RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

 Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

 Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

Urocultor (Urocultura) 3. care sa nu afecteze rezultatul.8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. Tipuri de laboratoare : .coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)  Masuri de protectie: Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Tub recoltare sange 3. Coprocultor (materii fecale) 10.2. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale . Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Dupa recoltare. Tub recoltare sange 3. produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime.

 Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor.in cazul bolilor infectioase.  Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.alimentelor  Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .localizati in corpul uman.aerului.aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.urina si alte produse. Laborator de hematologie:pentru analize hematologice.  Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange.  Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale  Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor. RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: hematologice biochimice .  Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti.  Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.  Laborator de igiena:pentru analiza apei.

hemoglobina TS(timp de sangerare).TC(timp de coagulare).hemoleucograma.  hartie de filtru Materiale necesare .Rh  lanteta sterila sau ac de punctie steril.grup sanguin.stilet special steril de unica folosinta  antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)  tampoane sterile  pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate).bacteriologice parazitologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator Scop Recoltare -glicemie.cholesterol.

spalarea mainilor cu apa si sapun.colesterolului.se usuca corect  se spala mainile  se imbraca manusile  se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool  se asteapta evaporarea alcoolului  cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului. fata plantara a halucelui si calcai. lame de sticla.lamele(pentru frotiu)  benzi de testare  manusi de protectie. la copil Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit.perpendicular pe straturile cutanate  se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru  se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei.  tavita renala Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii.1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa. Tehnica .

5-2 cm se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei defibrinări complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).cu un strat regulat Examenul in picatura groasa        pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1.hematii. . păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze  se agită lama pentru uscare  se etichetează şi se trimite la laborator  un frotiu bun este fara goluri. pentru determinarhematologice(hemoglobina.leucocite )se utilizeaza pipeta Potain Efectuarea unui frotiu  la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru  se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate)  lamela se trage către partea liberă a lamei.

hipertensiune arterială. serologice şi bacteriologice  terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut. Scop Materiale necesare Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi . hematologice.  explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice.PUNCTIA VENOASA Definitie  Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.

heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor Locul punctiei  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea lor  venele antebratului  venele de pe fata dorsal a mainii  venele subclaviculare .paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA.citrat de sodiu 3.8%.

 venele femurale  venele maleolare interne  venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici  orice vena accesibila .

punctie subclaviculara .

Pregatirea pacientului  pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face. antebraţului: o se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient.decliv o se dezinfecteaza tegumentele o se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei. o se recomandă pacientului să strângă pumnul. în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade). în mâna dreaptă. cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal) o se examinează calitatea şi starea venelor o se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie. venele devenind astfel turgescente  spalarea mainilor si dezinfectia. acul ataşat cu bizoul în sus.  se pătrunde cu acul traversând.imbracarea manusilor  se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei. între police şi restul degetelor. până când acul înaintează Tehnica . gradaţiile fiind în sus. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa  pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului. apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine  se fixează seringa.

garoul rămânând legat de braţ  se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului  se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul  se comprimă locul puncţiei 2-3 minute. recoltarea sângelui.  se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa  se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor. braţul fiind în poziţie vertical Puncţionarea venei femurale se va face în regiunea femurală (sub nivelul ligamentului inghinal). reperată prin palpare.în gol. se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector.  se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei. cu pacientul aflat în decubit dorsal. perfuzie  în caz de sângerare. la circa 1 cm medial de artera femurală. direcţia de pătrundere a acului va fi oblică în sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitând în permanenţă o aspiraţie uşoară asupra pistonului seringii. După puncţie se va exercita o presiune moderată asupra . până ce sângele venos pătrunde în seringă.

regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom Ingrijiri post tehnica  se face toaleta locală a tegumentului  se schimbă lenjeria dacă este necesar  se asigură o poziţie comodă în pat  se supraveghează pacientul pentru evidenţierea venelor o se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului o se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă o tapotament la locul punctiei pentru puncţionarea venelor jugulare. transversal pe pat. cu capul lăsat să atârne prin puncţia venoasă. pacientul se aşează în decubit dorsal. Se evita  puncţionarea venei din lateral  puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos  manevrarea incorectă a instrumentarului steril Consideratii speciale: . se pot fixa catetere Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.

se retrage acul în lumenul venei . paloare. Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos . vacutainer  desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.se întrerupe puncţia. deoarece împiedică închiderea plăgii venoase. lipotimie Intervenţiile asistentei . Recoltarea cu sistem Inaintea recoltarii sangelui. se anunţă medicul. avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)  asamblati acul la holder (3). Accidente Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) Ameţeli. pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă.se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute . favorizând revărsarea sângelui. atingerea produsului recoltat  flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului.  inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1).

sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie .se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer. indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. b. c.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena.sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta. apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte. ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.cu mana stanga .apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului .a.

Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. 5. 4. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul.e. 2. recipientele pentru hemocultura. 3. f. . tuburile fara aditivi. tuburile ce contin heparina. tuburile ce contin EDTA De respectat  utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange . inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. tuburile ce contin citrat.

numele medicului care indica analizele.  fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului  a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. prin miscari circulare.  la sfarsitul punctionarii.  dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%. poate fi indusa hemoliza probei). data si ora recoltarii.  formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului. indoit sau taiat.  acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea). evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate. aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute). . ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare. lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda. din interior spre exterior  dupa tamponare. analizele cerute.

Hb.APTT VERDE Heparina Biochimie :ionograma.hormone.gaze arteriale GALBEN Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite Hemocultura GRI Florura de sodiu Glicemie .HLG VSH Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik.TIPURI DE VACUTAINERE CULOARE DOP ROSU MOV NEGRU ALBASTRU ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR Fara aditivi EDTA Citrat de sodiu Citrat de sodiu Biochimie.serologie Hematologie :Ht.

Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL) Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara) o neutrofilele(NEU) o eozinofilele(EOS) o limfocitele(LY) o monocitele(MO) o basophile(BAS) indici eritrocitari : .

MCHC). RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui. avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2 . largimea distributiei eritrocitare (RDW) Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA. avand central de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate.Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM. hmoglobina eritrocitara medie (HEM. concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM. Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului.MCH).MCV). cu forma rotunda.

7-4. apare în hemoragii. apare în insuficienta respiratorie.9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite . insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop Valori normale -barbati = 4.6 milioane pe 1 mm cub -femei=3. etc. bolile cardio-pulmonare.de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii).hemoliza. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite. \ Eritropoieza .formarea globulelor rosii . infectii. etc.2-5. iradiere.

neoplasme osoase. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). etc. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb). fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina). timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica. anemia pernicioasa. Valori normale  la barbati = 13-16 g la 100 ml sange .Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi nucleici reziduali (ARN). o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei. cum ar fi anemia hemolitica.34 ml oxigen per 100 ml de sange. Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1. oxihemoglobina (O2Hb). carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb). Implicatii clinice o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. iar sinteza de Hb inceteaza. Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae.

 la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). Valori normale: 80 . microsferocitoza) • valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12. anemia Biermer. Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul sanguin total. Valori normale  la barbati = 40-48%  la femei = 36-42% Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului. modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii.100 μm3 Variatii patologice: • valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin deficit de Fe. astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala. de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic. El depinde de masa de hematii. anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite. .

. Variatii patologice: valori mai mici decât 20pg definesc hipocromia. cu atât anizocitoza este mai marcata Celule normale Reticulocitoza crescuta WBC – Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine. Valori normale: 11. Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia. INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR (RDW – RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la VEM si se determina cu ajutorul histogramelor – curbe de distributie % a marimii celulelor.34 pg. Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza(RDW crescut).Valori normale: 32 . Valori normale: 20 .5 . HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.5 %. cu cât RDW va fi mai mare. Astfel.36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).14.

Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange. PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare. Limfocite (LY). Valori normale 3-4 minute. Timp de sangerare Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui.Valori normale  la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub  la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub. . Eozinofile (EO). Valori normale 150 000-400 000/mm cub  cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza  scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza de sangerare. Leucocitoza (L>10000/µl Leucopenie (L<4000/µL) Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN). apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Monocite (MO). Bazofile (BAS). Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange. poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze.

la hemoragii.c. coagularea sangelui se face cu intarziere. Timp de coagulare Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. . asa cum se intampla in unele infectii microbiene Timp Quick Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. se determina t. Valori normale 5-8 minute. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine. crescut) arata ca. cu tendinta la hemoragie. fapt ce poate predispune la sangerari. Valori normale 12-15 secunde sau 80-100%.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. Cresteri anormale Depasirea acestui timp (t.Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.

deficienta de vitamina K. afectiuni hepatice. V. si X). Un APTT scazut apare in hemoragii acute. APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare. cancer hepatic etc.VII sau X. urokinaza. sub actiunea trombinei. Valori normale . hemoragie. streptokinaza. hipofibrinogenemie. terapie cu anticoagulante orale. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si extrinseci a coagularii explorarea caii APTT Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare. V. Fibrinogen Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe. Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I. afectiuni hepatice. deficienta de vitamina K. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care. este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila.Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II. VII. ca sediu principal al sintezei sale. fibrina. terapie cu heparina. in prezenta de tromboplastina tisulara in exces. obstructie biliara. II. intre care a ficatului. absorbtie deficitara a grasimilor.

sindrom nefrotic. clarificarea probei în partea ei superioară. cancer. proces ce are loc simultan cu limpezirea. infarct miocardic acut. 2 ore [2h] sau o zi [24h] .200-400mg/dl Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii. solutie sterila. materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa. în plasmă. sarcina. într-un interval de o oră [1h]. anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii.8%. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice. exprimat în milimetrii [mm].. are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund. cance. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor). hipofibrinogenemie congenitala etc. . După recoltarea unei probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă. Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de punctie venoasa. disfibrinogenemie. După cum se ştie. citrat de sodiu 3. eritrocitele se află în suspensie. în eprubetă. pipete Westergreen cu stativul corespunzator.

Tehnica  se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa. in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore. astfel încât coloana de sânge sa fie continua.  citirea se face dupa o ora. metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora. .4ml. dupa dezinfectare. retinându-se 0. iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora). Valori normale: • barbat: 1 – 10 mm/ora. • femeie: 2 – 13 mm/ora. dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare  se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala.  se punctioneaza vena.  continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare. si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml.  proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0.

leucemii.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).S.Variatii fiziologice: • la femei.H. septicemie. infarct miocardic. • la femei.-ului apare în poliglobulii.H.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml2ml sange/EDTA Valoare normala/unitate de masura Hemoglobina(Hb) ― Hematocrit (Ht) ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL B:42-48% F:40-43% .-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii. etc.S. V. etc. în anemii. Tabel cu analize hematologice Test Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara  Hemoleucograma cu formula leucocitara pc pv. • Scaderea V.S.H. pielonefrite). V.S. rheumatism articular acut. Variatii patologice: • Cresterea V.-ul creste în timpul menstruatiei. tuberculoza activa.H. neoplasme.

100200/mmc  Bazofile =0.1200-2400/mmc  Monocite =4-8%.Eritrocite (H) (hematii.5-1/%.6mlsange/0.2h=12-20mm B:1h=1-10mm.8% Formula leucocitara Trombocite  VSH(viteza de sedimentare a hematiilor) 150 000-400 000/mmc F:1h=2-12mm.4ml citrate de sodium 3. vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml 1.300640/mmc  Eozinofile =1-3%.50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=5070%.globule rosii) Leucocite (L) (globule albe) ― 4 000 000-6 000 000/mmc ― 4000-10000/mmc >leucocitoza >leucopenie ―  Granulocite neutrofile .2500-4800/mmc  Limfocite=2530/%.2h=7-15mm  Teste de coagulare: .2040/mmc ― pv fara staza.nesegmentate(GNnesegm)=14%.

APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare Timp Quick pv.vacutainer dop bleu ― sau cu seringa de 5ml cu ac 25-35‖ 13-15‖ Timp Howel sterile-4.5ml sange/0.5ml citrat de sodiu 1-2minute 85-100% IP(Indice de protrombina) Fibrinogen Timp de sangerare –TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii ― 200 -400mg/dl pc 2-4minute pc 5-8minute .

soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala).BIOCHIMIE. al catabolismului crescut al proteinelor. pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea .  Creatinina Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli). tumori sau hipertrofie a prostatei. deshidratare medie.SANGE  Ureea Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza. dupa hemoragii gastrointestinale. Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.

Patologia lui este in primul rand dominata de guta. distrofie musculara. poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare Valori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina  Acid uric seric Acid organic care se gaseste in urina si in sange. Valori normale . hipoxantina.dializei renale. acromegalie. boala specifica omului. guanina. Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism. miastenia gravis. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina. rezultat din arderea proteinelor.

 Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice • Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu plumb si mercur  Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson  Glicemia Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern. factori genetici. sex.  La femei. iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti. . la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei. varsta. diferite stari fiziologice ( effort fizic. dar e relativ constant de-alungul vietii. Variatii fiziologice  Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.  Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie. cand poate atinge valorile prezente la barbati.  Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0.8 mg / 100 ml sange.  La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti. menopauza ). uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta.

Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia glicogenului in glucoza. in principal. prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul. stimuland formarea glicogenului si reducerea nivelului glicemiei. insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza. obiectiv glicemia<100mg/dl Cresteri anormale Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: • Diabetul de origine pancreatica • Diabetul de origine hipofizara • Diabetul de origine suprarenala • Diabetul de origine tiroidiana • Unele infectii • Intoxicatii (oxid de carbon. iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in glucoza. determinand cresterea glicemiei. Nivelul glicemiei este reglat. facilitand transportului glucozei in celule. cofeina) • Unele tumori • Accidente cerebro-vasculare Scaderi anormale Hipoglicemia estet prezenta in: • Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) • Insuficienta tiroidiana • Insuficienta antehipofizara • Insuficienta hepatica grava • Administrarea unor doze mari de insulina .

cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt: • 4%–5. Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. In ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii. Hemoglobina glicozilata Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa. Valori normale Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate. moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glicozilata. La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine glicozilate.9% . Glicozilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni. Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Masurand hemoglobina glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de glucoza serica.

rinichi. glandele salivare. deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului  TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. In mod normal aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. muschi. in tubulii renali si in intestine. cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. prostata. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului. TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)  TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat. veziculele seminale. desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). GGT Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat. creier si inima.TGP Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. inima. activitatea enzimei poate fi moderat crescuta. creier.  TGO. Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare . Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric.

hipotiroidism. Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule. in special in ficat. alcoolism. Sunt deseori descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase.. . Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor. de cel muscular. In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului. Cea mai comuna cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des.hepatica. Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului. hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V. nefroza. care poate fi cauzata de alcool. soc hipovolemic. Medicamente care cresc transaminazele ? • Acid valproic • Aspirina• Diclofenac• Fenilbutazona• Fenitoin• Ibuprofen• Naproxen• Izoniazida• Carbamazepina• Sulfametoxazol Fenobarbita• Trimetoprim• Tetraciclina• Sulfonamidele• Statinele• Nitrofurantoin• Amiodarona• Chinidina• Antidepresivele triciclice  Trigliceride Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinteza lor. Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta. diabet si obezitate. Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos. deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza. chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ). diabet zaharat. dar si de altele. supardoza de paracetamol.

hipertiroidism etc. cu trei zile anterior efectuarii . Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei hiperlipemii. Pregatirea pentru recoltare consta in : 1.lipoproteinemia congenitala.  Lipide totale Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma. malnutritie. Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in α-β.precum si din alte cauze. sindrom de malabsorbtie. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv .

tuberculoza. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. care se face dimineata . neoplasme. Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene.). dieta bogata in grasimi. difterie. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi. hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) • Hipertiroidie • Infectii bacteriene ( pneumonie. limfosarcom.lepra. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange. afectiuni renale. hipotiroidism. obezitate. bolnavul nu va manca nimic )  Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii. diabet zaharat prost controlat.dozarii lipemiei totale. 2. . boala Hodgkin. In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie concomitenta. febra tifoida ) • Hemopatii severe ( anemie Biermer. afectiuni hepatocelulare.  Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie  Colesterolul Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren. Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:• • Hepatite acute. alcoolism. leucemii. Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari. Cresterea nivelului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza. alcoolism.

datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice. in eritropoieza deficitara si in anumite afectiuni genetice rare . bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in vezica biliara. datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. hematoame extinse). rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor  CK Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati. ducand la hiperbilirubinemie. Anorexia creste nivelul bilirubinei. absorbtia. Bilirubina totala Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de diversi factori. ce consta in acumularea de pigmenti biliari la nivelul pielii. Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei. Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei. In interiorul hepatocitelor. De asemenea. bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea. morcovii influenteaza dozarea bilirubinei. in caz de distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica. Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic). . metabolismul si excretia bilirubinei. Dupa producere. O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale.

arsuri. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare. iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.  In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. travaliu etc. CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al muschiului . colagenoze cu prindere cardiaca. necroza sau inflamatie a muschilor striati.  CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 12%. Valori normale Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel: • dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml • dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml .  CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta. hipotermie. metastaze hepatice etc. angioplastie coronariana. boala Cushing. miocardita.Valori crescute ale CK infarct miocardic acut. Enzima intervine in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule. contuzia cardiaca.  Creatinfosfokinaza serica Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime: • CK-MB • CK-MM • CK-BB  CK-MB se gasete la nivelul miocardului.

Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: • infarctul miocardic • miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica . Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ). sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. hipertermia maligna postoperatorie • afectiuni autoimune: dermatomiozita. . cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20 ori valoarea normala. din disfunctiile tiroidiene. boala Addison • acidoza diabetica • distrofii musculare • traumatisme musculare • iatrogene:dupa biopsii musculare. polimiozita • traumatism • rabdomioliza Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta. post infectii intramusculare.Pentru a fi considerate semnificativ anormale .

mai mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol. diabetul. Valorile LDL. ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor cerebrovasculare. LDL-colesterol LDL.colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta. crescând riscul de ateroscleroză. obezitatea.  HDL colesterol(colesterol bun) .colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile internationale utilizează LDL. Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta afectiunilor aterosclerotice. Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de LDL colesterol: nefroza. ele transportă si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi. anumite medicamente si fumatul Nivelul optim al LDL .colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar.

C variaza in functie de sex si varsta. Nivelul optim de HDL .Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL.colesterolul) sunt produse in special la nivelul ficatului. rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si excretia ulterioara.colesterolului seric.colesterol este sub 35 mg/dl. Nivelele de HDL.colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL .  Fosfataza alcalina  Prezentare generala . Fumatul si consumul de alcool se asociază cu scaderea HDL . Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice. iar după un infarct de miocard nivelul de HDL. HDL.colesterol ramane o perioadă de circa 3 luni scazut.colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei.a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale.

epiteliului intestinal. cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP  Proteine totale serice Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. tubulilor renali. de asemenea. Modificari fiziologice.6 g/100 ml ser la adulti ) Proteinele plasmatice se impart in trei categorii: . hepatite. osteoblastelor si ficatului. si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei. Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului. hepatotoxicitate cauzata de medicamente. dar in special la nivelul membranelor celulare. Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia ( 6.Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.5 g/100 ml ser ) .5 8.  Implicatii clinice Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget. tumori osoase. osteomalacie.3 g/100 ml ser ) Cresteri anormale Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale: .Albumine ( cca 4.Fibrinogen ( cca 0.Globuline ( cca 3 g/100 ml ser ) . hiperparatiroidism primar si secundar. la pacienti cu afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara. fracturi osoase) si. cancer hepatic).

holera. fosfor. nefrite glomerulare cronice ) • Ciroza hepatica • Pierderi proteice • Hemoragii • Stari de soc • Intoxicatii cronice ( benzen. .• Hemoconcentratii • Insuficienta de aport lichidian • Pierdere lichidiana ( diaree. acidoza diabetica ) • Mielomul multiplu Scaderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: • Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) • Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) • Afectiuni renale ( sindroame nefrotice. vomismente. tetraclorura de carbo Electroforeza proteinelor serice Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice.

14-0. dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina. in bolile virotice si parazitare. daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice.64-4.  In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se .2-1.56-0.36 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% 0. dupa vaccinari etc. fie de boli care cresc sinteza de globuline.  Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline.  Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare. in reumatism.34 2.35 0.42-0.  Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. boli de sange. in bolile de ficat si de rinichi.5.Valori normale Fractiunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-globuline beta-globuline gama-globuline Proportii inprocente 52-62% 38-48% Proportii in grame 3.63 0.77 Raportul albumin/globuline ( A/G ). care la oamenii sanatosi este de 1.66-3. in bolile tumorale.

metrotrexat • fortarea diurezei ( furosemid. Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare.22 mg/dl ) datorita: • unor medicamente nefrotoxice cisplatin. transportul calciului transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu. Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia renala. Scaderi anormale Hipomagneziemia Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei. respiratia celulara. iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca. thiazide ) .intampla in hepatita cronica. In mod natural Mg este un blocant de Ca.  Magneziu seric Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza. cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). aminoglicozide. Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1.

ca si cofactor in anumite reactii enzimatice. hiperparatiroidie. in mentinerea contractilitatii normale a muschilor.65mmol/l . de vitamina D si de calcitonina. dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare. Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase. cetoacidoza diabetica • hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagneziemia • afectiuni renale acute si cronice • aport excesiv de antiacide . distribuit in cea mai mare parte in oase(99%)./dl iar la valori de 12. sau preparate cu Mg • simptomele clinice apar la valori de 6. 2 mg. hipertiroidie./ dl apare paralizia muschilor respiratori  Calcemie ionica  Prezentare generala Calciul este cationul predominant din organism.08 mg. precum si in coagularea sangelui Valori normale2.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian.• alcoolism.1-2. malabsorbtie intestinala • tulburari endocrine hiperaldosteronism.

polidipsie  Potasiu ( potasemie ) Determinarea valorilor serice ale potasiului.5-5mmol/l Scaderi anormale • pierderi digestive ( diaree. voma ) • disgravidii • stenoza pilorica • diaree . Valori normale 3. Deficit tetanie spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta renala  Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si letargie poliurie.

se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba. cand se analizeaza potasiul. aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. boala Addison ).coma diabetica. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. De aceea. De aceea. De asemenea. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. In mod normal.• fistule digestive • pierderi urinare Cresteri anormale • insuficienta corticosuprarenala • distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale • insuficienta renala acuta sau cronica Semnificatie clinica Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. . dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala.

arsuri. citoplasma celulelor.Transpiratia abundenta. musculatura striata. perfuzare de solutie salina in exces.  Sodiul seric – Na . postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400 mEq/L intracelular.cofuzie. varsaturi. acidoza respiratorie cronica. hematii  Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie ameteala. etc Valori serice scazute apar in: boala Addison. mai ales la copii mici. deshidratare. miocard. diabetul. Normal 95-103mmol/l Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie. acidoza tubulara renala (acidoza metabolica hipercloremica). insuficienta cardiaca congestiva. varsaturile si diareea.aritmii  Exces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac  Clor Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic. transpiratii excesive.administrare excesiva de anticonvulsivante. nefrita cu pierdere de sare.

Sodiul favorizeaza excitabilitatea musculara. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame. care creste sau scade excretia. insuficienta renala ) • insuficienta cardiaca . Valori normale135-145mmol/l Scaderi anormale • aport salin insuficient • deshidratari globale • ingestii scazute de lichide • poliurii ( diabet zaharat ) • insuficienta renala cronica • insuficienta corticosuprarenala Cresteri anormale • pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive. diaree. voma ) • pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid. in functie de cantitatea ingerata. Nivelul sodiului existent in organism este reglat de rinichi. Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii.Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.

metabolismul osos.• traumatisme cerebrale  Fosforemia Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat. nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. impreuna cu calciul Normal fosfati=0.9-1. In organism ionul fosfor intervine in: 1. Denumirea corecta medical a nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie.3mmol/l Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului : • Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ): o acromegalie o gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hipervitaminoza D • Hipofosfatemia ( scaderi ): o hiperparatiroidie . structura fosfoproteinelor.

Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic : • Creste excitabilitatea nervoasa • Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos • Cresteri anormale • travaliu muscular • tetanie • uremie • catabolism proteic toxic • coma diabetica • exces de vitamina D • dupa iradieri Scaderi anormale • osteita .o intarzierile in crestere de diverse etiologii Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-. raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului . De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg . deoarece intre cele doua exista o relatie de proportionalitate directa.

in structuram hemoglobinei Valori normale 13-32micromol/l Cresteri anormale Cauzele hipersideremiei pot fi: • Hepatita acuta virala • Eritropoieza diminuata: anemii aplastice. anemie pernicioasa etc • Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc) • In primele zile dupa o hemoragie acuta • Anemii hemolitice . Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite.• fibroosteita • hiperfunctie paratiroidiana • rahitism • osteomalacie • malabsorbtie • diabet fosfatic renal  Sideremie Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma.

diuretice tiazidice. peritonita. Medicamente (Morfina. cetoacidoza diabetica. ciroza. infarct pulmonar. pseudochist pancreatic. colangiopancreatografie retrograda endoscopica. sarcina. traumatism de gl. ocluzie intestinala. coledocolitiaza. insuficienta renala. . Aspirina. contraceptive orale). infarct intestinal. prin focalizare in procesul lezional ) • Postoperator (in primele saptamani) • Eritropoieza crescuta ( post-hemolize. colecistita acuta. arsuri. perforatie intestinala. ascita pancreatica. corticosteroizi. macroamilazemia.140 UI ( provin din pancreas. alcoolism acut. anemia prematurilor etc • Infectii si tumori maligne ( aspect relativ. ficat) Cresteri anormale Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta. ulcer peptic perforat (posterior). salivare. oreion. ruptura de chist ovarian. obstructie canal cistic. parotidita. post hemoragii cel mai frecvent cronice ) • Avitaminoza C ( scorbutul )  Amilazemie Valori normale 20 . sarcina extrauterina. apendicita acuta. gl.• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond ) Scaderi anormale • Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri: • Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ). salivare sau pancreas. cancer pancreatic. Azartioprina.

insuficienta hepatica. de screening pentru diabetul mellitus. de depistare a hipoglicemiei neonatale. RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid. sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica.Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal. usor de recoltat. folosind o picatura de sange capilar din deget. hepatita severa. Materiale necesare manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv . Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. lobul urechii sau calcaie( bebelusi). testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet.

pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare. calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar .    se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti. .  se comunica pacientului ce i se va face. banda de citire. se pot aplica comprese calde. reserve. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. pentru dilatarea capilarelor. umede timp de 10 minute   se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida  dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se ―stoarca‖ locul.Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace. baterie etc) Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

 se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului. data si ora. se noteaza rezultatul . se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange  daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului. asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului     dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.Daca nu se poate obtine sange capilar. Consideratii speciale: se va evita recoltarea din locuri edematiate. cianotice.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital .

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test
Uree

Valori Mod de recoltare normale/unit.mas.

p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl (fara anticoagulant) ― ― ― ―

Creatinina Acid uric Glicemie ALT/TGP TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza )

0,6 -1,2 mg/dl 1,5-7mg/dl 65 -110 mg/dl 9-52/U/L

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza 14-36U/L GGT-gama GT ― ― 0-40U/L Cl -98 – 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l Ca-85-110/mmol/L Trigliceride Colesterol ― ― 40-165mg/dl 120 - 200 mg/dl

Ionograma(dozarea ionilor)

HDL”colesterol bun”

F:45-65mg% B:35-55mg%

LDL”colesterol rau” Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcsalina Magneziu Rezerva alcalina Amilaza Electroforeza -proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline ― ― ― ― ―

<150mg% 0-12mg/L 0-3mg/dl 0-11mg/dl 38-126/U/L 1.70-2.70mg/dl 22-29mmol/l 25-110/U/L

67-86g/l 53-65%;42-56g/l 34-47%;15-30g/1

1,13 Alfa1=2-5,5% Alfa 2=6-12% Beta = Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE Examenele serologice:   cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului. se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.
 ASLO

Prezentare generala Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A

(Streptococcus pyogenes). Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice Implicatii clinice Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.

 Crioglobuline

Prezentare generala

lupus eritematos diseminat. fie in vitro. Implicatii clinice Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni. mononucleoza infectioasa etc. Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism . care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului. ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura. si produc simptome de sensibilizare la rece.  Proteina C reactiva Este o proteina ―clasica ― de faza acuta a inflamatiei . dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. colagenoze. etc. In ultimul caz. fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute. care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. poliartrita cronica evolutiva.Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser. in tumori. pneumococ etc. leucemii limfatice. Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al .) in inflamatii (reumatism). cum sunt : mielomul multiplu. in infarctul miocardic. Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman. Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen.

pneumonie) • diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa. si a rectocolitei hemoragice ) • aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios.inflamatiei). Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii. iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.tromboze.  Factor reumatoid Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG. . Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0. Dozarea CRP e utila in: • depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos diseminat. sau antiinflamator • detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii . Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara.

iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine. fie deprimand raspunsul imun. deficit congenital.  Ig E Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida. sifilisul. alcoolism. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand. dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice. ataxia. reversibil cu antigenul specific. icter.telangiectazia. sarcina etc. . . exercitii fizice. boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta. G. rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. tuberculoza precum si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic  IgA Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent. malaria. Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile sero-mucoase. D si E. M. Pe baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A. contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. lepra. Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice.

 Ig G Ig G reprezinta 75. Cand testul este pozitiv.anticorpi specifici de tip Ig G. Ig G scade in agamaglobulinemia. leucemie limfoblastica cronica. proteinemia Bence. durata stimularii si de eventualele masuri de desensibilizare. malnutritie severa.  Anti HBs Anti HBs . Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii. inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou nascutului in primele luni de viata. disproteinemia.80% din imunoglobulinele totale. artrita reumatoida. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. boli hepatice.Jones.Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau alergice. deficienta selectiva de Ig G. . Valorile Ig E depind de tipul de alergen.

 Anti HCV Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Dupa 3 luni de la infectare. fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT. 30 % dintre persoane. GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. . In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii. Valori normale Negativ Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.Anti HBs sunt detectabili toata viata.

iar un titru ridicat indica . Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. Testele se pozitiveaza la 7 – 10 zile de la infectare. Astfel. studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Este utila si determinarea genotipului viral. Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat.Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac).carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice.  VDRL Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. VDRL si RPR. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.

Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului. Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului. stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului. ANALIZE IMUNOLOGICE Afectiunea Agent etiologic SIDA(sindromul imunodeficientei umane) Virusul HIV ELISA Test serologic Mod de recoltare Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu Valori normale negativ .o infectie acuta. TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea.  TPHA Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum.

Sifilis (lues) Treponema palidum VDRL.RBW Pv 5ml sange (Bordette Wasserman) fara anticoagulant Pv5-7ml negativ RAA(Reumatism Streptococ articular acut)scarlatina beta hemolitic ASLO 100-200ui (antistreptolizinele sange O) Vacutainer cu dop rosu Hepatita A VHA Anticorpi antiVHA negativ Hepatita B VHB Anticorpi antiVHB negativ Hepatita C VHC Anticorpi antiHCV negativ Alergii Diverse alergene Testul cu anticorpi Pv5-7ml IgE Testul RAST sange vacutainer cu dop auriu negativ Bruceloza Brucella abortis/suis/ melitesis brucela Pv7-10ml sange vacutainer cu dop rosu absent Gripa Virusuri gripale:A AH1N1 AH1N5 Test sanguine Pv5-7ml absent ELISA sau exudat sange faringian vacutainer cu dop albastru sau mov .RPR.

meningococ.stare generala alterata)  totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma  o bacteriemie:febra tifoida.EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA: Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic  identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza  o septicemie(cu stafilococ.bacil Kochbolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari.masca faciala Scop Materiale necesare: .frison.bruceloza.endocardita maligna subacuta  garou  manusi sterile.

 se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.  se comunica pacientului ce i se va face.  se spala mainile bine si se pun manusi sterile  se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa Recoltarea: . i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod  seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil  camp decupat steril  3 sau 4 ace sterile  recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)  formular cerere analize laborator  recipient pentru transportat analizele  comprese  bandaj adeziv  etichete  tavita renala Pregatirea echipamentului: se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

temperatura pacientului in momentul recoltarii. specificarea oricarei antibioteraii recente .In cazul in care s-a produs . separate  se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. data si ora recoltarii numele medicului care a indicat . manusile si acele in recipiente specifice.  se transporta imediat la laborator  se descarca seringa.pentru punctie  se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .  dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare  se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil  se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura  se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele  se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil  se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului.Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. suspiciunea de diagnostic.

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. Evaluarea rezultatelor o normal-hemocultura negative o patologic –se identifica germeni patogeni; o se efectueaza antibiograma Consideratii speciale:   fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.  principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza urinei cuprinde :  examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect  examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri  examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni  examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine RECOLTAREA  Examinări calitative-prima urină de dimineață  Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare se aruncă)  Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h  Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprietăți fizice
1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie roșu hemoglobinurie-ca zeama de carne melanurie-neagră albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu

2.Transparența-normal-transparentă aspect tulbure-fosfați-nor alb sau roz filamente de mucus bacteria leucocite sau hematii

Aspect tulbure

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone hidrogen EXAMENUL DE URINA Determinarea se face cu stripuri Se determina 10 parametri .

Proprietăți fizice  pH-ul-rinichiul eliminăexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în tubul contort proximal pH-ul normal:5-7 Măsurarea-cu strip-uri Intervalul de măsurare de la 5-9 Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol.leucocite pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal  DENSITATEA URINARĂ Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de hidratare a pacientului Determinarea:-cu urodensitometrul .fenolftaleina și roșu-metil Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii.

Glicozuria apare dacă: .aport densimetru  GLUCOZA Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte zaharuri.proteinuria.aport lichidian crescut Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.025 Hiperstenuria-(>1.025)-diabet.015-1.transpirații lichidian scazut Hipostenuria(<1.010-arată incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC abundente.cu strip Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU Normostenuria-1.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în albastru.010)-diabet insipid.

-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl) -scade pragul renal –sarcina -în tulburari de transport a glucozei

 CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET În urina normalăABSENTI!!!!! Prezenți-dacă sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.

 PROTEINELE Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru

În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este detectată prin această metodă Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică -semiselectivă-se adaugăIgA și G -neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

 PROTEINELE
Cauzele proteinuriei: o -prerenală-crește RFG o renală-se elimină0,30-2 g/24h o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina) Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

 UROBILINOGENUL Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid formeazăun compus ROȘU În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină Crește în: -supraîncărcarea funcției hepatice -anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale -alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

 BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă) Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică

 ACIDUL ASCORBIC Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție pentru formarea calculilor

 NITRIȚII
Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu severitatea infecției

 HEMATIILE Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza sedimentului cu condiția să fie efectuat imediat .levurilor. LEUCOCITELE Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un derivat diazo formează un compus VIOLET Pozitiv în: -inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor.paraziților -contaminare cu secreții genitale -leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.

Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice. violet de gentiana si Sudan III.infecții Sediment urinar Definitie Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina.Hemoglobinuria-boli hematologice. tirozinei sau leucinei. usor de recunoscut la microscop. reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar. care se obtin prin centrifugare. urati. . iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei.  Sedimentul urinar calitativ Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de metilen. hemoliza intravasculara. carbonat sau oxalat de calciu.calculi. hemoglobinuria paroxistică nocturnă Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare. Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric. fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii). eozina.

5 leucocite/câmp microscopic. StanfeldWebb.eozinofile. u r e t r i t ă ) s a u î n a l t e (pielonefrită). Sedimentul urinar cantitativ Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis. Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c â mp ) : i nf e c ţ i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t ă .contaminare cu secreții genitale.pielonefrite cr. Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba  LEUCOCITELE Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite. Normal se admit 0 .macrophage Prezente în ITU. Hamburger. .

pavimentoase care provin din straturile superficiale alevezicii urinare.microscopică. plate. alungite care provin din uretră şi uretere.>3 hematii /câmp. câmp plin de hematii  CELULE EPITELIALE -scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică) -epiteliale renale-din tubii renali. .macroscopică.2 hematii /câmp microscopic.apar în procese inflamatorii Normal -s e a d mi t 3 – 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c â mp mi c r o s c o p i c . Fiziologic : celule mari. Patologic : hematurie . celule cilindrice.în afecțiuni ale parenchimului renal -tranziționale renale-din uroteliu. HEMATII Prezente în : -leziuni ale rinichilor sau căilor urinare Calculi infecții urinare Normal se admit 0 . Patologic:c r e ş t e r e a n u mă r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 – 1 0 / c â mp ) î n i n f l a ma ţ i i l e tractului urinar. p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.

bacterii.levuri . CILINDRI HIALINI -formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți distali și proximali  CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.hematii.)  CILINDRI CELULARI Pot fi formați din leucocite.

Arata o afectare tubularăacută  PARAZIȚI.BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Levuri-importanța patologică deosebită Candida Bacterii-coci sau bacili mobili coli trichomonas candida .LEVURI.

intoxicații cu polietilenglicol Pot arăta un risc de nefrocalcinoză  CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN În urina depozitatănecorespunzător sau asociat cu infecții urinare . CRISTALE-ACID URIC Cel mai frecvent întâlnite  CRISTALE-OXALAT DE CALCIU Pot fi sub formăde mono sau dihidrat.birefringente Apar în hiperoxalurie.

 CRISTALE PATOLOGICE TIROZINA LEUCINA-în boli hepatice grave CISTINA-în tulburări ale metabolismului proteic tir leu .

IRC terminal  Creatinina urinară Valori normale : 0.35 g/24 ore Patologic: Valori crescute: .8 . DETERMINĂRI CANTITATIVE  Ureea=15 . IRA faza de stare. diabet zaharat.  Cristalele de colesterol sunt foarte rare.după efort fizic.regim hiperproteic. acromegalie . hipertiroidism Valori scăzute: . CRISTALE PATOLOGICE  Prezenţa cristalelor de colesterol este în mod normal însoţită de o proteinurie masivă.2 g/24 ore Patologic: Valori crescute: .perioada de creştere rapidă.

IRA şi IRC Biochimie urina Test albumina glucoza ph densitate corpi cetonici hematii leucocite nitriti bilirubuna absent absent 5.(insuficienta renala acuta si cronica)  Acidul uric urinar Valori normale 0.5-6 1015-1025 absent absent absent absent absent Valori normale .0. Valori scăzute: .Valori scăzute: . IRA şi IRC. leucemii.în imobilizări prelungite.3 . tratament cu corticoizi.8 g/24 ore. Patologic: Valori crescute: .gută.

diabet zaharat prin prezenta glucozei.oxalati Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca berea RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale.elemente patologice.cilindri.germeni.urobilinogen Pathologic absent Prezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozei—DZ Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite.etc .frcventehematii.cristali.

restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat   daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca se eticheteaza recipientul cu numele pacientului. data si . daca diureza pacientului trebuie monitorizata.etc Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati Materiale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator  psihica-informare cu o seara inainte.explicarea tehnicii  fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun    Pregatirea pacientului Efectuarea tehnicii se recolteaza dimineata de la prima mictiune asigurarea intimitatii i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar.celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina   se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul.Scop o explorator-diagnosticul afectiunilor renale.dozarea glicozuriei.

proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina . Obiective  obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri  cunoasterea volumului diurezei  efectuarea unor analiza biochimice  urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta) Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri . probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica .ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei    intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus URINA DIN 24 ORE Deoarece hormonii . deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale.

se masoara exact cantitatea de urina colectata.al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat   recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza) a doa zi dimineata.manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru laborator Pregatirea pacientului psihica si fizica  se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii  se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina. aceasta urina se arunca in timpul zilei.se omogenizeaza si se trimit la . sau pe punga urinara daca pacientul este sondat  se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar    Recoltarea confirmarea si verificarea identitatii pacientului se cere pacientului sa urineze dimineata.

volumul urinar/24h. se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului  daca accidental se pierde una din probe. recoltarea trebuie sa fie reluata integral .analizele cerute Consideratii speciale :  daca pacientul are sonda urinara.laborator un esantion de 100ml  esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului.

intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul Pregatire materialelor Recoltarea urinei .aceasta urina se arunca  din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore  nu consuma lichide in tot acest timp  se pregateste recipientul pentru recoltare  se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe  dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun  se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul  se trimite la laborator 50ml. leucocitelor si a cilindrilor din urina .se noteaza ora .Test Addis Hamburger Scop  studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor.obtinerea consimtamantului  se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei  dimineata bolnavul este rugat sa urineze.explicarea necesitatii examenului . Pregatirea bolnavului psihica si fizica  informarea.

Se presupune că este vorba de o hemoragie reno-uretrală când hematuria este prezentă în toate cele trei pahare (hematurie totală). În primul pahar se colectează urina de la începutul micţiunii. iar în cel de-al treilea urina de .urinar colectat Interpretare  normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min  patologic –eliminare>100000elemente/min  hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min Proba celor trei pahare Se pune bolnavul să urineze în trei pahare diferite. Hematurie prezentă numai în primul pahar (hematurie iniţială) presupune o hemoragie de origine prostatică sau uretrală.la sfârşitul micţiunii. Hematurie prezentă numai în ultimul pahar (hematurie terminală) sugerează o hemoragie vezicală. în cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei. .

Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.materiale pentru toaleta organelor genitale externe . prin punera in evidenta a germenilor patogeni Material necesare -recipient steril de unica folosinta cu capac.BACTERIOLOGIE Urocultura Prezentare generala Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Definitie  examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni Scop diagnostic al infectiilor urinare.

Pregatire pacient -psihica-informare.consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare Tehnica recoltarii  se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara  se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii  cu 12ore inainte nu va consuma lichide  nu va urina cu 6 ore inainte  se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril  spalarea si stergerea se fac in sens unic.explicarea tehnicii si necesitatea ei.la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)  stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita  la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei  la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat  la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei .din fata in spate .

 Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar.orificiul pungii speciale pentru recoltare  la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana  se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril.avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului  daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca  pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini  se va eticheta recipientul  trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza  se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat Pentru sugari  Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se tamponează cu. comprese sterile pentru a se usca.cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie  restul urinei se evacueaza la toaleta  recipientul se inchide cu capac ermetic. .  Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în interiorul acesteia.

 Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lângă pungă şi contaminarea acesteia. Acinetobacter. Pseudomonas. Pungă pediatrică de recoltare a urinei Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli. Acromobacter. Enterococcus.  După recoltare. punga se dezlipeşte de tegumentul copilului şi cele două benzi adezive se lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii. Proteus. Klebsiella. Enterobacter. Alcaligenes. Citrobacter. Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus. dupa identificare se determina antibiograma . Haemophilus. Providencia).

pentru ca antisepticul sa se usuce  apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml.In situatii speciale. acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril  daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter.  daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular. daca este cazul. tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul  nu se recolteaza din sacul colector  nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis .  se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj.  se lasa timp de 1minut.  se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)  recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se. urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(« a demeure »)  se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei  se pun manusile.

Masurare : Consideratii speciale .  se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului.  se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .MASURAREA PH-ULUI URINAR: Materiale necesare :  manusi  recipient de recoltare  benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar  cartela standard de citire  confirmarea si verificarea identitatii pacientului  se spala mainile si se pun manusile  i se explica pacientului procedura  i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina  se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste . nu cu mult inainte. deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .

aspect.prezenta microscopica a sangelui etc.tuberculos.forma.salmonella  examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti  examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie. consistenta  examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase.vibrioni holerici.miros.gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric. Metode de recoltare .tific.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Definitie  materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie Scopul recoltarilor  depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive  depistarea purtatorilor de germeni  depistarea tulburarilor de digestie alimentara  stabilirea diagnosticului Examene efectuate  examen macroscopic :cantitate.

 scaun spontan sau provocat  direct din rect cu tampon steril  cu sonda Nelaton-la copii Materiale necesare  material de protectie pentru pacient si pat  bazinet steril  material pentru toaleta perianala  coprocultor cu sau fara mediu de cultura  tub cu tampn sterile montat pe porttampon  sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie  banda adeziva transparenta‖scotch‖pentru oxiuri  port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva  pentru sugari scutec sterilizat  purgative saline  etichete  formulare pentru analize laborator  se informeaza pacientul  se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare  se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :  toaleta regiunii perianale  utilizarea de vas colector steril  interdictia de a urina in plosca Pregatirea bolnavului psifica si fizica .

 se introduce lingurita in recipient  in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza .sange .atunci cand prelucrarea nu se face imediat Executie recoltare din scaun spontan sau provocat  colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului  se protejeaza patul cu musama.aleza  se aseaza bazinetul sub bolnav  se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus. pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate  adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect  ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea  se goleste vezica urinara  se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare  pastrarea scaunului dupa eliminare la rece.se recolteaza o portiune din materiile fecale pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu .puroi.

recoltarea din rect cu tampon steril          se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se asigura intimitatea pacientului se aseaza pacientul in decubit lateral stang se imbraca manusi de protectie se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect se introduce aplicatorul eprubeta se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul recoltarea cu sonda Nelaton-la copii  se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm  se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care .

Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). recoltarea pentru examen coproparazitologic o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali . Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara).se aspira in sonda continutul  se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila  produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.

pliurile anale iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa) o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa. o Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare circa 3g de materii fecale o Pentru examinarea oxiurilor.recoltarea o efectuam din regiunea anala.o Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului. o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator Ingrijirea ulterioara a pacientului  Se efectueaza toaleta regiunii anale  Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod  Se aeriseste salonul .

sangele. Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv.prezenta puroiului etc.Examenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina.grasimile(steatoree).recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger) .acizi biliari.substante proteice(creatoree).acizi organici.

nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric. bismutul. un test pozitiv si in aceste conditii.Cu toate acestea. pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale). diverticuloze etc. aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale. Pentru a putea fii considerat pozitiv. un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intro perioada anume.Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun . aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin . pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul. timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte. Pe de alta parte. De asemenea.

indepistabile ochiului uman.gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun . dar repetandu-se . Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare) Pregatirea bolnavului  timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb  nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare  sunt interzise legumele verzi.scaun este mai mult de 5 ml pe zi.ciocolata preparate de carne  nu se fac extractii dentare inainte de recoltare  se observa daca bolnavul prezinta epistaxis. potduce la anemii severe.

steroizi)  daca pacientul isi face singur acasa testarea. gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. daca avem kitul de recoltare. potasiu indometacin. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului  de asemenea. va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura . solutie sapun. iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului   se va verifica data expirarii kitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre. fara napi. tot cu 48-72 ore inainte de testare. se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului Consideratii speciale  ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina. hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului  testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format. fara peste. se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier.se va duce proba imediat la laborator sau. fara carne.

 Dupa defecare.  Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde. unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate ―colorcare‖. sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului. testerul se va colora in albastru sau verde. pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare. Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta. . va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta. Daca scaunul are sangerari oculte. care va pluti pe suprafata apei din toaleta. nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile.   Astfel. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite. este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.  In cele 5 minute imediat dupa defecare.

Scop  Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni .Koch parazitologice-determinarea echinococus pulmonar) micologic-determinarea albicans) ciupercilor(candida care produce parazitilor(taenia chistul hidatic .RECOLTAREA SPUTEI : Definitie  Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.b.

Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial. efectuata cu atentie la pacientii cardiaci. de asemenea. drenaj postural. laringospasme. bronhoscopia. la pacientii cu varice esofagiene. deoarece poate agrava . hidratare.Materiale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala.nu fumeaza se instruieşte să nu înghită sputa să nu o împrăştie să expectoreze numai în recipientul dat să nu introducă în vas şi saliva Tehnica recoltarii Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia. Trebuie. foarte rar.manusi tavita/punga pentru voma pahar cu apă şerveţele sau batiste de unică folosinţă Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării nu mananca. care uneori poate necesita nebulizare in prealabil. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si.

aritmiile. presupusul diagnostic. Daca nu poate. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului. daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin Material necesare frotiu faringian si laringian tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată . . pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. data si ora recoltarii.

sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spalatura bronsica  se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară. pe nemâncate  se introduc prin sondă 200ml apă distilată. în stomac.sterilă se apasă limba cu spatula se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub control laringoscopic  se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa  se introduce sonda (Einhorn sau Faucher). care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa  lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric  dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator. care nu expectorează Recoltarea sputei prin spalatura gastrica . călduţă. bicarbonatată2%. dimineaţa.

repetate. se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă. în următoarele 4 zile. . pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată  sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril. recoltarea se repetă zilnic. urmate de expiraţii scurte  se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid  după aspiraţii. care nu apar în mod obişnuit în spută  se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină  pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci. dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora. în vase separate Consideratii speciale: o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa o pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei.

RAA). depistarea purtatorilor de S. ci şi în alte boli care pot fi declanşate de o infecţie faringiană (nefrite. diagnosticul unor viroze respiratorii. confirmarea diagnosticului de difterie.manusi . RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie  Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian Scop Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice. pyogenes. recoltarea se face nu numai în angine .scarlatina Materiale(de Masca .

sterile . nesterile) Spatulă linguală Eprubetă cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultură Ser fiziologic sau glicerină 15% Tăviţă renală Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator Pregatirea pacientului Pregătire psihică Se explică necesitatea recoltării Se anunţă şi i se explică tehnica Pregătire fizică Se anunţă să nu mănânce. Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas. să nu bea apă.sa nu fumeaze. să nu facă gargară Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii. gargarisme sau ingestia de alimente Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in .protectie.

pune manusile de protectite  işi pune masca de protecţie  invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala ―a‖  deschide eprubeta cu tamponul faringian  apasă limba cu spatula lingual  tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata.usoara extensie. faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril Efectuare  asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool. succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare  se spală pe mâini cu apă şi săpun . întinde produsul obţinut pe lame de sticlă  pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură. zonele purulente sau ulcerate.  dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)  introduce tamponul faringian în eprubeta  la indicaţia medicului.  in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.

Pregătirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore. tamponul se umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15% Se reoraganizează locul se notează data recoltării dacă s-au făcut însămânţări sau nu înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze se evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor Notarea în foaia de observaţie Consideratii speciale  RECOLTAREA VARSATURILOR Definitie  Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura Scop . Nu se accepta din teren prelevate uscate. daca se apeleaza la acestea. fara mediu de transport. dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului.

bacteriologice.se fac examinări macroscopice . chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama . aleza prosop Material necesare Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă  se îndepărtează proteza dentară dacă există  tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă  asistenta sprijină fruntea bolnavului  după vărsătură se îndepărtează tăviţa  dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale. va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie  se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă Tehnica .

leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern. din plăgi supurate.tahicardie  deshidratare  emisie fără efort . conjunctiva oculară.fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa tegumentelor. organele genitale. ulceraţii.fara greata. cantitatea Simptome ce insotesc varsatura  dureri abdominal  greata-salivatie  cefalee  vertij  transpiraţii .în jet.tăviţă) Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic. .

Scop explorator .ulceraţiilor  se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească Materiale Pregătirea pacientului . pustule .ser fiziologic .2-3 lame de sticlă bine degresate .depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea antibiogramei terapeutic .seringi şi ace .evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente .alcool iodat . ulceraţii  se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor.eprubete. pustulelor. ansă de platină .pipete Pasteur  psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării  fizică: se aşează în poziţia adecvată Recoltarea din vezicule .tinctură de iod -betadine .

transportul produsului se face în cel mult 2 ore. flambată şi răcită sau cu o ansă de platină când abcesul este închis -recoltarea se face cu seringa prin puncţionare .examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-Giemsa . noduli sau alte leziuni inflamatoare  se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă  se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare  se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură  se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă Recoltarea puroiului din abcese. se recoltează o mică porţiune de puroi. flegmoane. flegmonul este deschis -se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur. colecţii abcesul. iar pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor . de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor  materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă  se efectuează frotiu  se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod Recoltarea din papule .

Se roteste repede . Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine  se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru laborator Efectuare       confirmarea identitatii pacientului se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intrun scaun cu fata la asistenta se cere pacientului sa-si sufle nasul se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers.5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal.

specul auricular etichete seringa de 10 ml. se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului palatin rotindu-l repede    se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura se arunca manusile si se spala mainile se etichetaza probele. se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE Materiale necesare: manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop. ac steril formular analize laborator Recoltare: .tamponul si se scoate  alternativ.

  se spala mainile si se pun manusile se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon  se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului. pentru a nu leza timpanul  se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport   se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator recoltarea din urechea medie se face de catre medic. dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese. prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa  proba se trimite imediat la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE Materiale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon .

pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste  daca este necesara recoltare corneana. utilizand un dispozitiv special cu inel    se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele Consideratii speciale:  nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului . dinaunru inspre afara se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete  se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular.Recoltare:    se spala mainile si se pun manusi sterile se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon. aceasta se va face de catre medic.

camp steril paduri cu alcool.probei  daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii. betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator Recoltare  se spala mainile. se pun . se pregateste un camp steril. prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste  RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA Materiale necesare: manusi sterile.

sanatate sau boala  Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor  dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine Ph-ul . se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice    se trimite proba imediat la laborator se arunca manusile la deseuri contaminate se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii  RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE Definitie  Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta.manusile sterile   se inlatura pansamentul cu o pensa sterila se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii  pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac. se introduce in plaga.

determinarea agentilor patogeni .descoperirea proceselor tumorale  pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta  se pregateste trusa de examinare:valve vaginale.stabilirea diagnosticului bacteriologic . evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !  colul uterin.analize laborator se anunta bonava si se explica necesitatea .  tampoane de vata  porttampon.pense.fundul de sac Douglas Material necesare Pregatirea bolnavei psihica si fizica Locul recoltarii .  formular.speculum vaginal.Scop .  vaselina. si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta. importanta.lame  manusi de protectie.stabilirea tratamentului .antiseptic  tavita renala  sursa de lumina  creion dermatograf.

serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin. provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe .se noteaza examenul cerut.pacienta. sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza. orificiul glandelor Bartholin  meat urinar Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala –pregateste materiale. uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule.produsul recoltat din col.

f. Examen bacteriologicc Ex.epitelii si lactobacili( secretie normala) o Tip II – epitelii. coci gram-pozitivi si negativi. frecvente leucocite. frecventi bacili gram. rari bacili gramnegativi sau leucocite o Tip III – epitelii.negativi. lactobacili. rari lactobacili.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provo o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete . abundenta flora mixta .frecvente leucocite o Tip IV – rare epitelii. f. ultima este sterila in mod obisnuit)  lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii  insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Examen microscopic o Tip I . f. lactobacili absenti. Trichomonas vaginalis prezent. f.medii de cultura  examinarea bacteriologica  cate 2 frotiuri pe lame de sticla . separat pentru fiecare produs recoltat – trimise la laborator  notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin.

lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase . frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis.( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat – se fac preparate native intre lama si lamela . albe. cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr.Candida Albicans.din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe me de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis – se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal.Neisseria gonorhee(gonococ) etc .

Materiale necesare : Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator Recoltare:    confirmarea identitatii pacientei se explica procedura pacientei se spala mainile . testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale. TESTUL PAPANICOLAU Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita.Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes. care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla.

 se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea musculaturii   se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului. dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii  se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone. . Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia. se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii       se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala se inlatura halatul din zona genitala se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului.

pacienta va trebui . La un test complet. apoi se trimit probele la laborator interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule anormale.Dupa fiecare recoltare. endocervicala si a polului vaginal. inclusiv data ultimei menstruatii. medicul va recolta celule din zona cervicala. se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor  lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele.    dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei.dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate Consideratii speciale :  inainte de efectuarea testului.

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale  recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa .

Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati.pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:  decontaminarea mainilor  echipament de protectie personala  siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase) Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:  sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital  toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate  acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene  unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene  inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului .

umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se face spuma. spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient.interdigital si sub verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura .asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor.varfurilor degetelor.

daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi.NUcu mainile curate ! .pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite.ridicand capacul cu pedala de picior.

. Reguli de bună utilizare a mănuşilor Se indică utilizarea mănuşilor la: . o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul mâinilor personalului medical. o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile personalului medical pacienţilor în timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluţii de continuitate.montarea cateterelor venoase.Echipament de protectie  Mănuşile Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. mucoase sau piele cu leziuni de continuitate. . . Considerentele pentru care trebuie purtate mănuşile sunt: o mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor când acestea vin în contact cu sângele. secreţii. excreţii.recoltarea de sânge şi a altor produse biologice.manipularea produselor biologice. alte fluide ale organismului. .efectuarea de injecţii.

alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări curente).între două îngrijiri. . Este important de ştiut că personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte bijuterii în timpul manevrelor medico-chirurgicale. dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs contaminat.nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Purtarea a două perechi de mănuşi nu scade frecvenţa accidentelor prin expunere la sânge.efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii. ..examinarea clinică cu atingerea de sânge. . una sau două perechi.schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare. .niciodată după utilizare nu se spală mănuşile. Se recomandă: . în caz de întrerupere a actului medical. . în caz de rupere. între doi pacienţi.

 Halate Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate. deci nu se curata. manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza. 10-15 secunde. excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor.  dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou. În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului. scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana. secreţii. gurii) trebuie .  dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi. dezinfecteaza. Mod de folosire  schimbare dupa fiecare pacient. dupa care acestea se indeparteaza.nasului. prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta. chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate. cu mana libera prin interior.

stropiri cu sange si alte fluide biologice .astfel incat partea dura sa fie fixate pen as  modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca  fixate linia superioara deasupra urechilor  pozitionati masca cu inglobarea mentonului  fixate linia inferioara sub ureche  Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot produce picaturi. Utilizarea corecta a mastilor  verificati masca. Ele trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală.selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat.  Măştile Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor contaminate.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau în combinaţie.

prin inoculari percutane: . .taiere. .efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite.manipularii de produse biologice potential contaminate. .manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare. mucoasele bucală. . . oculară.contaminarea mucoaselor. nazală.intepare. dupa utilizarea in .in timpul: . .contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate.  Echipamentele de resuscitare Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA . Protectoare faciale Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele.

la nevoie dubli. amplasate la indemana si marcate corespunzator . marcati in mod corespunzator .colectare in saci impermeabili. . in spatii special destinate. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil. . prin intermediul: . .asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare .colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. ruperii acelor utilizate. indoirii. .evitarea pastrarii lor indelungate. altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare. . .evitarea recapisonarii.suprafetelor.instrumentelor ascutite.reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte ascutite: . -sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit.materialului moale.pregatire in vederea utilizarii. inainte de prelucrare.decontaminare. . .activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. .distrugere.

..  igiena personala:  spalarea mainilor  spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate. sterilizarii. a pavimentelor. sticlariei. .reziduuri infectante . veselei. decontaminarii echipamentului medical. . peretilor. .recipiente impermeabile. . indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate.curatenie si decontaminare: .uscarea suprafetei prelucrate. tacamurilor. marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange.  evitarea activitatilor cu risc de expunere:  existenta de leziuni cutanate. mobilierului.folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei.dezinfectie cu solutie germicida.neutralizare prin ardere sau autoclavare  colectare . .decontaminarea initiala cu substante clorigene. alte lichide biologice sau tesuturi.

pansamente.sticlarie de laborator .catetere.de culoare galbena marcate cu pictograma‖pericol biologic‖prevazute in interiot cu saci galbeni .tubulatura trusei de perfuzie .branule.hartie.placente.ghips.sonde . prezenta unui deficit imunitar.marcati cu pictograma „pericol biologic‖  Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe.seringi fara ac. DESEURI PERICULOASE  Deseurile intepatoare si taietoare: ace. se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri menajere.  graviditate Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE  Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile.manusi.pungile de urina etc. Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de unde provin.lame de bisturiu de unica folosinta.cioburi care  se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta  Deseuri infectioase :comprese.fragmente de tesuturi.ace cu fir.  Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni.pungi care au continut sange.biopsii etc  Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti.plasma(dupa transfuzii).ambalaje din material plastic  se colecteaza in saci gri sau negri.

‖coroziv‖.seruri.vaccinuri expirate.gazoase care contin materiale radioactive  Se colecteaza in containere speciale .lichide.reactivi.  Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-„toxic‖.‖inflamabil‖  Deseuri radioactive-deseuri solide.rezidurile preparatelor citostatice.substanteutilizate in laboratoareetc. Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful