Lumina-Intunericul

Lumina este expresia divinitatii; ea exprima maretia sa...este o lumina vie. Insa numai in intuneric poti
"vedea" aceasta lumina si poti redeveni una cu ea. Este lumina din spatele intunericului. Lumina si Intunericul
sunt termeni relativi, se raporteaza la un opus sau la un element complementar. In realitate, totul (fiecare
particula) pulseaza intre cei doi poli lumina-intuneric sau/si existenta-nonexistenta - de fapt aceasta este si
ceea ce exprima simbolul yin-yang - iar aceasta "miscare" nu este doar alternativa, cum ar putea crede
mintea stiintifica, ci si simultana. Aceasta "miscare" simultan-alternativa este cea care tine (mentine)
totalitatea-intregul-unitatea in sincronicitate - este legea sincronicitatii. Doar datorita fantei mentale si
perceptive inguste prin care privim lumea-univresul, lucrurile par a se desfasura intr-o derulare secventiala;
totusi, sincronicitatea si simultaneitatea fenomenelor sunt o "alta fateta" a lucrurilor si este nevoie ca ele sa
inceapa sa (re)completeze intelegerea umana pentru ca el, omul, sa poata redeveni liber - acestea doua
sunt ceea ce inseamna "a face voia lui Dumnezeu", in cadrul celei de-a treia legi care le cuprinde, cea a
iubirii.
*
Lumina este singura realitatesi exista o lumina care este alfa-si-omega oricarui lucru. Obisnuinta de a ne
hrani a aparut datorita nevoii de a aduce mai multa lumina in organism sau, mai bine zis, de a suplini lipsa
luminii nealterate din aura. Asta pentru ca am uitat (sau am neglijat) cum sa o accesam direct de la sursa,
din cauza interferentelor unor elemente intunecate care au tulburat buna functionare a sistemului divin.
Aceste interferente sunt turbulentele din planul mental individual si colectiv, generate de lupta dintre
constiinta si gravitatie. Lumina este informatie, de aceea conteaza cum, cat si cu ce ne hranim. Steaua pe
care o vedem pe cer se afla in noi. Noi suntem steaua la care privim si de aceea este atat de aproape...
*
Energia orgonica negativa se acumuleaza (formeaza) in atmosfera terestra datorita negativitatii si
tendintelor autodistructive prezente in mintea si psihicul uman. Energia orgonica este de fapt energia
orgasmica, in special cea feminina. Cu cat femeile au mai multe orgasme, cu atat energia orgonica devine
pozitiva, adica benefica, iar cea negativa se disperseaza (isi schimba polaritatea). Energia orgonica este
prezenta peste tot insa rezonam cu ea numai atunci cand suntem intr-o stare de iubire atotcuprinzatoare.

Alte dimensiuni
Dupa cum este scris si in Biblie, la sfarsitul timpului vom vedea un pamant nou si un soare noucu alte
cuvinte e vorba de o schimbare de frecventza, la nivel individual, a perceptiei. Iar chestia cu disparitia
anumitor obiecte sau lucruri, sa ne gandim la diferenta dintre lumea reala si lumea din visele noastre
nocturne cam acelasi lucru inseamna si acest fenomen, visul si realitatea devin unul si acelasi lucru, in
sensul ca devenim constienti de propriul subconstient cel care produce visele noastre, atunci cand
dormim. Problema este ca noi nu putem lua cunosterea si semnificatia lucrurilor din lumea reala in lumea
de vis si nici din lumea visului in cea de zi-cu-zi la nivelul omului normal, adica semi-constient sau
semi-adormit, la care ne aflam Lucrurile si fiintele din vis au dimensiuni, forme, manifestari si mai ales
semnificatii personale la nivel emotional-sentimental (adica subiectiv) aparte pentru fiecare individ.
*
Important este daca iti aduci aminte de tine insutialtii sunt doar o scuza pentru lipsa de
responsabilitate de care dai dovada, de cele mai multe ori, fata de tine insuti. Fiecare este singur cu sine
insusi si tocmai asta este ceea ce aduce teama, angoasa vremurilor din urma, de la sfarsitul timpului
Omul devine, este acum asemeni creatorului, sau mai bine zis, realizeaza cat de responsabil este pentru
gandurile (si faptele) sale, pentru ca ele se materializeaza sub ochii sai (acesta este dimensiunea a patra
de care se tot vorbeste). Fara sa devi responsabil nu poti trece mai departe si de acest fapt (adevar) nu
1

te poate salva nimeni nici Sfanul Duh, nici Iisus, nici Dumnezeu.
*
Universul este informatie (vie), totul este interconectat iar timpul este o iluzie creata de imposibilitatea
mintii noastre educate (adica limitate) de a percepe realitatea. Se stie ca omul normal foloseste sub 8%
din capacitatile creierului. Se va descoperii ca, de fapt, universul este holografic iar mintea noastra este o
oglinda a acestuia. Ceea ce e scris in Biblie este o informatie de natura holografica si de aceea apar
conexiuni atemporale aparent intamplatoare adica noi vedem lucrurile liniar in timp liniar, pe linia
trecut-prezent-viitor, insa totul exista, se manifesta simultan intr-un prezent continuu..
*
Atunci cand te trezesti dintr-un somn cu vise, iti dai seama ca tot ceea ce ai trait cu cateva clipe in urma
nu a fost decat un vis, chiar daca atunci cand visai totul era real si erai absorbit (te identificai) in
evenimentele acelui vis la nivel emotional, mental si fizic Exact acelasi lucru se petrece si la trecerea
dintr-o dimensiune intr-alta: tot ceea ce parea realitate la un moment dat devine incosistent, lipsit de
substanta, pentru ca iti dai seama ca era doar un vis Toata istoria umanitatii este doar un vis si singura
sursa a suferintei este faptul ca ne-am atasat de aceste imagini (umbre) pe care tot noi le-am creat.
Atasamentul (teama) da consistenta lucrurilor pe care le consideram apoi o realitate consistenta...
*
...se pune problema existentei unei materii, adica problema existentei a ceva care opune o anumita
rezistenta in fata dorintei/vointei noastre de a o folosi sau a o modela intr-un fel sau altul...dar trebuie inteles
ca aceasta materie este doar o gama da frecvente care aparent se opune soliditatii corpului nostru fizic si
care necesita o forta anume pentu a o modela, folosi, manipula - si pare a fi asa tocmai pentru ca incercam
sa o accesam prin forta, dar de fapt ea se modeleaza conform necesitatilor, conform Lagii Necesitatii.
Totul este un joc al mintii noastre, nimic mai mult de atat si nimic mai putin... Nu poti manipula un vis prin
agresiune dar nici nu-l poti lasa sa te domine, pentru ca atunci "cazi" in alt vis - in visul separarii. Ceea ce
pare a fi soliditatea unei materii este o lege a Creatiei care spune ca trebuie sa inveti iubirea chiar si atunci
cand lucrurile par a fi potrivinice - tocmai de aceea s-a "inventat" densitatea unei materii, pentru a te "lovi"
de propria creatie si a o constientiza in toata durerea si bucuria ei, altfel nu te poti ridica din noaptea
credintelor tale pe care le-ai cultivat de-a lungul timpului

Dualismul
Odata cu aparitia problemelor in viata unui om apare si ideea de Dumnezeu. Atunci cand esti copil nu ai
nici cea mai vaga idee ca lumea este impartita in ceva si alt ceva; totul este o unitate si continuitate completa
in sine. Ideea de mai bine nu exista la varsta copilariei primare, totul este asa cum este. Apoi apare dorinta,
proiectia, amintirea mintea invata sa judece, sa clasifice in bun si mai putin bun. Asa apare frica si repulsia
fata de rau si atasamentul fata de bine. Singura diferenta esentiala intre un copil si un om matur este
ca maturul si-a parasit bucruria si inocenta intregului, a jocului uitand sa se mai readune in punctul acela
intim al unitatii-comuniunii cu propia existenta si fiinta Dumnezeu a inceput sa fie vazut ca o proiectie a
binelui care va veni si nu ca ceva prezent deja.
*
Pentru omul actual, presupusa existenta a unui dumnezeu este cea mai mare piedica in asumarea
responsabilitatii de creator - pe care o are. Atunci cand il scoti pe dumnezeu din ecuatia propiei tale vieti, iti
dai seama ca nu mai exista un tu si un el, iti dai seama ca totul este Unul... nu te mai poti ascunde in
"spatele" existentei unui Dumnezeu, ca in spatele unui parinte dispus sa-si asume responsabilitatile in locul
copilului care face pozne, boacane si prostii. Daca Dumnezeu exista, el se afla in spatele tau, alaturi de tine
si te secondeaza (te indruma) cu o mana iubitoare, ajutandu-te sa te ridici atunci cand cazi - dar nu iti
"iarta" sau te absolva de slabiciunea ta si de minciuna in care traiesti si pe care nu vrei sa ti-o vezi si sa ti-o
2

corectezi (sa o indrepti)

*
Nu exista o lume matriala sau mai putin materiala. Nu exista o lume spirituala sau mai putin spirituala...
Impresia existentei unei lumi "materiale" si/sau a uneia spirituale este data de exersarea, rularea mentala
repetata a unui "film" despre neputinte si despre abandonul omului de catre sau fata de
Ceva-Mult-Mai-Mare-Si-Mai-Iubitor-In-Care-Ne-Simteam-Fericiti. Acest film este o mostenire, o
stupiditate primita pe cale educationala si ereditara... Omul trebuie sa recompuna in sine imaginea intregului
de care apartine si in care este, pentru a fi una cu Dumnezeu Creatorul - dupa cum spune si Iisus
*
Toate cate sunt, sunt rodul unei singure vointe si asta pentru ca universul reprezinta diversificarea unitatii.
Dumnezeu si/sau Satana, binele si/sau raul exista doar in raport cu omul, acest si nu pare a exista in
natura, in lumea animalelor, a plantelor si pietrelor acest si ori sau are legatura doar cu mintea umana
in care dualismul isi face-de-cap. Satana este doar mana forte a Totalitatii-Intregului, cea care ne pune
fata-in-fata cu propriile noastre slabiciuni pentru a le corecta si isi face meseria pentru care a fost creat...
*
De ce trebuie ca ceea ce crede majoritatea sa fie lege pentru toti ? Daca majoritatea este adormita si
drogata de povesti cu fat-frumos si bau-bau asta inseamna ca acele povesti sunt adevarate ? Din cauza
asta a ajuns omenirea in halul asta si din acelasi motiv au fost haituiti sau ucisi toti cei care au spus adevarul,
din vremuri stravechi pana in zilele noastre. Ce mare chestie este si cu invierea asta a lui Isus propavaduita
de atata amar de vreme ? Si un fachir sau yoghin poate sta ingropat si mort dpdv medical zile intregi si
apoi PAC!, ca prin minune, invie Ceea ce au ascuns oamenii lui Dumnezeu enoriasilor creduli se
refera la a doua nastere care este adevarata inviere din moarte adica trezirea din adormire, din somnul
gloatei si egoului, revenirea la viata. In fiecare an vine primavara si natura revine la viata si nimeni nu face
nici un tambalau din asta, sau dintr-o samanta cat unghia rasare si creste un copac inalt cat un bloc de zece
etaje si nimeni nu se mai minuneaza de acesta minune, pentru ca e ceva banal. Dar egoul este consolat:
Isus a murit pe cruce pentru pacatele mele, gata, sunt izbavit ! Ma duc sa tai mielul de Pasti si sa ma imbat
manga, ca asa e traditia la noi. Pentru orice tampenie exista justificare, nu-i asa ?
*
A acumula ceva este o iluzie. Atunci cand incerci sa acumulezi de fapt te lipsesti de energia intregului (de
care dispui neconditionat si infinit), pentru ca te lasi dus de (iti concentrezi atentia-energia pe) ideea-iluzie
ca iti lipseste ceva si vrei sa umpli acel "gol". In realitate totul este in tine si tu esti in tot. Insasi ideea lipsei
creaza boala, suferinta. Nu se poate acumula ceva vreodata, se poate doar intra in rezonanata - cu o idee
sau alta... Singurul lucru care se poate "face" este sa lasam ca energia sa circule liber si sa nu o mai blocam
in idei inutile si nesanatoase... Este exact ca si cu inotul: ori faci pluta, ori inoti, ori te zbati si te agati de
apa si iti folosesti aiurea energia Trebuie doar sa colaborezi, sa conlucrezi cu ea, cu apa, si te va tine la
suprafata, nu e nevoie sa te zbati si sa te ineci ca prostu singur. Problema este ca uni fac valuri in dorinta
lor de a ineca pe altii, in loc sa pluteasca in voia curentului lor individual interior.. Asta spune Iisus despre
sine: Eu sunt: calea, adevarul si viata. Se refera cu siguranta la calea, adevarul si viata sa, nu a altuia, ca
nu a cerut sa-l imite cineva...

Stiinta si intelectul
Stiinta (asa cum este ea folosita acum, inca) nu poate afla decat cum functioneaza si din ce este format ceva
- cosmosul sau celula - dar cam atat...si cosmosul si celula sunt fenomene ale mintii, deci stiinta afla doar
cum functioneaza mintea. Invatam despre piese dar nu stim cum este construit motorul si care sunt planurile
sale de constructie. Cand vom avea acces la constiinta, lucrurile se vor vedea altfel...dar stiinta fara
constiinta este extrem de periculoasa. Ca stiinta sa devina ceva viu trebuie sa pornim de la constiinta, altfel
3

totul pare un puzzle infinit si naucitor, fara cap si coada, in care totul e permis si nimeni nu este responsabil.
Tot ceea ce studiezi, studiezi despre tine si trebuie sa ti se aplice tie insuti, altfel nu exista implinire si bucurie
adevarata. Constiinta este unitatea tuturor lucrurilor pentru ca toate sunt in, prin si din ea. Exista viata si
dincolo de minte :) Mintea, intelectul nu este finalul, ci doar o etapa, un instrument necesar organizarii si
sortarii informatiilor
*
Nu stiu daca unificarea bisericilor este o cale. O unificare a ce ? A ritualurilor religioase ? In mod normal
fiecare ar trebui sa aiba propiul "ritual" de purificare in fata luminii si iubirii din care este alcatuita fiinta sa.
Pe de alta parte este bine sa ai un indrumator, dar cati mai sunt ? Un indrumator adevarat nu-ti face viata
mai usoara si nici nu te ajuta sa ajungi undeva. Singurul lucru pe care-l "face" este sa te ajute sa "cojesti" cat
mai mult din frica... frica de tine insuti. Aceasta frica este cea care se ascunde in spatele ritualurilor
imprumutate. Dar toti suntem in aceeasi "barca", nu e nimeni mai breaz decat celalalt - totusi e greu sa
recunosti asta.
Nu ramane decat sa te confrunti cu suisurile si coborasurile existentei. Atata vreme cat cel sau cei de langa
tine iti pun "probleme" este suficient, ai de unde invata :)
In general omului ii place sa traiasca dupa indrumarile, ideile sau legile trasate de un "cineva" pe care il
considera o autoritate, tocmai ca sa poata avea o portita de iesire si sa spuna la un moment dat: "uite, vezi
? nu am ajuns nicaieri, nu am ajuns la iluminarea sau fericirea pe care mi-ai promis-o, la linistea pe care
credeam ca o s-o ating urmand indrumarile tale !" Egoul este cel care vrea sa traiasca asa, sa se hraneasca
cu semipreparate si sa se imbrace in hainele altcuiva. E mai simplu sa iei ceva gata digerat pe jumatate sau
in totalitate, dar asa ceva nu te poate hrani pentru ca "substanta nutritiva" se afla numai in agonia si extazul
propiei tale experiente cu viata, in alchimia jocului pe care-l traiesti in fiecare clipa.

Liberul Arbitru
Printre "regulile" existentei Liberului Arbitru, ar fi acestea:
1. Verifica prin propie experienta si traire orice informatie care priveste viata si nu lasa ca ideile altcuiva
sa-ti fie lege ci doar un ghid, pentru ca din toate poti culege cate ceva care iti va imbogati intelegerea
2. Dizolva, elimina propria negare de sine, autolimitarea - negatiile de la nivel mental si afectiv-emotional
3. Libertatea inseamna a nu judeca ci doar a intelege...deci nu-ti judeca nici propiile instincte - ca sa poti
asimila toate experientele...altfel nu poti spune ca te iubesti
*
Oamenii se revolta atunci cand li se spune ca sunt niste marionete lipsite de vointa proprie si de traire
individuala, empatie, iubire etc... nu pentru ca ar fi adevarat acest lucru ci pentru ca "partea intunecata" isi
pierde musterii daca individul s-ar vedea si s-ar recunoste asa cum este in realitate, adica ar renunta
la falsitatea in care traieste (si din care se "hraneste" si in care traieste aceasta "parte intunecata") si ar
incepe sa fie sincer cu sine, incepand astfel sa se vindece regasindu-si echilibrul, in adevar. Toti vrem sa
parem si sa credem ca suntem buni, iubitori, inteligenti etc etc... dar doar parem si vrem sa credem ca
suntem, nu si suntem asa in realitate. Stiinta actuala vede lucrurile ca evoluand de "jos in sus", ceea ce a dus
la concluzia ca legea supravietuirii este legea suprema a universului (castiga cel mai tare), de aici si asa-zisa
teorie a lui Darwin despre evolutia speciilor. Se pare insa ca Darwin a spus cu totul altceva, dar ceea ce ce
a descoperit el a fost rastalmacit in scopuri "oculte" - el nu a spus ca omul se trage din maimuta ci ca omul
a evoluat pe o linie specifica particulara, adica omul e om, maimuta e maimuta, pestele e peste s.a.m.d...
Ceea ce dezvaluie embrionologia legat de dezvoltarea embrionului uman ce trece prin stadii ce amintesc de
alte animale, indica faptul ca omul este o "suma" a acestora, o sinteza a lor, sinteza facuta de o inteligenta
(adica o manifestare a unei constiinte)... si nu ca omul a fost mai intai peste, apoi reptila, pasare, maimuta...
Scopul propagarii acestui fals (ca omul "se trage" din maimuta, iar maimuta din alt ceva si tot asa pana la
4

"supa" de cuacervate) este de a mentine ideea ca legea selectiei naturale bazata pe supravietuirea celui mai
puternic si mai shmecher, este legea primordiala - de aici frica, competitia, "legea junglei" care sunt o
"consecinta fireasca" dar si un scop...caci "asa e viata", cica... cu urmari distructive pentru ca nu este
cultivata inteligenta si intelepciunea, ca sa nu mai spunem despre iubire si empatie, ori de libera alegere in
deplina constienta. Ideea ca omul este doar o maimuta ceva mai evoluata sau un zombi bio-cibernetic
condus doar de reactiile chimice, serveste anumitor interese, ca si indoctrinarea promovata de biserica (ca
sa nu-i spun "spalarea creierelor")...