa hematiilor şi leucocitelor / minut

 Se colectează urina din 3 ore (180minute).

Cum?

• se trezeşte P la ora 4; va urina toată cantitatea de urină în WC/bazinet

• în următoarele 3 ore, va sta în repaus, nu va ingera lichide deloc, nu va fuma

• la ora 7 ( după cele 3 ore), toată urina pe care o va emite va fi colectată într-un recipient
curat

Valori normale

• hematii: 100 – 1000/min

• leucocite: 2000/min

• RECOLTAREA URINII

5. DACĂ ÎN ACEEAŞI ZI SUNT INDICATE UROCULTURA, SUMARUL DE URINĂ ŞI PROBA ADDIS -

HAMBURGER
 la ora 4 P va fi instruit să-şi facă o toaletă riguroasă, va începe să urineze într-un recipient
de capacitate mai mare, curat

 la mijlocul jetului va recolta urina în recipientul pentru urocultură

 va continua urinarea în borcan

 de la ora 4 la 7 va sta în repaus, nu va urina, nu va consuma lichide

 la ora 7 recoltează toată urina în alt recipient pentru proba Addis – Hamburger