P. 1
Curs 8 Recoltari

Curs 8 Recoltari

|Views: 7,952|Likes:
Published by Mădălina Luca

More info:

Published by: Mădălina Luca on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2015

pdf

text

original

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

 Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

 Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

Dupa recoltare. Tub recoltare sange 3. produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3. care sa nu afecteze rezultatul. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5.8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8.coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)  Masuri de protectie: Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale . Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Tipuri de laboratoare : .2. Coprocultor (materii fecale) 10. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4.

in cazul bolilor infectioase.aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange. Laborator de hematologie:pentru analize hematologice.  Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale  Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.  Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.  Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.localizati in corpul uman.analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor. RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: hematologice biochimice .alimentelor  Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .  Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange.aerului.urina si alte produse.  Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti.  Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor.  Laborator de igiena:pentru analiza apei.

bacteriologice parazitologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator Scop Recoltare -glicemie.grup sanguin.cholesterol.stilet special steril de unica folosinta  antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)  tampoane sterile  pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate).hemoleucograma.Rh  lanteta sterila sau ac de punctie steril.TC(timp de coagulare).hemoglobina TS(timp de sangerare).  hartie de filtru Materiale necesare .

lamele(pentru frotiu)  benzi de testare  manusi de protectie. Tehnica .se usuca corect  se spala mainile  se imbraca manusile  se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool  se asteapta evaporarea alcoolului  cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului.perpendicular pe straturile cutanate  se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru  se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei.spalarea mainilor cu apa si sapun. fata plantara a halucelui si calcai. la copil Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit.  tavita renala Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii.1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa.colesterolului. lame de sticla.

leucocite )se utilizeaza pipeta Potain Efectuarea unui frotiu  la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru  se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate)  lamela se trage către partea liberă a lamei. pentru determinarhematologice(hemoglobina.hematii. păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze  se agită lama pentru uscare  se etichetează şi se trimite la laborator  un frotiu bun este fara goluri.5-2 cm se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei defibrinări complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).cu un strat regulat Examenul in picatura groasa        pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1. .

hematologice. serologice şi bacteriologice  terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut.  explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice. hipertensiune arterială.PUNCTIA VENOASA Definitie  Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. Scop Materiale necesare Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi .

heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor Locul punctiei  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea lor  venele antebratului  venele de pe fata dorsal a mainii  venele subclaviculare .paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA.8%.citrat de sodiu 3.

 venele femurale  venele maleolare interne  venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici  orice vena accesibila .

punctie subclaviculara .

acul ataşat cu bizoul în sus. venele devenind astfel turgescente  spalarea mainilor si dezinfectia. o se recomandă pacientului să strângă pumnul. antebraţului: o se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient. în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade). apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine  se fixează seringa.imbracarea manusilor  se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei.Pregatirea pacientului  pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face. între police şi restul degetelor. până când acul înaintează Tehnica .  se pătrunde cu acul traversând. gradaţiile fiind în sus.decliv o se dezinfecteaza tegumentele o se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei. cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal) o se examinează calitatea şi starea venelor o se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa  pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului. în mâna dreaptă.

braţul fiind în poziţie vertical Puncţionarea venei femurale se va face în regiunea femurală (sub nivelul ligamentului inghinal). cu pacientul aflat în decubit dorsal. garoul rămânând legat de braţ  se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului  se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul  se comprimă locul puncţiei 2-3 minute. recoltarea sângelui. se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector. direcţia de pătrundere a acului va fi oblică în sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitând în permanenţă o aspiraţie uşoară asupra pistonului seringii. la circa 1 cm medial de artera femurală.  se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa  se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor. După puncţie se va exercita o presiune moderată asupra .  se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei.în gol. până ce sângele venos pătrunde în seringă. perfuzie  în caz de sângerare. reperată prin palpare.

cu capul lăsat să atârne prin puncţia venoasă.regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom Ingrijiri post tehnica  se face toaleta locală a tegumentului  se schimbă lenjeria dacă este necesar  se asigură o poziţie comodă în pat  se supraveghează pacientul pentru evidenţierea venelor o se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului o se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă o tapotament la locul punctiei pentru puncţionarea venelor jugulare. Se evita  puncţionarea venei din lateral  puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos  manevrarea incorectă a instrumentarului steril Consideratii speciale: . pacientul se aşează în decubit dorsal. se pot fixa catetere Se utilizează numai materiale de unică folosinţă. transversal pe pat.

avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)  asamblati acul la holder (3). se anunţă medicul. Recoltarea cu sistem Inaintea recoltarii sangelui. Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos .se retrage acul în lumenul venei . vacutainer  desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă. Accidente Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) Ameţeli. lipotimie Intervenţiile asistentei .se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute .  inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1). atingerea produsului recoltat  flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului. paloare.se întrerupe puncţia. deoarece împiedică închiderea plăgii venoase. favorizând revărsarea sângelui.

c. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie .a. apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte. ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului .cu mana stanga . b.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului. indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer.se retrage vacutainerul cu mana dreapta.sustinand in continuare holderul d.

tuburile ce contin EDTA De respectat  utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange . 4. efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul. inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . 5. Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. 3.e. tuburile fara aditivi. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer. tuburile ce contin citrat. 2. tuburile ce contin heparina. recipientele pentru hemocultura. .

. ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare. poate fi indusa hemoliza probei). evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate.  acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea).  dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%. prin miscari circulare. analizele cerute. numele medicului care indica analizele.  formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului. aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute). data si ora recoltarii.  la sfarsitul punctionarii.  fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului  a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. din interior spre exterior  dupa tamponare. indoit sau taiat. lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda.

APTT VERDE Heparina Biochimie :ionograma.HLG VSH Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik.hormone.gaze arteriale GALBEN Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite Hemocultura GRI Florura de sodiu Glicemie .Hb.serologie Hematologie :Ht.TIPURI DE VACUTAINERE CULOARE DOP ROSU MOV NEGRU ALBASTRU ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR Fara aditivi EDTA Citrat de sodiu Citrat de sodiu Biochimie.

Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL) Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara) o neutrofilele(NEU) o eozinofilele(EOS) o limfocitele(LY) o monocitele(MO) o basophile(BAS) indici eritrocitari : .

Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului. concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM. avand central de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate.MCHC).MCV). RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui.Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM.MCH). avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2 . hmoglobina eritrocitara medie (HEM. largimea distributiei eritrocitare (RDW) Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA. cu forma rotunda.

2-5. etc. apare în hemoragii.formarea globulelor rosii . \ Eritropoieza . infectii.6 milioane pe 1 mm cub -femei=3. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite. bolile cardio-pulmonare.7-4. iradiere.hemoliza. insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii. apare în insuficienta respiratorie. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop Valori normale -barbati = 4.9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite . etc.de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii).

Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1. oxihemoglobina (O2Hb). etc. Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae. anemia pernicioasa. carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb).Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei. cum ar fi anemia hemolitica. Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului). Valori normale  la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica. Implicatii clinice o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur.34 ml oxigen per 100 ml de sange. iar sinteza de Hb inceteaza. neoplasme osoase. fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina). toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total.Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi nucleici reziduali (ARN). In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb).

anemia Biermer. Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul sanguin total.100 μm3 Variatii patologice: • valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin deficit de Fe. El depinde de masa de hematii. la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala. modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii. de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic. . Valori normale: 80 . microsferocitoza) • valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12. anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite. Valori normale  la barbati = 40-48%  la femei = 36-42% Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului.

14. HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.Valori normale: 32 .34 pg. Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza(RDW crescut). INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR (RDW – RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la VEM si se determina cu ajutorul histogramelor – curbe de distributie % a marimii celulelor. cu atât anizocitoza este mai marcata Celule normale Reticulocitoza crescuta WBC – Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine. Valori normale: 11. Astfel. Variatii patologice: valori mai mici decât 20pg definesc hipocromia.5 .5 %. Valori normale: 20 .36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie). Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia. . cu cât RDW va fi mai mare.

Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange. Bazofile (BAS). apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Leucocitoza (L>10000/µl Leucopenie (L<4000/µL) Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN). Valori normale 150 000-400 000/mm cub  cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza  scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza de sangerare.Valori normale  la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub  la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub. Eozinofile (EO). . Valori normale 3-4 minute. poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze. Limfocite (LY). PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare. Monocite (MO). Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange. Timp de sangerare Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui.

Cresteri anormale Depasirea acestui timp (t. la hemoragii. asa cum se intampla in unele infectii microbiene Timp Quick Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare.c. Timp de coagulare Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. crescut) arata ca.c. se determina t. cu tendinta la hemoragie. coagularea sangelui se face cu intarziere. Valori normale 12-15 secunde sau 80-100%. fapt ce poate predispune la sangerari.Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui. Valori normale 5-8 minute. .

VII. sub actiunea trombinei. V. cancer hepatic etc. V. terapie cu anticoagulante orale. obstructie biliara. absorbtie deficitara a grasimilor. afectiuni hepatice. este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila. II. Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I. afectiuni hepatice.Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II. deficienta de vitamina K. ca sediu principal al sintezei sale. terapie cu heparina. APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare. hemoragie. streptokinaza. hipofibrinogenemie.VII sau X. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si extrinseci a coagularii explorarea caii APTT Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare. urokinaza. deficienta de vitamina K. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care. Valori normale . si X). fibrina. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe. Un APTT scazut apare in hemoragii acute. Fibrinogen Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. in prezenta de tromboplastina tisulara in exces. intre care a ficatului.

2 ore [2h] sau o zi [24h] . sindrom nefrotic.200-400mg/dl Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice.. solutie sterila. .8%. infarct miocardic acut. exprimat în milimetrii [mm]. sarcina. disfibrinogenemie. Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de punctie venoasa. într-un interval de o oră [1h]. anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii. în eprubetă. După cum se ştie. are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund. hipofibrinogenemie congenitala etc. După recoltarea unei probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă. cancer. eritrocitele se află în suspensie. materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa. pipete Westergreen cu stativul corespunzator. în plasmă. citrat de sodiu 3. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor). proces ce are loc simultan cu limpezirea. clarificarea probei în partea ei superioară. cance.

 proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0.  citirea se face dupa o ora. si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml.  continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare.  se punctioneaza vena. in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore. astfel încât coloana de sânge sa fie continua. dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare  se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala. Valori normale: • barbat: 1 – 10 mm/ora. metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora. retinându-se 0. iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora). .Tehnica  se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa. • femeie: 2 – 13 mm/ora. dupa dezinfectare.4ml.

tuberculoza activa.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni). rheumatism articular acut. infarct miocardic.H.H.S.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii.S.H.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml2ml sange/EDTA Valoare normala/unitate de masura Hemoglobina(Hb) ― Hematocrit (Ht) ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL B:42-48% F:40-43% . V.H. etc.-ul creste în timpul menstruatiei. pielonefrite).-ului apare în poliglobulii.S. neoplasme.S. etc.Variatii fiziologice: • la femei.leucemii. V. Variatii patologice: • Cresterea V. • la femei. în anemii. septicemie. • Scaderea V. Tabel cu analize hematologice Test Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara  Hemoleucograma cu formula leucocitara pc pv.

2500-4800/mmc  Limfocite=2530/%.100200/mmc  Bazofile =0.globule rosii) Leucocite (L) (globule albe) ― 4 000 000-6 000 000/mmc ― 4000-10000/mmc >leucocitoza >leucopenie ―  Granulocite neutrofile .nesegmentate(GNnesegm)=14%.2040/mmc ― pv fara staza. vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml 1.Eritrocite (H) (hematii.2h=12-20mm B:1h=1-10mm.8% Formula leucocitara Trombocite  VSH(viteza de sedimentare a hematiilor) 150 000-400 000/mmc F:1h=2-12mm.300640/mmc  Eozinofile =1-3%.1200-2400/mmc  Monocite =4-8%.50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=5070%.4ml citrate de sodium 3.5-1/%.2h=7-15mm  Teste de coagulare: .6mlsange/0.

5ml sange/0.5ml citrat de sodiu 1-2minute 85-100% IP(Indice de protrombina) Fibrinogen Timp de sangerare –TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii ― 200 -400mg/dl pc 2-4minute pc 5-8minute .vacutainer dop bleu ― sau cu seringa de 5ml cu ac 25-35‖ 13-15‖ Timp Howel sterile-4.APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare Timp Quick pv.

pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea .SANGE  Ureea Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului.BIOCHIMIE. tumori sau hipertrofie a prostatei. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali. Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa. dupa hemoragii gastrointestinale. soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza.  Creatinina Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli). deshidratare medie. al catabolismului crescut al proteinelor.

Patologia lui este in primul rand dominata de guta. acromegalie. distrofie musculara. guanina. miastenia gravis.dializei renale. boala specifica omului. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism. Valori normale . Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina. hipoxantina. poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare Valori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina  Acid uric seric Acid organic care se gaseste in urina si in sange. Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. rezultat din arderea proteinelor.

iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon. .  Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie. menopauza ).  La femei. dar e relativ constant de-alungul vietii. factori genetici. la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei. Variatii fiziologice  Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism. varsta. diferite stari fiziologice ( effort fizic. cand poate atinge valorile prezente la barbati.  Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0.8 mg / 100 ml sange. sex. uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta.  La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti.  Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice • Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu plumb si mercur  Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson  Glicemia Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern.In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti.

determinand cresterea glicemiei. in principal.Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat. facilitand transportului glucozei in celule. obiectiv glicemia<100mg/dl Cresteri anormale Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: • Diabetul de origine pancreatica • Diabetul de origine hipofizara • Diabetul de origine suprarenala • Diabetul de origine tiroidiana • Unele infectii • Intoxicatii (oxid de carbon. iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in glucoza. cofeina) • Unele tumori • Accidente cerebro-vasculare Scaderi anormale Hipoglicemia estet prezenta in: • Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) • Insuficienta tiroidiana • Insuficienta antehipofizara • Insuficienta hepatica grava • Administrarea unor doze mari de insulina . prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul. stimuland formarea glicogenului si reducerea nivelului glicemiei. insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza.

In ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii. Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni.cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt: • 4%–5. Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Valori normale Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa. Hemoglobina glicozilata Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului. La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine glicozilate.9% . Masurand hemoglobina glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de glucoza serica. moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glicozilata.

in tubulii renali si in intestine.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool.TGP Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat. In mod normal aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare . TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)  TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat. rinichi. activitatea enzimei poate fi moderat crescuta. creier si inima.  TGO. prostata. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. creier. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). glandele salivare. muschi. veziculele seminale. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului. desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul. deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului  TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. GGT Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat. inima. cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica.

Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des. . Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule. hipotiroidism. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului. soc hipovolemic. Medicamente care cresc transaminazele ? • Acid valproic • Aspirina• Diclofenac• Fenilbutazona• Fenitoin• Ibuprofen• Naproxen• Izoniazida• Carbamazepina• Sulfametoxazol Fenobarbita• Trimetoprim• Tetraciclina• Sulfonamidele• Statinele• Nitrofurantoin• Amiodarona• Chinidina• Antidepresivele triciclice  Trigliceride Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinteza lor. Sunt deseori descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %. hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V. de cel muscular. Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta. alcoolism.hepatica. chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ). diabet si obezitate. supardoza de paracetamol. Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului. Cea mai comuna cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat. nefroza. dar si de altele. care poate fi cauzata de alcool. Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B. deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza. in special in ficat. diabet zaharat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos.

malnutritie. hipertiroidism etc.  Lipide totale Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma.precum si din alte cauze. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei hiperlipemii. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv .lipoproteinemia congenitala. cu trei zile anterior efectuarii . Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in α-β. sindrom de malabsorbtie. Pregatirea pentru recoltare consta in : 1.

.dozarii lipemiei totale. dieta bogata in grasimi. alcoolism.).lepra. alcoolism. care se face dimineata . Cresterea nivelului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza. hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) • Hipertiroidie • Infectii bacteriene ( pneumonie. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. leucemii. neoplasme. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi. tuberculoza. boala Hodgkin. In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie concomitenta.  Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie  Colesterolul Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren. obezitate. afectiuni hepatocelulare. bolnavul nu va manca nimic )  Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii. Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:• • Hepatite acute. Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari. limfosarcom. diabet zaharat prost controlat. hipotiroidism. febra tifoida ) • Hemopatii severe ( anemie Biermer. 2. afectiuni renale. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange. difterie. Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene.

datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice. morcovii influenteaza dozarea bilirubinei. De asemenea. Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei. rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor  CK Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac. Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei. in caz de distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica. ducand la hiperbilirubinemie. bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. . in eritropoieza deficitara si in anumite afectiuni genetice rare . Dupa producere. metabolismul si excretia bilirubinei. O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. Bilirubina totala Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de diversi factori. ce consta in acumularea de pigmenti biliari la nivelul pielii. ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. hematoame extinse). In interiorul hepatocitelor. datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. absorbtia. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati. Anorexia creste nivelul bilirubinei. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea. bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in vezica biliara. Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic).

 CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 12%. necroza sau inflamatie a muschilor striati. boala Cushing. iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos. Valori normale Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel: • dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml • dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml . miocardita. hipotermie.  CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta. CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al muschiului .Valori crescute ale CK infarct miocardic acut. Enzima intervine in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule. angioplastie coronariana. travaliu etc.  In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%.  Creatinfosfokinaza serica Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime: • CK-MB • CK-MM • CK-BB  CK-MB se gasete la nivelul miocardului. colagenoze cu prindere cardiaca. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare. arsuri. contuzia cardiaca. metastaze hepatice etc.

hipertermia maligna postoperatorie • afectiuni autoimune: dermatomiozita.Pentru a fi considerate semnificativ anormale . din disfunctiile tiroidiene. sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. . polimiozita • traumatism • rabdomioliza Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta. boala Addison • acidoza diabetica • distrofii musculare • traumatisme musculare • iatrogene:dupa biopsii musculare. Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ). cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20 ori valoarea normala. post infectii intramusculare. Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: • infarctul miocardic • miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica .

 HDL colesterol(colesterol bun) . crescând riscul de ateroscleroză. ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor cerebrovasculare. obezitatea.colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar. mai mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta. diabetul. Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de LDL colesterol: nefroza. anumite medicamente si fumatul Nivelul optim al LDL . LDL-colesterol LDL.colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol.colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta. ele transportă si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi. Valorile LDL.colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile internationale utilizează LDL. Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta afectiunilor aterosclerotice.

C variaza in functie de sex si varsta.colesterol ramane o perioadă de circa 3 luni scazut.colesterolul) sunt produse in special la nivelul ficatului.  Fosfataza alcalina  Prezentare generala . iar după un infarct de miocard nivelul de HDL.a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale.colesterolului seric. Nivelul optim de HDL .Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL.colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice. rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL . Nivelele de HDL.colesterol este sub 35 mg/dl. Fumatul si consumul de alcool se asociază cu scaderea HDL . HDL.colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.

Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia ( 6. Modificari fiziologice. hepatite.Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin.6 g/100 ml ser la adulti ) Proteinele plasmatice se impart in trei categorii: .5 8. hepatotoxicitate cauzata de medicamente. Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase. tumori osoase. cancer hepatic).Globuline ( cca 3 g/100 ml ser ) .Fibrinogen ( cca 0.  Implicatii clinice Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget.3 g/100 ml ser ) Cresteri anormale Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale: . hiperparatiroidism primar si secundar. dar in special la nivelul membranelor celulare. fracturi osoase) si. osteoblastelor si ficatului. osteomalacie. de asemenea.5 g/100 ml ser ) . cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP  Proteine totale serice Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei. epiteliului intestinal.Albumine ( cca 4. la pacienti cu afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara. tubulilor renali. Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului.

nefrite glomerulare cronice ) • Ciroza hepatica • Pierderi proteice • Hemoragii • Stari de soc • Intoxicatii cronice ( benzen.• Hemoconcentratii • Insuficienta de aport lichidian • Pierdere lichidiana ( diaree. . fosfor. tetraclorura de carbo Electroforeza proteinelor serice Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. holera. acidoza diabetica ) • Mielomul multiplu Scaderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: • Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) • Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) • Afectiuni renale ( sindroame nefrotice. vomismente.

42-0.63 0.56-0.64-4. fie de boli care cresc sinteza de globuline. dupa vaccinari etc.77 Raportul albumin/globuline ( A/G ).34 2. in bolile tumorale. care la oamenii sanatosi este de 1.66-3. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice.  Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina.35 0.Valori normale Fractiunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-globuline beta-globuline gama-globuline Proportii inprocente 52-62% 38-48% Proportii in grame 3.  Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport. in bolile virotice si parazitare.14-0.36 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% 0. in bolile de ficat si de rinichi. boli de sange.  In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se .2-1.  Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare.5. in reumatism.

thiazide ) . Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1. Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare. Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia renala.intampla in hepatita cronica. cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). aminoglicozide. transportul calciului transmembranar.  Magneziu seric Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza. In mod natural Mg este un blocant de Ca. iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu. respiratia celulara. metrotrexat • fortarea diurezei ( furosemid. Scaderi anormale Hipomagneziemia Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei.22 mg/dl ) datorita: • unor medicamente nefrotoxice cisplatin.

2 mg. hiperparatiroidie. hipertiroidie.65mmol/l . Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase.08 mg. cetoacidoza diabetica • hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagneziemia • afectiuni renale acute si cronice • aport excesiv de antiacide .1-2. in mentinerea contractilitatii normale a muschilor. malabsorbtie intestinala • tulburari endocrine hiperaldosteronism./dl iar la valori de 12. precum si in coagularea sangelui Valori normale2.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian.• alcoolism. de vitamina D si de calcitonina. dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare./ dl apare paralizia muschilor respiratori  Calcemie ionica  Prezentare generala Calciul este cationul predominant din organism. distribuit in cea mai mare parte in oase(99%). ca si cofactor in anumite reactii enzimatice. sau preparate cu Mg • simptomele clinice apar la valori de 6.

Valori normale 3.polidipsie  Potasiu ( potasemie ) Determinarea valorilor serice ale potasiului. Deficit tetanie spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta renala  Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si letargie poliurie.5-5mmol/l Scaderi anormale • pierderi digestive ( diaree. voma ) • disgravidii • stenoza pilorica • diaree .

Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor.• fistule digestive • pierderi urinare Cresteri anormale • insuficienta corticosuprarenala • distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale • insuficienta renala acuta sau cronica Semnificatie clinica Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala. cand se analizeaza potasiul. dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina.coma diabetica. De aceea. . se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza. boala Addison ). De aceea. De asemenea. In mod normal. aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.

Transpiratia abundenta. arsuri. nefrita cu pierdere de sare. musculatura striata. diabetul. miocard. ( 40-400 mEq/L intracelular. mai ales la copii mici.aritmii  Exces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac  Clor Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic. acidoza tubulara renala (acidoza metabolica hipercloremica). Normal 95-103mmol/l Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie. postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. varsaturile si diareea.cofuzie.administrare excesiva de anticonvulsivante. perfuzare de solutie salina in exces. citoplasma celulelor. varsaturi.  Sodiul seric – Na . deshidratare. etc Valori serice scazute apar in: boala Addison. hematii  Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie ameteala. insuficienta cardiaca congestiva. acidoza respiratorie cronica. transpiratii excesive.

Nivelul sodiului existent in organism este reglat de rinichi. care creste sau scade excretia. Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Valori normale135-145mmol/l Scaderi anormale • aport salin insuficient • deshidratari globale • ingestii scazute de lichide • poliurii ( diabet zaharat ) • insuficienta renala cronica • insuficienta corticosuprarenala Cresteri anormale • pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive. diaree. Sodiul favorizeaza excitabilitatea musculara. voma ) • pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid. insuficienta renala ) • insuficienta cardiaca . in functie de cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame.Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.

deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat. nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. impreuna cu calciul Normal fosfati=0. structura fosfoproteinelor.3mmol/l Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului : • Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ): o acromegalie o gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hipervitaminoza D • Hipofosfatemia ( scaderi ): o hiperparatiroidie . Denumirea corecta medical a nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie. In organism ionul fosfor intervine in: 1.• traumatisme cerebrale  Fosforemia Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. metabolismul osos.9-1.

Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic : • Creste excitabilitatea nervoasa • Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos • Cresteri anormale • travaliu muscular • tetanie • uremie • catabolism proteic toxic • coma diabetica • exces de vitamina D • dupa iradieri Scaderi anormale • osteita . deoarece intre cele doua exista o relatie de proportionalitate directa. De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg .o intarzierile in crestere de diverse etiologii Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-. raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului .

in structuram hemoglobinei Valori normale 13-32micromol/l Cresteri anormale Cauzele hipersideremiei pot fi: • Hepatita acuta virala • Eritropoieza diminuata: anemii aplastice.• fibroosteita • hiperfunctie paratiroidiana • rahitism • osteomalacie • malabsorbtie • diabet fosfatic renal  Sideremie Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma. anemie pernicioasa etc • Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc) • In primele zile dupa o hemoragie acuta • Anemii hemolitice . Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite.

salivare sau pancreas. cetoacidoza diabetica. cancer pancreatic. Azartioprina. insuficienta renala. corticosteroizi. infarct intestinal.• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond ) Scaderi anormale • Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri: • Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ). anemia prematurilor etc • Infectii si tumori maligne ( aspect relativ. . apendicita acuta. traumatism de gl. ulcer peptic perforat (posterior). sarcina. perforatie intestinala. Aspirina. ocluzie intestinala. arsuri. ciroza. peritonita. ficat) Cresteri anormale Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta.140 UI ( provin din pancreas. ascita pancreatica. contraceptive orale). Medicamente (Morfina. macroamilazemia. infarct pulmonar. colangiopancreatografie retrograda endoscopica. oreion. alcoolism acut. colecistita acuta. obstructie canal cistic. sarcina extrauterina. salivare. parotidita. post hemoragii cel mai frecvent cronice ) • Avitaminoza C ( scorbutul )  Amilazemie Valori normale 20 . ruptura de chist ovarian. pseudochist pancreatic. gl. coledocolitiaza. diuretice tiazidice. prin focalizare in procesul lezional ) • Postoperator (in primele saptamani) • Eritropoieza crescuta ( post-hemolize.

sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. de depistare a hipoglicemiei neonatale. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. hepatita severa. usor de recoltat. RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid. testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet.Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal. lobul urechii sau calcaie( bebelusi). de screening pentru diabetul mellitus. Materiale necesare manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv . insuficienta hepatica. folosind o picatura de sange capilar din deget.

se pot aplica comprese calde. pentru dilatarea capilarelor. baterie etc) Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).  se comunica pacientului ce i se va face.    se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti. umede timp de 10 minute   se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida  dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se ―stoarca‖ locul. . pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. reserve. calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar . banda de citire.

data si ora. se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului. asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului     dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. Consideratii speciale: se va evita recoltarea din locuri edematiate. se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange  daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului. cianotice.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital .Daca nu se poate obtine sange capilar. se noteaza rezultatul .

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test
Uree

Valori Mod de recoltare normale/unit.mas.

p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl (fara anticoagulant) ― ― ― ―

Creatinina Acid uric Glicemie ALT/TGP TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza )

0,6 -1,2 mg/dl 1,5-7mg/dl 65 -110 mg/dl 9-52/U/L

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza 14-36U/L GGT-gama GT ― ― 0-40U/L Cl -98 – 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l Ca-85-110/mmol/L Trigliceride Colesterol ― ― 40-165mg/dl 120 - 200 mg/dl

Ionograma(dozarea ionilor)

HDL”colesterol bun”

F:45-65mg% B:35-55mg%

LDL”colesterol rau” Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcsalina Magneziu Rezerva alcalina Amilaza Electroforeza -proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline ― ― ― ― ―

<150mg% 0-12mg/L 0-3mg/dl 0-11mg/dl 38-126/U/L 1.70-2.70mg/dl 22-29mmol/l 25-110/U/L

67-86g/l 53-65%;42-56g/l 34-47%;15-30g/1

1,13 Alfa1=2-5,5% Alfa 2=6-12% Beta = Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE Examenele serologice:   cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului. se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.
 ASLO

Prezentare generala Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A

(Streptococcus pyogenes). Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice Implicatii clinice Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.

 Crioglobuline

Prezentare generala

fie in vitro. etc. Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. si produc simptome de sensibilizare la rece. care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului. Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al . poliartrita cronica evolutiva. leucemii limfatice. cum sunt : mielomul multiplu.  Proteina C reactiva Este o proteina ―clasica ― de faza acuta a inflamatiei . mononucleoza infectioasa etc. care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. In ultimul caz. ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura. in tumori. fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute. colagenoze. dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism . lupus eritematos diseminat. Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman. pneumococ etc.Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser. in infarctul miocardic.) in inflamatii (reumatism). Implicatii clinice Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni.

Dozarea CRP e utila in: • depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos diseminat. iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat. Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii.inflamatiei). Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara. Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. sau antiinflamator • detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii . Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0.tromboze. . si a rectocolitei hemoragice ) • aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios.  Factor reumatoid Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG. pneumonie) • diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.

tuberculoza precum si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic  IgA Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent. rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. sarcina etc. Pe baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A.  Ig E Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor. Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile sero-mucoase. deficit congenital. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand.telangiectazia. . lepra. D si E. iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine. dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice. malaria. . alcoolism. boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta. Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice. sifilisul.Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida. icter. reversibil cu antigenul specific. M. G. exercitii fizice. ataxia. fie deprimand raspunsul imun. contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda.

durata stimularii si de eventualele masuri de desensibilizare. malnutritie severa. artrita reumatoida.Jones. Cand testul este pozitiv.  Anti HBs Anti HBs . disproteinemia.Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau alergice.80% din imunoglobulinele totale. boli hepatice. inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. leucemie limfoblastica cronica. deficienta selectiva de Ig G. Valorile Ig E depind de tipul de alergen. . Ig G scade in agamaglobulinemia. Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii.  Ig G Ig G reprezinta 75.anticorpi specifici de tip Ig G. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. proteinemia Bence. Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou nascutului in primele luni de viata.

anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii.  Anti HCV Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. . fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT.Anti HBs sunt detectabili toata viata. Dupa 3 luni de la infectare. Valori normale Negativ Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB. 30 % dintre persoane. GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.

Este utila si determinarea genotipului viral. anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat.  VDRL Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. Testele se pozitiveaza la 7 – 10 zile de la infectare. se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. VDRL si RPR. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. iar un titru ridicat indica .carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. Astfel.Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac).

Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului. TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea. stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului.  TPHA Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. ANALIZE IMUNOLOGICE Afectiunea Agent etiologic SIDA(sindromul imunodeficientei umane) Virusul HIV ELISA Test serologic Mod de recoltare Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu Valori normale negativ .o infectie acuta. Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

RBW Pv 5ml sange (Bordette Wasserman) fara anticoagulant Pv5-7ml negativ RAA(Reumatism Streptococ articular acut)scarlatina beta hemolitic ASLO 100-200ui (antistreptolizinele sange O) Vacutainer cu dop rosu Hepatita A VHA Anticorpi antiVHA negativ Hepatita B VHB Anticorpi antiVHB negativ Hepatita C VHC Anticorpi antiHCV negativ Alergii Diverse alergene Testul cu anticorpi Pv5-7ml IgE Testul RAST sange vacutainer cu dop auriu negativ Bruceloza Brucella abortis/suis/ melitesis brucela Pv7-10ml sange vacutainer cu dop rosu absent Gripa Virusuri gripale:A AH1N1 AH1N5 Test sanguine Pv5-7ml absent ELISA sau exudat sange faringian vacutainer cu dop albastru sau mov .Sifilis (lues) Treponema palidum VDRL.RPR.

frison.EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA: Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic  identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza  o septicemie(cu stafilococ.meningococ.masca faciala Scop Materiale necesare: .endocardita maligna subacuta  garou  manusi sterile.bacil Kochbolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari.stare generala alterata)  totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma  o bacteriemie:febra tifoida.bruceloza.

 se spala mainile bine si se pun manusi sterile  se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa Recoltarea: .  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.  se comunica pacientului ce i se va face.  se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp. paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod  seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil  camp decupat steril  3 sau 4 ace sterile  recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)  formular cerere analize laborator  recipient pentru transportat analizele  comprese  bandaj adeziv  etichete  tavita renala Pregatirea echipamentului: se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.pentru punctie  se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .  se transporta imediat la laborator  se descarca seringa. temperatura pacientului in momentul recoltarii. suspiciunea de diagnostic. separate  se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-a produs . data si ora recoltarii numele medicului care a indicat . specificarea oricarei antibioteraii recente . manusile si acele in recipiente specifice.  dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare  se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil  se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura  se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele  se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil  se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului.

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. Evaluarea rezultatelor o normal-hemocultura negative o patologic –se identifica germeni patogeni; o se efectueaza antibiograma Consideratii speciale:   fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.  principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza urinei cuprinde :  examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect  examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri  examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni  examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine RECOLTAREA  Examinări calitative-prima urină de dimineață  Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare se aruncă)  Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h  Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprietăți fizice
1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie roșu hemoglobinurie-ca zeama de carne melanurie-neagră albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu

2.Transparența-normal-transparentă aspect tulbure-fosfați-nor alb sau roz filamente de mucus bacteria leucocite sau hematii

Aspect tulbure

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone hidrogen EXAMENUL DE URINA Determinarea se face cu stripuri Se determina 10 parametri .

Proprietăți fizice  pH-ul-rinichiul eliminăexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în tubul contort proximal pH-ul normal:5-7 Măsurarea-cu strip-uri Intervalul de măsurare de la 5-9 Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol.leucocite pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal  DENSITATEA URINARĂ Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de hidratare a pacientului Determinarea:-cu urodensitometrul .fenolftaleina și roșu-metil Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii.

Glicozuria apare dacă: .025 Hiperstenuria-(>1.aport lichidian crescut Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.010)-diabet insipid.transpirații lichidian scazut Hipostenuria(<1.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în albastru.aport densimetru  GLUCOZA Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte zaharuri.025)-diabet.015-1.010-arată incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC abundente.proteinuria.cu strip Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU Normostenuria-1.

-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl) -scade pragul renal –sarcina -în tulburari de transport a glucozei

 CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET În urina normalăABSENTI!!!!! Prezenți-dacă sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.

 PROTEINELE Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru

În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este detectată prin această metodă Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică -semiselectivă-se adaugăIgA și G -neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

 PROTEINELE
Cauzele proteinuriei: o -prerenală-crește RFG o renală-se elimină0,30-2 g/24h o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina) Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

 UROBILINOGENUL Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid formeazăun compus ROȘU În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină Crește în: -supraîncărcarea funcției hepatice -anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale -alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

 BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă) Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică

 ACIDUL ASCORBIC Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție pentru formarea calculilor

 NITRIȚII
Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu severitatea infecției

 LEUCOCITELE Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un derivat diazo formează un compus VIOLET Pozitiv în: -inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor.paraziților -contaminare cu secreții genitale -leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.  HEMATIILE Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza sedimentului cu condiția să fie efectuat imediat .levurilor.

fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii). urati.  Sedimentul urinar calitativ Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de metilen. Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric.infecții Sediment urinar Definitie Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina. violet de gentiana si Sudan III. hemoglobinuria paroxistică nocturnă Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare. carbonat sau oxalat de calciu. reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar. usor de recunoscut la microscop. eozina. iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei.calculi. . Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice. tirozinei sau leucinei.Hemoglobinuria-boli hematologice. care se obtin prin centrifugare. hemoliza intravasculara.

Hamburger. StanfeldWebb. u r e t r i t ă ) s a u î n a l t e (pielonefrită). Sedimentul urinar cantitativ Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis.macrophage Prezente în ITU.5 leucocite/câmp microscopic. Normal se admit 0 . Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c â mp ) : i nf e c ţ i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t ă . Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba  LEUCOCITELE Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite. .contaminare cu secreții genitale.pielonefrite cr.eozinofile.

câmp plin de hematii  CELULE EPITELIALE -scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică) -epiteliale renale-din tubii renali.macroscopică.>3 hematii /câmp. plate. .apar în procese inflamatorii Normal -s e a d mi t 3 – 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c â mp mi c r o s c o p i c .2 hematii /câmp microscopic. p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.microscopică. Fiziologic : celule mari. Patologic:c r e ş t e r e a n u mă r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 – 1 0 / c â mp ) î n i n f l a ma ţ i i l e tractului urinar. pavimentoase care provin din straturile superficiale alevezicii urinare. alungite care provin din uretră şi uretere. HEMATII Prezente în : -leziuni ale rinichilor sau căilor urinare Calculi infecții urinare Normal se admit 0 .în afecțiuni ale parenchimului renal -tranziționale renale-din uroteliu. celule cilindrice. Patologic : hematurie .

bacterii.levuri . CILINDRI HIALINI -formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți distali și proximali  CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.)  CILINDRI CELULARI Pot fi formați din leucocite.hematii.

BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Levuri-importanța patologică deosebită Candida Bacterii-coci sau bacili mobili coli trichomonas candida .Arata o afectare tubularăacută  PARAZIȚI.LEVURI.

intoxicații cu polietilenglicol Pot arăta un risc de nefrocalcinoză  CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN În urina depozitatănecorespunzător sau asociat cu infecții urinare .birefringente Apar în hiperoxalurie. CRISTALE-ACID URIC Cel mai frecvent întâlnite  CRISTALE-OXALAT DE CALCIU Pot fi sub formăde mono sau dihidrat.

 CRISTALE PATOLOGICE TIROZINA LEUCINA-în boli hepatice grave CISTINA-în tulburări ale metabolismului proteic tir leu .

diabet zaharat. DETERMINĂRI CANTITATIVE  Ureea=15 .după efort fizic.8 . hipertiroidism Valori scăzute: .perioada de creştere rapidă. IRC terminal  Creatinina urinară Valori normale : 0. CRISTALE PATOLOGICE  Prezenţa cristalelor de colesterol este în mod normal însoţită de o proteinurie masivă.35 g/24 ore Patologic: Valori crescute: . IRA faza de stare.  Cristalele de colesterol sunt foarte rare. acromegalie .2 g/24 ore Patologic: Valori crescute: .regim hiperproteic.

în imobilizări prelungite.0.gută.5-6 1015-1025 absent absent absent absent absent Valori normale .(insuficienta renala acuta si cronica)  Acidul uric urinar Valori normale 0. Patologic: Valori crescute: . IRA şi IRC. tratament cu corticoizi.3 .8 g/24 ore. leucemii.Valori scăzute: .IRA şi IRC Biochimie urina Test albumina glucoza ph densitate corpi cetonici hematii leucocite nitriti bilirubuna absent absent 5. Valori scăzute: .

elemente patologice.frcventehematii.urobilinogen Pathologic absent Prezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozei—DZ Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite.cristali.diabet zaharat prin prezenta glucozei.oxalati Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca berea RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale.germeni.etc .cilindri.

Scop o explorator-diagnosticul afectiunilor renale.celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina   se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul.explicarea tehnicii  fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun    Pregatirea pacientului Efectuarea tehnicii se recolteaza dimineata de la prima mictiune asigurarea intimitatii i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar.etc Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati Materiale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator  psihica-informare cu o seara inainte.dozarea glicozuriei. data si . restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat   daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca se eticheteaza recipientul cu numele pacientului. daca diureza pacientului trebuie monitorizata.

Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale. Obiective  obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri  cunoasterea volumului diurezei  efectuarea unor analiza biochimice  urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta) Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri . deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina .ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei    intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus URINA DIN 24 ORE Deoarece hormonii . probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica .

manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru laborator Pregatirea pacientului psihica si fizica  se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii  se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina.se omogenizeaza si se trimit la .al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat   recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza) a doa zi dimineata. sau pe punga urinara daca pacientul este sondat  se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar    Recoltarea confirmarea si verificarea identitatii pacientului se cere pacientului sa urineze dimineata. aceasta urina se arunca in timpul zilei.se masoara exact cantitatea de urina colectata.

volumul urinar/24h.analizele cerute Consideratii speciale :  daca pacientul are sonda urinara.laborator un esantion de 100ml  esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului. recoltarea trebuie sa fie reluata integral . se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului  daca accidental se pierde una din probe.

explicarea necesitatii examenului .Test Addis Hamburger Scop  studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor. intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul Pregatire materialelor Recoltarea urinei .aceasta urina se arunca  din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore  nu consuma lichide in tot acest timp  se pregateste recipientul pentru recoltare  se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe  dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun  se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul  se trimite la laborator 50ml. leucocitelor si a cilindrilor din urina .obtinerea consimtamantului  se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei  dimineata bolnavul este rugat sa urineze. Pregatirea bolnavului psihica si fizica  informarea.se noteaza ora .

Hematurie prezentă numai în ultimul pahar (hematurie terminală) sugerează o hemoragie vezicală. în cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei.la sfârşitul micţiunii. .urinar colectat Interpretare  normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min  patologic –eliminare>100000elemente/min  hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min Proba celor trei pahare Se pune bolnavul să urineze în trei pahare diferite. Hematurie prezentă numai în primul pahar (hematurie iniţială) presupune o hemoragie de origine prostatică sau uretrală. În primul pahar se colectează urina de la începutul micţiunii. iar în cel de-al treilea urina de . Se presupune că este vorba de o hemoragie reno-uretrală când hematuria este prezentă în toate cele trei pahare (hematurie totală).

BACTERIOLOGIE Urocultura Prezentare generala Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar. Definitie  examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni Scop diagnostic al infectiilor urinare. prin punera in evidenta a germenilor patogeni Material necesare -recipient steril de unica folosinta cu capac.materiale pentru toaleta organelor genitale externe .

din fata in spate .explicarea tehnicii si necesitatea ei.la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)  stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita  la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei  la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat  la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei .consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare Tehnica recoltarii  se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara  se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii  cu 12ore inainte nu va consuma lichide  nu va urina cu 6 ore inainte  se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril  spalarea si stergerea se fac in sens unic.Pregatire pacient -psihica-informare.

avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului  daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca  pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini  se va eticheta recipientul  trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza  se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat Pentru sugari  Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se tamponează cu.  Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în interiorul acesteia. comprese sterile pentru a se usca.orificiul pungii speciale pentru recoltare  la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana  se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril. .cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie  restul urinei se evacueaza la toaleta  recipientul se inchide cu capac ermetic.  Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar.

Citrobacter. Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lângă pungă şi contaminarea acesteia. Alcaligenes. Proteus. punga se dezlipeşte de tegumentul copilului şi cele două benzi adezive se lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii. Pungă pediatrică de recoltare a urinei Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli. Pseudomonas. Klebsiella. Providencia).  După recoltare. Enterococcus. dupa identificare se determina antibiograma . Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus. Acromobacter. Enterobacter. Haemophilus. Acinetobacter.

acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril  daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter.pentru ca antisepticul sa se usuce  apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml.  daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular.  se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj. daca este cazul.  se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)  recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se.  se lasa timp de 1minut. urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(« a demeure »)  se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei  se pun manusile.In situatii speciale. tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul  nu se recolteaza din sacul colector  nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis .

nu cu mult inainte.  se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului.MASURAREA PH-ULUI URINAR: Materiale necesare :  manusi  recipient de recoltare  benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar  cartela standard de citire  confirmarea si verificarea identitatii pacientului  se spala mainile si se pun manusile  i se explica pacientului procedura  i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina  se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste . Masurare : Consideratii speciale .  se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn . deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .

aspect.tific.gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric.prezenta microscopica a sangelui etc. Metode de recoltare .tuberculos.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Definitie  materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie Scopul recoltarilor  depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive  depistarea purtatorilor de germeni  depistarea tulburarilor de digestie alimentara  stabilirea diagnosticului Examene efectuate  examen macroscopic :cantitate.miros.forma.vibrioni holerici.salmonella  examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti  examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie. consistenta  examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase.

 scaun spontan sau provocat  direct din rect cu tampon steril  cu sonda Nelaton-la copii Materiale necesare  material de protectie pentru pacient si pat  bazinet steril  material pentru toaleta perianala  coprocultor cu sau fara mediu de cultura  tub cu tampn sterile montat pe porttampon  sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie  banda adeziva transparenta‖scotch‖pentru oxiuri  port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva  pentru sugari scutec sterilizat  purgative saline  etichete  formulare pentru analize laborator  se informeaza pacientul  se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare  se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :  toaleta regiunii perianale  utilizarea de vas colector steril  interdictia de a urina in plosca Pregatirea bolnavului psifica si fizica .

aleza  se aseaza bazinetul sub bolnav  se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus.  se introduce lingurita in recipient  in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza .sange .atunci cand prelucrarea nu se face imediat Executie recoltare din scaun spontan sau provocat  colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului  se protejeaza patul cu musama.se recolteaza o portiune din materiile fecale pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu .puroi. pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate  adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect  ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea  se goleste vezica urinara  se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare  pastrarea scaunului dupa eliminare la rece.

recoltarea din rect cu tampon steril          se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se asigura intimitatea pacientului se aseaza pacientul in decubit lateral stang se imbraca manusi de protectie se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect se introduce aplicatorul eprubeta se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul recoltarea cu sonda Nelaton-la copii  se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm  se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care .

Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare).se aspira in sonda continutul  se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila  produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant. Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara). recoltarea pentru examen coproparazitologic o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali .

o Recoltarea se face in recipiente curate.o Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului.pliurile anale iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa) o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa. o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator Ingrijirea ulterioara a pacientului  Se efectueaza toaleta regiunii anale  Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod  Se aeriseste salonul .recoltarea o efectuam din regiunea anala. Sunt necesare circa 3g de materii fecale o Pentru examinarea oxiurilor.

prezenta puroiului etc.acizi biliari.sangele.acizi organici.Examenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina.substante proteice(creatoree).recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger) . Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv.grasimile(steatoree).

Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun . Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale). pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena.Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Pe de alta parte. bismutul. deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte. Anumite medicamente cum ar fi fierul.Cu toate acestea. De asemenea. un test pozitiv si in aceste conditii. Pentru a putea fii considerat pozitiv. testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intro perioada anume. pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin . nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric. un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. diverticuloze etc. aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale.

indepistabile ochiului uman.ciocolata preparate de carne  nu se fac extractii dentare inainte de recoltare  se observa daca bolnavul prezinta epistaxis. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare) Pregatirea bolnavului  timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb  nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare  sunt interzise legumele verzi.gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun . dar repetandu-se . Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici.scaun este mai mult de 5 ml pe zi. potduce la anemii severe.

gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. tot cu 48-72 ore inainte de testare. fara napi. steroizi)  daca pacientul isi face singur acasa testarea. solutie sapun.se va duce proba imediat la laborator sau. daca avem kitul de recoltare. fara carne. iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului   se va verifica data expirarii kitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre. va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura . hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului  testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format. fara peste. se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier. se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului Consideratii speciale  ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului  de asemenea. potasiu indometacin.

nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat. Daca scaunul are sangerari oculte. sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului. . Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite.  In cele 5 minute imediat dupa defecare. este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul. va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta. testerul se va colora in albastru sau verde. care va pluti pe suprafata apei din toaleta. unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate ―colorcare‖. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile. pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare.  Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.   Astfel.  Dupa defecare.

Scop  Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni .Koch parazitologice-determinarea echinococus pulmonar) micologic-determinarea albicans) ciupercilor(candida care produce parazitilor(taenia chistul hidatic .b.RECOLTAREA SPUTEI : Definitie  Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.

la pacientii cu varice esofagiene. drenaj postural.Materiale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala.nu fumeaza se instruieşte să nu înghită sputa să nu o împrăştie să expectoreze numai în recipientul dat să nu introducă în vas şi saliva Tehnica recoltarii Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia. bronhoscopia. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si. deoarece poate agrava . foarte rar.manusi tavita/punga pentru voma pahar cu apă şerveţele sau batiste de unică folosinţă Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării nu mananca. efectuata cu atentie la pacientii cardiaci. de asemenea. laringospasme. hidratare. Trebuie. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial. care uneori poate necesita nebulizare in prealabil.

Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. presupusul diagnostic. daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin Material necesare frotiu faringian si laringian tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată . Daca nu poate. .aritmiile. data si ora recoltarii.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului. se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala.

în stomac. dimineaţa. călduţă. care nu expectorează Recoltarea sputei prin spalatura gastrica . pe nemâncate  se introduc prin sondă 200ml apă distilată. care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa  lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric  dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator. bicarbonatată2%.sterilă se apasă limba cu spatula se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub control laringoscopic  se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa  se introduce sonda (Einhorn sau Faucher). sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spalatura bronsica  se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară.

pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată  sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril. se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă. în vase separate Consideratii speciale: o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa o pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei. care nu apar în mod obişnuit în spută  se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină  pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci. repetate. . urmate de expiraţii scurte  se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid  după aspiraţii. în următoarele 4 zile. recoltarea se repetă zilnic. dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora.

pyogenes. recoltarea se face nu numai în angine . depistarea purtatorilor de S. RAA).manusi . ci şi în alte boli care pot fi declanşate de o infecţie faringiană (nefrite. diagnosticul unor viroze respiratorii.scarlatina Materiale(de Masca . RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie  Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian Scop Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice. confirmarea diagnosticului de difterie.

sa nu fumeaze. nesterile) Spatulă linguală Eprubetă cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultură Ser fiziologic sau glicerină 15% Tăviţă renală Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator Pregatirea pacientului Pregătire psihică Se explică necesitatea recoltării Se anunţă şi i se explică tehnica Pregătire fizică Se anunţă să nu mănânce.protectie. să nu facă gargară Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii. Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas. să nu bea apă.sterile . gargarisme sau ingestia de alimente Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in .

succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare  se spală pe mâini cu apă şi săpun .pune manusile de protectite  işi pune masca de protecţie  invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala ―a‖  deschide eprubeta cu tamponul faringian  apasă limba cu spatula lingual  tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata.  in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.  dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)  introduce tamponul faringian în eprubeta  la indicaţia medicului. întinde produsul obţinut pe lame de sticlă  pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură.usoara extensie. faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril Efectuare  asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool. zonele purulente sau ulcerate.

Pregătirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore. tamponul se umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15% Se reoraganizează locul se notează data recoltării dacă s-au făcut însămânţări sau nu înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze se evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor Notarea în foaia de observaţie Consideratii speciale  RECOLTAREA VARSATURILOR Definitie  Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura Scop . Nu se accepta din teren prelevate uscate. fara mediu de transport. dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului. daca se apeleaza la acestea.

se fac examinări macroscopice . va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie  se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă Tehnica . aleza prosop Material necesare Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă  se îndepărtează proteza dentară dacă există  tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă  asistenta sprijină fruntea bolnavului  după vărsătură se îndepărtează tăviţa  dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale. chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama . bacteriologice.

ulceraţii. . conjunctiva oculară.tăviţă) Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic.tahicardie  deshidratare  emisie fără efort . din plăgi supurate.fara greata. cantitatea Simptome ce insotesc varsatura  dureri abdominal  greata-salivatie  cefalee  vertij  transpiraţii . leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa tegumentelor.în jet. organele genitale.

ser fiziologic .eprubete.depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea antibiogramei terapeutic . ansă de platină . ulceraţii  se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor.2-3 lame de sticlă bine degresate .pipete Pasteur  psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării  fizică: se aşează în poziţia adecvată Recoltarea din vezicule .Scop explorator .evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente .alcool iodat .ulceraţiilor  se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească Materiale Pregătirea pacientului .seringi şi ace . pustule .tinctură de iod -betadine . pustulelor.

flambată şi răcită sau cu o ansă de platină când abcesul este închis -recoltarea se face cu seringa prin puncţionare . de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor  materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă  se efectuează frotiu  se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod Recoltarea din papule . se recoltează o mică porţiune de puroi. flegmonul este deschis -se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur. noduli sau alte leziuni inflamatoare  se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă  se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare  se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură  se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă Recoltarea puroiului din abcese.transportul produsului se face în cel mult 2 ore.examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-Giemsa . colecţii abcesul. flegmoane. iar pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor .

Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7.5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine  se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru laborator Efectuare       confirmarea identitatii pacientului se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intrun scaun cu fata la asistenta se cere pacientului sa-si sufle nasul se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se roteste repede .

ac steril formular analize laborator Recoltare: . se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE Materiale necesare: manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop. se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului palatin rotindu-l repede    se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura se arunca manusile si se spala mainile se etichetaza probele.specul auricular etichete seringa de 10 ml.tamponul si se scoate  alternativ.

dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese. prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa  proba se trimite imediat la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE Materiale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon .  se spala mainile si se pun manusile se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon  se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului. pentru a nu leza timpanul  se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport   se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator recoltarea din urechea medie se face de catre medic.

dinaunru inspre afara se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete  se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular. utilizand un dispozitiv special cu inel    se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele Consideratii speciale:  nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului . aceasta se va face de catre medic.Recoltare:    se spala mainile si se pun manusi sterile se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon. pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste  daca este necesara recoltare corneana.

betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator Recoltare  se spala mainile. se pregateste un camp steril.probei  daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii. camp steril paduri cu alcool. se pun . prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste  RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA Materiale necesare: manusi sterile.

manusile sterile   se inlatura pansamentul cu o pensa sterila se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii  pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac. se introduce in plaga.sanatate sau boala  Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor  dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine Ph-ul . se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice    se trimite proba imediat la laborator se arunca manusile la deseuri contaminate se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii  RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE Definitie  Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta.

Scop .speculum vaginal.pense.analize laborator se anunta bonava si se explica necesitatea .determinarea agentilor patogeni .  formular. si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta.  vaselina.stabilirea diagnosticului bacteriologic .lame  manusi de protectie. evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !  colul uterin.  tampoane de vata  porttampon.fundul de sac Douglas Material necesare Pregatirea bolnavei psihica si fizica Locul recoltarii .descoperirea proceselor tumorale  pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta  se pregateste trusa de examinare:valve vaginale.antiseptic  tavita renala  sursa de lumina  creion dermatograf.stabilirea tratamentului . importanta.

pacienta. sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza.se noteaza examenul cerut. orificiul glandelor Bartholin  meat urinar Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala –pregateste materiale. uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule. provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe .serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin.produsul recoltat din col.

frecvente leucocite. f.negativi.medii de cultura  examinarea bacteriologica  cate 2 frotiuri pe lame de sticla . f. lactobacili. ultima este sterila in mod obisnuit)  lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii  insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Examen microscopic o Tip I . Trichomonas vaginalis prezent. coci gram-pozitivi si negativi. abundenta flora mixta . frecventi bacili gram. rari bacili gramnegativi sau leucocite o Tip III – epitelii. f. f. rari lactobacili.epitelii si lactobacili( secretie normala) o Tip II – epitelii.frecvente leucocite o Tip IV – rare epitelii.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provo o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete . lactobacili absenti. Examen bacteriologicc Ex. separat pentru fiecare produs recoltat – trimise la laborator  notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin.

Candida Albicans. cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr.din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe me de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis – se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal. albe.( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat – se fac preparate native intre lama si lamela .Neisseria gonorhee(gonococ) etc . frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis. lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase .

Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita. testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale. TESTUL PAPANICOLAU Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes. care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Materiale necesare : Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator Recoltare:    confirmarea identitatii pacientei se explica procedura pacientei se spala mainile .

Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului. . se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii       se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala se inlatura halatul din zona genitala se ofera manusi medicului si speculul vaginal. dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii  se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.  se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea musculaturii   se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.

pacienta va trebui . medicul va recolta celule din zona cervicala.    dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei. La un test complet. inclusiv data ultimei menstruatii. endocervicala si a polului vaginal. se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor  lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. apoi se trimit probele la laborator interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule anormale.Dupa fiecare recoltare.dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate Consideratii speciale :  inainte de efectuarea testului.

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale  recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa .

Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati.Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute.pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:  decontaminarea mainilor  echipament de protectie personala  siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase) Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:  sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital  toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate  acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene  unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene  inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului .

umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se face spuma.interdigital si sub verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura . spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient.varfurilor degetelor.asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor.

NUcu mainile curate ! .daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi.pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite.ridicand capacul cu pedala de picior.

recoltarea de sânge şi a altor produse biologice. excreţii. Considerentele pentru care trebuie purtate mănuşile sunt: o mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor când acestea vin în contact cu sângele.Echipament de protectie  Mănuşile Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. . . .efectuarea de injecţii. mucoase sau piele cu leziuni de continuitate. o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul mâinilor personalului medical.montarea cateterelor venoase. secreţii. .manipularea produselor biologice. Reguli de bună utilizare a mănuşilor Se indică utilizarea mănuşilor la: . o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile personalului medical pacienţilor în timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluţii de continuitate. alte fluide ale organismului.

Purtarea a două perechi de mănuşi nu scade frecvenţa accidentelor prin expunere la sânge. . în caz de rupere.nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori.examinarea clinică cu atingerea de sânge.efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii. . .între două îngrijiri. în caz de întrerupere a actului medical.niciodată după utilizare nu se spală mănuşile. între doi pacienţi.. . Este important de ştiut că personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte bijuterii în timpul manevrelor medico-chirurgicale. una sau două perechi. . Se recomandă: .schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare. dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs contaminat.alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări curente).

excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor. prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta.nasului. chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate. gurii) trebuie . scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana.  dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou. secreţii. deci nu se curata. În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului. dezinfecteaza. Mod de folosire  schimbare dupa fiecare pacient. cu mana libera prin interior.  Halate Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate. manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza. 10-15 secunde.  dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi. dupa care acestea se indeparteaza.

Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau în combinaţie. Ele trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală.selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat. Utilizarea corecta a mastilor  verificati masca.stropiri cu sange si alte fluide biologice .astfel incat partea dura sa fie fixate pen as  modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca  fixate linia superioara deasupra urechilor  pozitionati masca cu inglobarea mentonului  fixate linia inferioara sub ureche  Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot produce picaturi.  Măştile Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor contaminate.

dupa utilizarea in . .intepare. nazală. . .contaminarea mucoaselor. .efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite. Protectoare faciale Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele.prin inoculari percutane: . . . mucoasele bucală.taiere.contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate.manipularii de produse biologice potential contaminate.  Echipamentele de resuscitare Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA . oculară.in timpul: .manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare.

in spatii special destinate. . ruperii acelor utilizate.colectare in saci impermeabili. -sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit.evitarea pastrarii lor indelungate.suprafetelor. indoirii. inainte de prelucrare. la nevoie dubli. .colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. marcati in mod corespunzator . . amplasate la indemana si marcate corespunzator .decontaminare. .instrumentelor ascutite. altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare. prin intermediul: .activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte ascutite: . . .distrugere. .asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare .reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. . .materialului moale. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil.evitarea recapisonarii.pregatire in vederea utilizarii.

mobilierului.decontaminarea initiala cu substante clorigene..  evitarea activitatilor cu risc de expunere:  existenta de leziuni cutanate. peretilor. . marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.recipiente impermeabile.  igiena personala:  spalarea mainilor  spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate.folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei. sterilizarii. a pavimentelor. . decontaminarii echipamentului medical. alte lichide biologice sau tesuturi.neutralizare prin ardere sau autoclavare  colectare . sticlariei.dezinfectie cu solutie germicida. .reziduuri infectante .folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange. . tacamurilor. .uscarea suprafetei prelucrate. veselei.curatenie si decontaminare: . . indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate.

sticlarie de laborator .seringi fara ac.lame de bisturiu de unica folosinta.ghips.manusi.plasma(dupa transfuzii). prezenta unui deficit imunitar.marcati cu pictograma „pericol biologic‖  Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe. DESEURI PERICULOASE  Deseurile intepatoare si taietoare: ace.  Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni.cioburi care  se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta  Deseuri infectioase :comprese.biopsii etc  Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti.catetere.fragmente de tesuturi.sonde .placente.de culoare galbena marcate cu pictograma‖pericol biologic‖prevazute in interiot cu saci galbeni .pungi care au continut sange.branule.pansamente. Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de unde provin.pungile de urina etc.ace cu fir. se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri menajere.ambalaje din material plastic  se colecteaza in saci gri sau negri.tubulatura trusei de perfuzie .hartie.  graviditate Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE  Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile.

‖coroziv‖.lichide.‖inflamabil‖  Deseuri radioactive-deseuri solide.seruri.vaccinuri expirate.substanteutilizate in laboratoareetc.reactivi.  Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-„toxic‖. Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente.gazoase care contin materiale radioactive  Se colecteaza in containere speciale .rezidurile preparatelor citostatice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->