Sunteți pe pagina 1din 162

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

Importanta analizelor de laborator


-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)

Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.

Tipuri de laboratoare :

Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange. Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor. Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase. Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat. Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman. Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene. Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor. Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

Sngele se recolteaz pentru examene:


hematologice biochimice

bacteriologice parazitologice serologice

Recoltarea se face prin:


punctie capilara puncie venoas puncie arterial

PUNCTIA CAPILARA

Definitie

Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop

Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,Rh lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosinta antiseptic pentru tegument(alcool 90grade) tampoane sterile pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate), hartie de filtru

Materiale necesare

lame de sticla,lamele(pentru frotiu) benzi de testare manusi de protectie, tavita renala

Locuri de electie

pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui si calcai, la copil

Pregatire pacient

Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect se spala mainile se imbraca manusile se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool se asteapta evaporarea alcoolului cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;

Tehnica

pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain Efectuarea unui frotiu la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate) lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmenteze se agit lama pentru uscare se eticheteaz i se trimite la laborator un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat Examenul in picatura groasa pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre ele cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrinri complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatograf pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

PUNCTIA VENOASA

Definitie

Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie. explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice i bacteriologice terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.

Scop

Materiale necesare

Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi

paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor

Locul punctiei

venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se

formeaza un Mvenos prin anastomozarea lor


venele antebratului venele de pe fata dorsal a mainii venele subclaviculare

venele femurale venele maleolare interne venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici orice vena accesibila

punctie subclaviculara

Pregatirea pacientului

pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului: o se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana care execut puncia (decubit dorsal) o se examineaz calitatea i starea venelor o se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie,decliv o se dezinfecteaza tegumentele o se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, o se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel turgescente spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor; se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz

Tehnica

n gol; se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei; se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc acul se comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie vertical Puncionarea venei femurale se va face n regiunea femural (sub nivelul ligamentului inghinal), la circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin palpare, cu pacientul aflat n decubit dorsal. direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitnd n permanen o aspiraie uoar asupra pistonului seringii, pn ce sngele venos ptrunde n sering. Dup puncie se va exercita o presiune moderat asupra

regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom

Ingrijiri post tehnica

se face toaleta local a tegumentului se schimb lenjeria dac este necesar se asigur o poziie comod n pat se supravegheaz pacientul pentru evidenierea venelor o se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a antebraului o se introduce mna i antebraul n ap cald o tapotament la locul punctiei pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia venoas, se pot fixa catetere Se utilizeaz numai materiale de unic folosin. Se evita puncionarea venei din lateral puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos manevrarea incorect a instrumentarului steril

Consideratii speciale:

atingerea produsului recoltat flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.

Accidente Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) Strpungerea venei (perforarea peretelui opus) Ameeli, paloare, lipotimie

Interveniile asistentei - se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute - se retrage acul n lumenul venei

- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.

Recoltarea cu sistem Inaintea recoltarii sangelui, vacutainer

desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2) asamblati acul la holder (3). Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.

c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului

e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus .

. Ordinea de recoltare a tuburilor:


1.

recipientele pentru hemocultura;

2. tuburile fara aditivi; 3. tuburile ce contin citrat; 4. tuburile ce contin heparina; 5. tuburile ce contin EDTA De respectat utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei); la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute); formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele. fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

TIPURI DE VACUTAINERE

CULOARE DOP ROSU MOV NEGRU ALBASTRU

ANTICOAGULANT SAU ADITIV

ANALIZE DE LABORATOR

Fara aditivi EDTA Citrat de sodiu Citrat de sodiu

Biochimie,serologie Hematologie :Ht,Hb,HLG VSH Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTT

VERDE

Heparina

Biochimie :ionograma,hormone,gaze arteriale

GALBEN

Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite

Hemocultura

GRI

Florura de sodiu

Glicemie

Examene hematologice

Hemoleucograma completa( HGL)


Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara) o neutrofilele(NEU) o eozinofilele(EOS) o limfocitele(LY) o monocitele(MO) o basophile(BAS) indici eritrocitari :

Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW) Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA;

RBC Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2

de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei

Globule roii i un limfocit vzute la microscop

Valori normale -barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub -femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare n insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare n hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii, etc.

\
Eritropoieza - formarea globulelor rosii

Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi nucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. Implicatii clinice o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi anemia hemolitica. o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. Valori normale la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul sanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii. Valori normale la barbati = 40-48% la femei = 36-42%

Indicii eritrocitari
VEM indica volumul mediu al eritrocitului. Valori normale: 80 - 100 m3 Variatii patologice: valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza microcitele (n cazul anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) valori mai mari de 100 m3 caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.

Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie). Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia. HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit. Valori normale: 20 - 34 pg. Variatii patologice: valori mai mici dect 20pg definesc hipocromia. INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR (RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la VEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimii celulelor. Valori normale: 11,5 - 14,5 %. Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai mare, cu att anizocitoza este mai marcata

Celule normale

Reticulocitoza crescuta

WBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine.

Valori normale la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub. Leucocitoza (L>10000/l Leucopenie (L<4000/L) Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite (MO). PLT Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze. Valori normale 150 000-400 000/mm cub cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza de sangerare.

Timp de sangerare
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Valori normale 3-4 minute.

Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.

Timp de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Valori normale 5-8 minute. Cresteri anormale Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene

Timp Quick
Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. Valori normale 12-15 secunde sau 80-100%.

Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II, V,VII sau X, deficienta de vitamina K, hemoragie, afectiuni hepatice, obstructie biliara, terapie cu anticoagulante orale, absorbtie deficitara a grasimilor. Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I, II, V, VII, si X), in prezenta de tromboplastina tisulara in exces. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si extrinseci a coagularii explorarea caii

APTT Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare. APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare, terapie cu heparina, streptokinaza, urokinaza, deficienta de vitamina K, hipofibrinogenemie, afectiuni hepatice. Un APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic etc.

Fibrinogen Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care, sub actiunea trombinei, este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila, fibrina. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe, intre care a ficatului, ca sediu principal al sintezei sale. Valori normale

200-400mg/dl Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii, infarct miocardic acut, sindrom nefrotic, cancer, sarcina. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice, cance, disfibrinogenemie, hipofibrinogenemie congenitala etc. anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o prob care exprim grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat n milimetrii [mm], n eprubet, ntr-un interval de o or [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] . Dup cum se tie, n plasm, eritrocitele se afl n suspensie. Dup recoltarea unei probe de snge i depunerea ei ntr-o eprubet mpreun cu o substan anticoagulant, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care const n depunerea lor la fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei n partea ei superioar.. Mod de recoltare punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

sau seringa de 2ml si ac de punctie venoasa; pipete Westergreen cu stativul corespunzator; citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila; materiale necesare recoltarii sngelui prin punctie venoasa.

Tehnica se aspira n seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinndu-se 0,4ml; se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira snge n seringa pna la 2 ml; continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare; proba se trece apoi ntr-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pna la diviziunea 0, astfel nct coloana de snge sa fie continua;

metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare se plaseaza pipeta n stativ n pozitie perfect verticala; citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima n mm coloana de plasma separata de eritrocite n decurs de o ora (mm/ora). Valori normale: barbat: 1 10 mm/ora; femeie: 2 13 mm/ora;

Variatii fiziologice: la femei, V.S.H.-ul creste n timpul menstruatiei; la femei, V.S.H.-ul creste n sarcina (mai ales n ultimele luni). Variatii patologice: Cresterea V.S.H.-ului apare n boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), n anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc. Scaderea V.S.H.-ului apare n poliglobulii, etc.

Tabel cu analize hematologice


Test Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara Hemoleucograma cu formula leucocitara pc pv.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml2ml sange/EDTA Valoare normala/unitate de masura

Hemoglobina(Hb) Hematocrit (Ht)

B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL B:42-48% F:40-43%

Eritrocite (H) (hematii,globule rosii) Leucocite (L) (globule albe)

4 000 000-6 000 000/mmc 4000-10000/mmc >leucocitoza >leucopenie Granulocite neutrofile - nesegmentate(GNnesegm)=14%;50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=5070%;2500-4800/mmc Limfocite=2530/%;1200-2400/mmc Monocite =4-8%;300640/mmc Eozinofile =1-3%;100200/mmc Bazofile =0,5-1/%;2040/mmc pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml 1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium 3,8%

Formula leucocitara

Trombocite VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)

150 000-400 000/mmc F:1h=2-12mm;2h=12-20mm B:1h=1-10mm;2h=7-15mm

Teste de coagulare:

APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare Timp Quick

pv.vacutainer dop bleu sau cu seringa de 5ml cu ac

25-35

13-15

Timp Howel

sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu 1-2minute 85-100%

IP(Indice de protrombina) Fibrinogen Timp de sangerare TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii

200 -400mg/dl pc 2-4minute

pc

5-8minute

BIOCHIMIE- SANGE Ureea Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali. Creatinina Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli). Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea

dializei renale. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare Valori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina

Acid uric seric


Acid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina. Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului. Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. Valori normale

In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti; Variatii fiziologice Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism. Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ). Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange. La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii. La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati. Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri: Guta Insuficienta renala cronica Leucemie Boli infectioase Poliglobulie Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice Terapie cu ACTH sau hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu plumb si mercur Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson

Glicemia
Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.

Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.

obiectiv glicemia<100mg/dl Cresteri anormale Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: Diabetul de origine pancreatica Diabetul de origine hipofizara Diabetul de origine suprarenala Diabetul de origine tiroidiana Unele infectii Intoxicatii (oxid de carbon, cofeina) Unele tumori Accidente cerebro-vasculare Scaderi anormale Hipoglicemia estet prezenta in: Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) Insuficienta tiroidiana Insuficienta antehipofizara Insuficienta hepatica grava Administrarea unor doze mari de insulina

Hemoglobina glicozilata
Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului. Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. In ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii, moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glicozilata. La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa. Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Masurand hemoglobina glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de glucoza serica. Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni. Valori normale Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate- cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt: 4%5.9%

GGT Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat, in tubulii renali si in intestine, desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul, prostata, glandele salivare, veziculele seminale, creier si inima.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool. Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica, cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi moderat crescuta. TGO,TGP Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau

aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT) TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi, rinichi, inima, creier. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat, deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare

hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului. Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B, supardoza de paracetamol, soc hipovolemic. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des. Sunt deseori descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat, care poate fi cauzata de alcool, diabet si obezitate. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor. Medicamente care cresc transaminazele ? Acid valproic Aspirina Diclofenac Fenilbutazona Fenitoin Ibuprofen Naproxen Izoniazida Carbamazepina Sulfametoxazol Fenobarbita Trimetoprim Tetraciclina Sulfonamidele Statinele Nitrofurantoin

Amiodarona Chinidina Antidepresivele triciclice Trigliceride Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinteza lor, in special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele. Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule. In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %, chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ). Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta, deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza. Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet zaharat, nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,

precum si din alte cauze.

Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in -- lipoproteinemia congenitala, malnutritie, sindrom de malabsorbtie, hipertiroidism etc.

Lipide totale

Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei hiperlipemii. Pregatirea pentru recoltare consta in : 1. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv , cu trei zile anterior efectuarii

dozarii lipemiei totale; 2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange, care se face dimineata ; bolnavul nu va manca nimic ) Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii. Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie

Colesterolul Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de

cicolpentanofenantren. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari. Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene. Cresterea nivelului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza, afectiuni hepatocelulare, afectiuni renale, hipotiroidism, alcoolism, diabet zaharat prost controlat, neoplasme, alcoolism, obezitate, dieta bogata in grasimi. Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli: Hepatite acute, hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) Hipertiroidie Infectii bacteriene ( pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida ) Hemopatii severe ( anemie Biermer, leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom,). In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie concomitenta.

Bilirubina totala
Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. Dupa producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea, absorbtia, metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie. O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. De asemenea, morcovii influenteaza dozarea bilirubinei, datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. Anorexia creste nivelul bilirubinei. Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic), in caz de distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica, hematoame extinse), in eritropoieza deficitara si in anumite afectiuni genetice rare . Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei, datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice. Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei, ce consta in acumularea de pigmenti biliari la nivelul pielii, rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor CK Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati.

Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana, miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati, arsuri, hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare, boala Cushing, metastaze hepatice etc.

Creatinfosfokinaza serica
Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime: CK-MB CK-MM CK-BB CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos. CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta. CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 12%.
In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Enzima intervine

in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule. Valori normale Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel: dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml

Pentru a fi considerate semnificativ anormale , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20 ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ). Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: infarctul miocardic miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala Addison acidoza diabetica distrofii musculare traumatisme musculare iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna postoperatorie afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita traumatism rabdomioliza Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide.

LDL-colesterol LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joas) sunt bogate n colesterol, ele transport si faciliteaz depozitarea colesterolului n tesuturi, crescnd riscul de ateroscleroz. Valorile LDL- colesterol reflect foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile internationale utilizeaz LDL- colesterolul ca tint primar n terapia hipolipemianta.

Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta afectiunilor aterosclerotice, ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor cerebrovasculare. Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta. HDL colesterol(colesterol bun)

Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL- colesterolul) sunt produse in special la nivelul ficatului, rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelele de HDL- C variaza in functie de sex si varsta. Fumatul si consumul de alcool se asociaz cu scaderea HDL - colesterolului seric, iar dup un infarct de miocard nivelul de HDL- colesterol ramane o perioad de circa 3 luni scazut. HDL- colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.

Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este sub 35 mg/dl. Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice,a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale. Fosfataza alcalina Prezentare generala

Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul membranelor celulare, si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei, epiteliului intestinal, tubulilor renali, osteoblastelor si ficatului. Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase. Implicatii clinice Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si secundar, tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de medicamente, cancer hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP

Proteine totale serice


Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia ( 6,5 8,6 g/100 ml ser la adulti )

Proteinele plasmatice se impart in trei categorii: - Albumine ( cca 4,5 g/100 ml ser ) - Globuline ( cca 3 g/100 ml ser ) - Fibrinogen ( cca 0,3 g/100 ml ser ) Cresteri anormale Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale:

Hemoconcentratii Insuficienta de aport lichidian Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente, holera, acidoza diabetica ) Mielomul multiplu Scaderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite glomerulare cronice ) Ciroza hepatica Pierderi proteice Hemoragii Stari de soc Intoxicatii cronice ( benzen, fosfor, tetraclorura de carbo Electroforeza proteinelor serice Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice.

Valori normale Fractiunea proteica a serului


Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-globuline beta-globuline gama-globuline Proportii inprocente 52-62% 38-48% Proportii in grame 3,64-4,34 2,66-3,36

2-5% 6-9% 8-11% 14-21%

0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77

Raportul

albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea albuminelor la

valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza de globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se

intampla

in

hepatita

cronica,

cand

cresc

mult

gamma-globulinele

si

imunoglobulinele A (Ig A). Magneziu seric Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza, respiratia celulara, transportul calciului transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu. Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare. In mod natural Mg este un blocant de Ca. Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia renala. Scaderi anormale Hipomagneziemia Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei, iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca. Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22 mg/dl ) datorita: unor medicamente nefrotoxice cisplatin, aminoglicozide, metrotrexat fortarea diurezei ( furosemid, thiazide )

alcoolism, malabsorbtie intestinala tulburari endocrine hiperaldosteronism, hiperparatiroidie, hipertiroidie, cetoacidoza diabetica hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagneziemia afectiuni renale acute si cronice aport excesiv de antiacide , sau preparate cu Mg simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la valori de 12, 2 mg./ dl apare paralizia muschilor respiratori Calcemie ionica Prezentare generala Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in oase(99%), dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina. Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase, in mentinerea contractilitatii normale a muschilor, ca si cofactor in anumite reactii enzimatice, precum si in coagularea sangelui Valori normale2,1-2,65mmol/l

Deficit tetanie spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta renala Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si letargie poliurie,polidipsie

Potasiu ( potasemie )
Determinarea valorilor serice ale potasiului. Valori normale 3,5-5mmol/l Scaderi anormale pierderi digestive ( diaree, voma ) disgravidii stenoza pilorica diaree

fistule digestive pierderi urinare Cresteri anormale insuficienta corticosuprarenala distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale insuficienta renala acuta sau cronica Semnificatie clinica Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea, lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal, excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala,coma diabetica, boala Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. De aceea, cand se analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza.

Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici, diabetul, postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400 mEq/L intracelular, citoplasma celulelor, musculatura striata, miocard, hematii Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie ameteala,cofuzie,aritmii Exces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac Clor Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic. Normal 95-103mmol/l Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala (acidoza metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in exces,administrare excesiva de anticonvulsivante, etc Valori serice scazute apar in: boala Addison, transpiratii excesive, varsaturi, arsuri, insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie cronica, nefrita cu pierdere de sare.

Sodiul seric Na

Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza excitabilitatea musculara. Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Nivelul sodiului existent in organism este reglat de rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame. Valori normale135-145mmol/l Scaderi anormale aport salin insuficient deshidratari globale ingestii scazute de lichide poliurii ( diabet zaharat ) insuficienta renala cronica insuficienta corticosuprarenala Cresteri anormale pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive, diaree, voma ) pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid, insuficienta renala ) insuficienta cardiaca

traumatisme cerebrale

Fosforemia
Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. Denumirea corecta medical a nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie, deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat. In organism ionul fosfor intervine in: 1. structura fosfoproteinelor, nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. metabolismul osos, impreuna cu calciul Normal fosfati=0,9-1,3mmol/l Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului : Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ): o acromegalie o gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hipervitaminoza D Hipofosfatemia ( scaderi ): o hiperparatiroidie

o intarzierile in crestere de diverse etiologii Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-, raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului , deoarece intre cele doua exista o relatie de proportionalitate directa. De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic : Creste excitabilitatea nervoasa Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos Cresteri anormale travaliu muscular tetanie uremie catabolism proteic toxic coma diabetica exces de vitamina D dupa iradieri Scaderi anormale osteita

fibroosteita hiperfunctie paratiroidiana rahitism osteomalacie malabsorbtie diabet fosfatic renal

Sideremie
Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma. Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite, in structuram hemoglobinei Valori normale 13-32micromol/l Cresteri anormale Cauzele hipersideremiei pot fi: Hepatita acuta virala Eritropoieza diminuata: anemii aplastice, anemie pernicioasa etc Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc) In primele zile dupa o hemoragie acuta Anemii hemolitice

Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond ) Scaderi anormale Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri: Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc Infectii si tumori maligne ( aspect relativ, prin focalizare in procesul lezional ) Postoperator (in primele saptamani) Eritropoieza crescuta ( post-hemolize, post hemoragii cel mai frecvent cronice ) Avitaminoza C ( scorbutul ) Amilazemie Valori normale 20 - 140 UI ( provin din pancreas, gl. salivare, ficat) Cresteri anormale Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta, ulcer peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut,

colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza.

Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului.

Materiale necesare

manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv

Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc) Recoltarea: confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.

se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului

dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. se noteaza rezultatul , data si ora.

Consideratii speciale:

se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange

daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test
Uree

Valori Mod de recoltare normale/unit.mas.

p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl (fara anticoagulant)

Creatinina Acid uric Glicemie ALT/TGP TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza )

0,6 -1,2 mg/dl 1,5-7mg/dl 65 -110 mg/dl 9-52/U/L

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza 14-36U/L GGT-gama GT 0-40U/L Cl -98 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l Ca-85-110/mmol/L Trigliceride Colesterol 40-165mg/dl 120 - 200 mg/dl

Ionograma(dozarea ionilor)

HDLcolesterol bun

F:45-65mg% B:35-55mg%

LDLcolesterol rau Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcsalina Magneziu Rezerva alcalina Amilaza Electroforeza -proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline

<150mg% 0-12mg/L 0-3mg/dl 0-11mg/dl 38-126/U/L 1.70-2.70mg/dl 22-29mmol/l 25-110/U/L

67-86g/l 53-65%;42-56g/l 34-47%;15-30g/1

1,13 Alfa1=2-5,5% Alfa 2=6-12% Beta = Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE Examenele serologice: cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului. se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.
ASLO

Prezentare generala Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A

(Streptococcus pyogenes). Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice Implicatii clinice Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.

Crioglobuline

Prezentare generala

Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute. In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si produc simptome de sensibilizare la rece. Implicatii clinice Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni, cum sunt : mielomul multiplu, colagenoze, leucemii limfatice, poliartrita cronica evolutiva, lupus eritematos diseminat, mononucleoza infectioasa etc.

Proteina C reactiva

Este o proteina clasica de faza acuta a inflamatiei , care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ etc.) in inflamatii (reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc. Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism , dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman. Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al

inflamatiei). Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii. Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara. Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0, iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat. Dozarea CRP e utila in: depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos diseminat, si a rectocolitei hemoragice ) aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios, sau antiinflamator detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii ,tromboze, pneumonie) diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.

Factor reumatoid

Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG.

Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida, dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice, boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta, malaria, sifilisul, lepra, tuberculoza precum si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic

IgA
Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent, reversibil cu antigenul specific, rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand, fie deprimand raspunsul imun, contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. Pe baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A, M, G, D si E. Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile sero-mucoase. . Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice, icter, alcoolism, exercitii fizice, iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine, deficit congenital, ataxia- telangiectazia, sarcina etc.

Ig E

Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.

Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau alergice. Valorile Ig E depind de tipul de alergen, durata stimularii si de eventualele masuri de desensibilizare.

Ig G

Ig G reprezinta 75- 80% din imunoglobulinele totale. Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou nascutului in primele luni de viata. Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii, boli hepatice, malnutritie severa, disproteinemia, artrita reumatoida. Ig G scade in agamaglobulinemia, deficienta selectiva de Ig G, proteinemia Bence- Jones, leucemie limfoblastica cronica. Anti HBs Anti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B.

Anti HBs sunt detectabili toata viata. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB. Anti HCV Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. Valori normale Negativ Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. 30 % dintre persoane. Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale, in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.

Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac), se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Este utila si determinarea genotipului viral, anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. Astfel, studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.

VDRL

Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. Testele se pozitiveaza la 7 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat indica

o infectie acuta. Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

TPHA

Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea, stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului. Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

ANALIZE IMUNOLOGICE Afectiunea Agent etiologic SIDA(sindromul imunodeficientei umane) Virusul HIV ELISA Test serologic Mod de recoltare Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu Valori normale negativ

Sifilis (lues)

Treponema palidum

VDRL,RPR,RBW Pv 5ml sange (Bordette Wasserman) fara anticoagulant Pv5-7ml

negativ

RAA(Reumatism Streptococ articular acut)scarlatina beta hemolitic

ASLO

100-200ui

(antistreptolizinele sange O) Vacutainer cu dop rosu

Hepatita A

VHA

Anticorpi antiVHA

negativ

Hepatita B

VHB

Anticorpi antiVHB

negativ

Hepatita C

VHC

Anticorpi antiHCV

negativ

Alergii

Diverse alergene

Testul cu anticorpi Pv5-7ml IgE Testul RAST sange vacutainer cu dop auriu

negativ

Bruceloza

Brucella abortis/suis/ melitesis

brucela

Pv7-10ml sange vacutainer cu dop rosu

absent

Gripa

Virusuri gripale:A AH1N1 AH1N5

Test sanguine

Pv5-7ml

absent

ELISA sau exudat sange faringian vacutainer cu dop albastru sau mov

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA:

Definitie

introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Kochbolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata) totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta garou manusi sterile,masca faciala

Scop

Materiale necesare:

paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil camp decupat steril 3 sau 4 ace sterile recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru) formular cerere analize laborator recipient pentru transportat analizele comprese bandaj adeziv etichete tavita renala Pregatirea echipamentului: se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura. confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp. se spala mainile bine si se pun manusi sterile se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa

Recoltarea:

pentru punctie se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic. se transporta imediat la laborator se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-a produs

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. Evaluarea rezultatelor o normal-hemocultura negative o patologic se identifica germeni patogeni; o se efectueaza antibiograma Consideratii speciale: fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul. principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza urinei cuprinde : examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine RECOLTAREA Examinri calitative-prima urin de diminea Examinri cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepie prima urincare se arunc) Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprieti fizice
1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie rou hemoglobinurie-ca zeama de carne melanurie-neagr albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu

2.Transparena-normal-transparent aspect tulbure-fosfai-nor alb sau roz filamente de mucus bacteria leucocite sau hematii

Aspect tulbure

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona

Acetone

hidrogen

EXAMENUL DE URINA Determinarea se face cu stripuri Se determina 10 parametri

Proprieti fizice
pH-ul-rinichiul eliminexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii n tubul contort proximal pH-ul normal:5-7 Msurarea-cu strip-uri Intervalul de msurare de la 5-9 Zona indicatoare conine 3 substane:albastru de bromtimol,fenolftaleina i rou-metil Culoarea vireaz de la galben portocaliu la albastru pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucocite pH acid-cetoacidoza dar numai dac rinichiul funcioneaz normal

DENSITATEA URINAR

Pentru

evaluarea capacitii de concentrare i diluie a rinichiului i starea de

hidratare a pacientului Determinarea:-cu urodensitometrul

cu strip Principiu-se determina concentraia ionic pe baza eliberrii protonilor n prezena cationilor cu care formeazun complex care modificculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU Normostenuria-1.015-1.025 Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpiraii lichidian scazut Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut Izostenuria-densitatea urinilor emise n 24 h este egala i n jur de 1.010-arat incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC abundente,aport

densimetru GLUCOZA Principiu:reacie specificpentru glucoz(glucoxidaza) care nu identifica i alte zaharuri.Oxigenul eliminat din reacie modificculoarea tetrametilbenzidinei n albastru. Glicozuria apare dac:

-crete glicemia peste pragul renal de absorbie(170-180 mg/dl) -scade pragul renal sarcina -n tulburari de transport a glucozei

CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezena corpilor cetonici modificculoarea zonei indicatoare n VIOLET n urina normalABSENTI!!!!! Prezeni-dac sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,inaniie,vrsturi abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.

PROTEINELE Principiu:determinarea pe strip se bazeazpe eroarea proteica indicatorilor de pH;culoarea indicatorului vireazde la galbenla albastru

n mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h i nu este detectat prin aceast metod Proteinuria poate fi:-selectiv-se eliminnumai proteine cu GM mic -semiselectiv-se adaugIgA i G -neselectiv-se pierd i proteine cu GM mare

PROTEINELE
Cauzele proteinuriei: o -prerenal-crete RFG o renal-se elimin0,30-2 g/24h o postrenal-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mic(beta 2 microglobulina) Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanuri uoare de Ig care precipit la nclzirea urinii la 70 Ci pp.dispare cnd se nclzete urina la 100C

UROBILINOGENUL Principiu:reacia Ehrlich-sare de diazoniu care n prezena UBG n mediu acid formeazun compus ROU n mod normal doar 1% din UBG ajunge n urin Crete n: -suprancrcarea funciei hepatice -anemii hemolitice,intoxicaii,accidente transfuzionale -alterarea funciei hepatice-hepatite acute i cronice,ciroz,tumori hepatice

BILIRUBINA Normal nu apare n urin dar daca este prezenteste vorba de Bi conjugat(hidrosolubil) Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care n prezena Bi determin virarea culorii indicatorului n VIOLET Crete n obstrucia canalului biliar de ctre calculi,tumori,presiune canaliculara extrahepatic, fibroza hepatic

ACIDUL ASCORBIC Dei nu apare n mod normal n urinprezena lui interfercu determinarea glucozei i hematiilor fiind un puternic agent reductor Pozitiv-la persoanele care consuma cantiti mari de vit.C i poate arta o predispoziie pentru formarea calculilor

NITRIII
Principiu:n urina n care exist bacterii, nitraii sunt transformai n nitrii, care mpreuncu o sare de diazoniu formeazun derivat azo colorat n ROU Intensitatea culorii este direct proporional cu cantitatea de nitrii, dar nu i cu severitatea infeciei

LEUCOCITELE
Principiu:esteraza leucocitar mpreuncu esterul indolic aflat pe zona de test i un derivat diazo formeaz un compus VIOLET Pozitiv n: -inflamaii ale cilor urinare datoritbacteriilor,levurilor,paraziilor -contaminare cu secreii genitale -leucocituria abacteriann pielonefrite cr.

HEMATIILE Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb i Mb catalizeaz oxidarea substanei indicatoare de ctre un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru Testul este pozitiv dac exista Hb dar i hematii-diferenierea pe baza sedimentului cu condiia s fie efectuat imediat

Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria paroxistic nocturn Hematuria-leziuni ale rinichilor si cilor urinare,calculi,infecii

Sediment urinar
Definitie Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se obtin prin centrifugare. Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei. Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice, usor de recunoscut la microscop. Sedimentul urinar calitativ Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar.

Sedimentul urinar cantitativ Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, StanfeldWebb.

Se pot folosi pentru citirea sedimentului i cititoare automate care analizeazn timp mai scurt un numr mai mare de probe i o cantitate mai mare de proba

LEUCOCITELE
Majoritatea sunt PMN dar pot fi i monocite,eozinofile,macrophage Prezente n ITU,contaminare cu secreii genitale,pielonefrite cr. Normal se admit 0 - 5 leucocite/cmp microscopic. Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c mp ) : i nf e c i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t , u r e t r i t ) s a u n a l t e (pielonefrit).

HEMATII
Prezente n : -leziuni ale rinichilor sau cilor urinare Calculi infecii urinare Normal se admit 0 - 2 hematii /cmp microscopic. Patologic : hematurie - microscopic,>3 hematii /cmp- macroscopic, cmp plin de hematii

CELULE EPITELIALE

-scuamoase-din segmentele inferioare ale cilor urinare(nu au importan patologic) -epiteliale renale-din tubii renali,n afeciuni ale parenchimului renal -tranziionale renale-din uroteliu,apar n procese inflamatorii Normal -s e a d mi t 3 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c mp mi c r o s c o p i c , p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapeteaz tractul urinar. Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretr i uretere. Patologic:c r e t e r e a n u m r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 1 0 / c mp ) n i n f l a ma i i l e tractului urinar.

CILINDRI HIALINI

-formai din proteinele care trec membrana bazali coaguleazla nivelul tubilor contori distali i proximali

CILINDRI GRANULOI I CEROI

Cilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri ceroi se formeaza dupa stagnarea ndelungata n tubi (afectare tubulara cr.)

CILINDRI CELULARI
Pot fi formai din leucocite,hematii,bacterii,levuri

Arata o afectare tubularacut

PARAZII,LEVURI,BACTERII

Dintre parazii cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Levuri-importana patologic deosebit Candida Bacterii-coci sau bacili mobili

coli

trichomonas

candida

CRISTALE-ACID URIC

Cel mai frecvent ntlnite

CRISTALE-OXALAT DE CALCIU

Pot fi sub formde mono sau dihidrat,birefringente Apar n hiperoxalurie,intoxicaii cu polietilenglicol Pot arta un risc de nefrocalcinoz

CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN

n urina depozitatnecorespunztor sau asociat cu infecii urinare

CRISTALE PATOLOGICE

TIROZINA LEUCINA-n boli hepatice grave CISTINA-n tulburri ale metabolismului proteic

tir

leu

CRISTALE PATOLOGICE

Prezena cristalelor de colesterol este n mod normal nsoit de o proteinurie masiv. Cristalele de colesterol sunt foarte rare.

DETERMINRI CANTITATIVE

Ureea=15 - 35 g/24 ore Patologic: Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism Valori sczute: - perioada de cretere rapid, IRA faza de stare, IRC terminal Creatinina urinar Valori normale : 0,8 - 2 g/24 ore Patologic: Valori crescute: - dup efort fizic, acromegalie

Valori sczute: - n imobilizri prelungite, IRA i IRC.(insuficienta renala acuta si cronica) Acidul uric urinar Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore. Patologic: Valori crescute: - gut, leucemii, tratament cu corticoizi. Valori sczute: - IRA i IRC Biochimie urina Test albumina glucoza ph densitate corpi cetonici hematii leucocite nitriti bilirubuna absent absent 5,5-6 1015-1025 absent absent absent absent absent Valori normale

urobilinogen Pathologic

absent Prezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozeiDZ Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca berea

RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA

Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale,diabet zaharat prin prezenta glucozei,elemente patologice,etc

Scop

o explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea glicozuriei,etc Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati

Materiale necesare

urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii fizica se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun

Pregatirea pacientului

Efectuarea tehnicii

se recolteaza dimineata de la prima mictiune asigurarea intimitatii i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina

se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat

daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si

ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus

URINA DIN 24 ORE Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica . Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. Obiective obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri cunoasterea volumului diurezei efectuarea unor analiza biochimice urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta) Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri

manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru laborator Pregatirea pacientului psihica si fizica se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar

Recoltarea

confirmarea si verificarea identitatii pacientului se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat

recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza) a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de urina colectata,se omogenizeaza si se trimit la

laborator un esantion de 100ml esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului,volumul urinar/24h,analizele cerute Consideratii speciale : daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata integral

Test Addis Hamburger


Scop studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din urina .

Pregatirea bolnavului psihica si fizica

informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se arunca din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore nu consuma lichide in tot acest timp se pregateste recipientul pentru recoltare se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul

Pregatire materialelor

Recoltarea urinei

urinar colectat Interpretare normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min patologic eliminare>100000elemente/min hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min

Proba celor trei pahare

Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz urina de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al treilea urina de .la sfritul miciunii. Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total). Hematurie prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o hemoragie vezical. Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial) presupune o hemoragie de origine prostatic sau uretral.

BACTERIOLOGIE

Urocultura
Prezentare generala Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.

Definitie

examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni

Scop

diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeni

Material necesare

-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor genitale externe

Pregatire pacient

-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare

Tehnica recoltarii

se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii cu 12ore inainte nu va consuma lichide nu va urina cu 6 ore inainte se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat) stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei

orificiul pungii speciale pentru recoltare la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie restul urinei se evacueaza la toaleta recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini se va eticheta recipientul trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat Pentru sugari Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca. Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar. Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.

Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia. Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii.

Pung pediatric de recoltare a urinei

Interpretarea valorilor

normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus, Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa identificare se determina antibiograma

In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana

Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a demeure )


se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei se pun manusile; daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj; se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml; se introduce in urocultor(recipient steril cu capac) recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul nu se recolteaza din sacul colector nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis

MASURAREA PH-ULUI URINAR:

Materiale necesare :

manusi recipient de recoltare benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar cartela standard de citire confirmarea si verificarea identitatii pacientului se spala mainile si se pun manusile i se explica pacientului procedura i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste . se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte, deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul . se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .

Masurare :

Consideratii speciale

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Definitie materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie Scopul recoltarilor depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive depistarea purtatorilor de germeni depistarea tulburarilor de digestie alimentara stabilirea diagnosticului Examene efectuate examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros, consistenta examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni holerici,salmonella examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie,prezenta microscopica a sangelui etc. Metode de recoltare

scaun spontan sau provocat direct din rect cu tampon steril cu sonda Nelaton-la copii

Materiale necesare

material de protectie pentru pacient si pat bazinet steril material pentru toaleta perianala coprocultor cu sau fara mediu de cultura tub cu tampn sterile montat pe porttampon sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva pentru sugari scutec sterilizat purgative saline etichete formulare pentru analize laborator se informeaza pacientul se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare se instruieste pacientul pentru etapele de lucru : toaleta regiunii perianale utilizarea de vas colector steril interdictia de a urina in plosca

Pregatirea bolnavului psifica si fizica

pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea se goleste vezica urinara se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea nu se face imediat Executie

recoltare din scaun spontan sau provocat


colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului se protejeaza patul cu musama,aleza se aseaza bazinetul sub bolnav se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus,puroi,sange , se introduce lingurita in recipient in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu

recoltarea din rect cu tampon steril

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se asigura intimitatea pacientului se aseaza pacientul in decubit lateral stang se imbraca manusi de protectie se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect se introduce aplicatorul eprubeta se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul

recoltarea cu sonda Nelaton-la copii

se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care

se aspira in sonda continutul se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant. Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara).

recoltarea pentru examen coproparazitologic


o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza

decelarea prezentei parazitilor intestinali

o Examenul se efectueaza in conditiile regimului

alimentar obisnuit al pacientului.


o Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare

circa 3g de materii fecale


o Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din

regiunea anala,pliurile anale iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa)
o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o

spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale
o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata

devreme
o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si

sterile si se trimite la laborator


o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub

unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa.
o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se

trimite la laborator Ingrijirea ulterioara a pacientului Se efectueaza toaleta regiunii anale Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod
Se aeriseste salonul

Examenul biochimic

Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante proteice(creatoree),acizi organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta puroiului etc. Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv,recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger)

Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte

Prezentare generala

Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in


fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intro perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc. Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin

scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la anemii severe. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare) Pregatirea bolnavului timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne nu se fac extractii dentare inainte de recoltare se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun

se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului Consideratii speciale ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului se va verifica data expirarii kitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi) daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura

unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat.

Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare. Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta.

Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.

In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta.

Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde. Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora

in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.

RECOLTAREA SPUTEI :

Definitie
Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se

expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.

Scop

Analize de laborator:

citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch parazitologice-determinarea echinococus pulmonar) micologic-determinarea albicans) ciupercilor(candida care produce parazitilor(taenia chistul hidatic

Materiale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala,manusi tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin Pregatirea pacientului se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii nu mananca,nu fumeaza se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n recipientul dat s nu introduc n vas i saliva

Tehnica recoltarii

Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava

aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, , data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin Material necesare frotiu faringian si laringian tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se umezete tamponul de vat cu ap distilat

steril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopic se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu seringa lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spalatura bronsica se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz

Recoltarea sputei prin spalatura gastrica

se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilin pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase separate Consideratii speciale: o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa o pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie

Exudatul faringian este un lichid rezultat n

urma unui proces inflamator faringian Scop Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui n vederea tratamentului Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu numai n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite, RAA),scarlatina

Materiale(de

Masca ,manusi

protectie,sterile , nesterile)

Spatul lingual Eprubet cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultur Ser fiziologic sau glicerin 15% Tvi renal Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator

Pregatirea pacientului

Pregtire psihic Se explic necesitatea recoltrii Se anun i i se explic tehnica Pregtire fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu fumeaze. S nu i se instileze soluii dezinfectante n nas, s nu fac gargar Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul in

usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril Efectuare asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool,pune manusile de protectite ii pune masca de protecie invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala a deschide eprubeta cu tamponul faringian apas limba cu spatula lingual tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau ulcerate. in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale. dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd este cazul) introduce tamponul faringian n eprubeta la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame de sticl pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete din aceeai recoltare se spal pe mini cu ap i spun

Pregtirea produsului pentru laborator

Transportul

probelor

si

insamantarea

trebuie

realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dac nu este posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se umezete n prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz locul se noteaz data recoltrii dac s-au fcut nsmnri sau nu nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de unde urmeaz s se recolteze se evita imbibarea tamponului cu saliv si atingerea dinilor

Notarea n foaia de observaie Consideratii speciale

RECOLTAREA VARSATURILOR

Definitie

Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului

gastric pe gura

Scop

se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric 2 tvie renale curate i uscate pahar cu apa aromat muama , aleza prosop

Material necesare

Pregatirea bolnavului psihica si fizica

va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n jurul gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau travers se ndeprteaz proteza dentar dac exist tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent asistenta sprijin fruntea bolnavului dup vrstur se ndeprteaz tvia dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt

Tehnica

tvi) Ingrijiri dupa tehnica se terge gura pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz pacientul n continuare in funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea Simptome ce insotesc varsatura dureri abdominal greata-salivatie cefalee vertij transpiraii ,tahicardie deshidratare emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE

Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din conductul auditiv extern.

Scop explorator - depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei terapeutic - evacuarea i tratarea secreiilor purulente - eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser fiziologic - alcool iodat - tinctur de iod -betadine - pipete Pasteur psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii fizic: se aeaz n poziia adecvat Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraii se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc

Materiale

Pregtirea pacientului

se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea ulceraiilor materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril se efectueaz frotiu se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod Recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering se plimb acul n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur se introduce lichidul ntr-o eprubet steril

Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecii

abcesul, flegmonul este deschis -se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin cnd abcesul este nchis -recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor - examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa

RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE

Material necesare

manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru laborator

Efectuare

confirmarea identitatii pacientului se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intrun scaun cu fata la asistenta se cere pacientului sa-si sufle nasul se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine

se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede

tamponul si se scoate alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului palatin rotindu-l repede se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura se arunca manusile si se spala mainile se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Materiale necesare: manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize laborator Recoltare:

se spala mainile si se pun manusile se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon

se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului, pentru a nu leza timpanul

se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport

se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa

proba se trimite imediat la laborator

RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE

Materiale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon

Recoltare: se spala mainile si se pun manusi sterile se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu inel se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele

Consideratii speciale: nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului

probei daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste

RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA

Materiale necesare: manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator

Recoltare se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun

manusile sterile se inlatura pansamentul cu o pensa sterila se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga, se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice se trimite proba imediat la laborator se arunca manusile la deseuri contaminate se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Definitie

Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine Ph-ul

Scop

- determinarea agentilor patogeni - stabilirea diagnosticului bacteriologic - stabilirea tratamentului - descoperirea proceselor tumorale pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense, tampoane de vata porttampon,lame manusi de protectie, vaselina,antiseptic tavita renala sursa de lumina creion dermatograf, formular- analize laborator se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului ! colul uterin,fundul de sac Douglas

Material necesare

Pregatirea bolnavei psihica si fizica

Locul recoltarii

orificiul glandelor Bartholin meat urinar Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala pregateste materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe

medii de cultura examinarea bacteriologica cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru fiecare produs recoltat trimise la laborator notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima este sterila in mod obisnuit) lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Examen microscopic o Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala) o Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gramnegativi sau leucocite o Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si negativi,frecvente leucocite o Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent. Examen bacteriologicc

Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provo o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe me de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis,Candida Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc

TESTUL PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale. Materiale necesare : Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator

Recoltare:

confirmarea identitatii pacientei se explica procedura pacientei se spala mainile

se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii

se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala se inlatura halatul din zona genitala se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia.

se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea musculaturii

se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului. dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii

se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.

Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal. dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se trimit probele la laborator interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate Consideratii speciale : inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa

Precauiuni standard pentru controlul infectiilor-au

rolul de a proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:
decontaminarea mainilor echipament de protectie personala siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)

Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:


sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale

pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene


unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential

patogene
inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului

spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa

ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient. umeziti mainile sub jet de apa

aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor

o atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura

pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de picior,NUcu mainile curate !

Echipament de protectie

Mnuile Purtarea mnuilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru care trebuie purtate mnuile sunt: o mnuile constituie o barier de protecie care previne contaminarea minilor cnd acestea vin n contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii, excreii, mucoase sau piele cu leziuni de continuitate; o mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile personalului medical pacienilor n timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluii de continuitate; o mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul minilor personalului medical. Reguli de bun utilizare a mnuilor Se indic utilizarea mnuilor la: - efectuarea de injecii; - recoltarea de snge i a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice; - montarea cateterelor venoase;

- efectuarea de puncii venoase sau alte puncii; - examinarea clinic cu atingerea de snge. Se recomand: - alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri: sterile (in intervenii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (n examinri curente); una sau dou perechi. - schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi pacieni,ntre dou ngrijiri, n caz de ntrerupere a actului medical, n caz de rupere; - niciodat dup utilizare nu se spal mnuile; - nu se poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui trebuie s aib unghiile tiate scurt i s nu poarte bijuterii n timpul manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a dou perechi de mnui nu scade frecvena accidentelor prin expunere la snge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sngele sau un produs contaminat.

Mod de folosire

schimbare dupa fiecare pacient; dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;

dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza; Halate Se utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i la contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenial contaminate. n funcie de tipul de expunere (stropire cu snge sau alte fluide ale organismului, secreii, excreii sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie

selectat tipul de echipament care urmeaz a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau n combinaie. Mtile

Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei sau nghiirii lichidelor contaminate. Ele trebuie s acopere integral nasul i cavitatea bucal.

Utilizarea corecta a mastilor

verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca fixate linia superioara deasupra urechilor pozitionati masca cu inglobarea mentonului fixate linia inferioara sub ureche Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice

Protectoare faciale Trebuie s fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal, nazal, ocular. Echipamentele de resuscitare Protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii respiraiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA

- prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in

activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.

-manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil; -sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.

- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor,

- reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau autoclavare colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare. igiena personala: spalarea mainilor spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate; evitarea activitatilor cu risc de expunere: existenta de leziuni cutanate;

prezenta unui deficit imunitar; graviditate Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE
Deseurile menajere:ambalajele materialelor

sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri menajere. Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE
Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame

de bisturiu de unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta
Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara

ac,tubulatura trusei de perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc. Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic
Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de

tesuturi,placente,biopsii etc Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate cu pictogramapericol biologicprevazute in interiot cu saci galbeni

Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri

expirate,rezidurile preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc. Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-toxic,coroziv,inflamabil

Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin

materiale radioactive Se colecteaza in containere speciale