Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anestezia
anestezia general ;
anestezia rahidian ;
anestezia peridural ;
anestezia local .
1. se grupeaz n 2 categorii :
anestezice volative :
anestezice gazoase :
o protoxidul incolor administreaz numai asociat cu oxigenul .
2. calea intravenoas :
- barbiturice si nebarbiturice, amndou se administreaz lent .
Rahianestezia - se realizeaz prin introducerea unui anestezic
intrarahidian, ceea ce duce la paralizia musculara (temporala, reversibila)
i abolirea sensibilitii la nivelul locului la care s-a fcut injecia i
dedesubtul acesteia .
Se folosete ca anestezic, novocain concentraie 8%, xilin n
concentraie de 5% sau 2% . Se introduc 1,5-3 ml de substan n funcie de
greutatea bolnavului i de durata presupuneri interveniei chirurgicale .
Se face n poziie eznd (rar n decubit dorsal) . Bolnavii sunt
supravegheai n permanen i perfuzai n timpul operaiei pentru a
menine n limite normale constantele biologice .
Se va controla foarte des T.A. pulsul, numrul respiraiilor/ minut,
faciesul, culoarea extremitilor i starea general a pacientului .
nainte de aplicarea rahianesteziei, bolnavul nu va mnca nimic i cu
2-3 ore nainte se administreaz o clism .
Anestezia peridural - se obine prin injectarea substanei anestezice
n spaiu peridural (deci nu n canalul rahidian ci n afara acestuia) .
Se face cu acelai anestezic ca la i rahianestezie i se administreaz
oxigen prin sond nazal .
Ea este bine suportat i de persoanele cu tulburri importante
cardiace, respiratorii i renale.
Anestezia local - este metoda prin care se anesteziaz numai
regiunea pe care urmeaz a se efectua operaia, este foarte bine tolerat i
prezint risc mic anestezic .
Se realizeaz prin :
badijonare - anestezia mucoaselor in O.R.L., oftalmologie - se
utilizeaz cocain 5-10% ;
instilaii - cu ajutorul unui pulverizator pe mucoase cu cocain ;
prin infiltraie - cea mai folosit .
Se folosete novocain (procain) 0,5-1 gr % cu testare intradermic
nainte de injectare . Xilina are aciune mai puternic .
Accidentele anesteziei locale
Au ca manifestri clinice :
respiraii frecvente i superficiale ;
tulburri care pot sfri cu stop respirator ;
scderea tensiuni arteriale ;
agitaie ;
somnolen ;
convulsii .