Sunteți pe pagina 1din 162
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc)

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective

-infirma sau confirma diagnosticul clinic

-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului

-confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii

-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

Rolul asistentei

recolteaza analizele la indicatia mediculuipurtatoare de germeni patogeni  Rolul asistentei respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a

respecta orarul recoltarilorRolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului pregatirea psihica si fizica a pacientului O buna intelegere

pregatirea psihica si fizica a pacientuluila indicatia medicului respecta orarul recoltarilor O buna intelegere si informare despre testul pe care

O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il

efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru

respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom

castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si

dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul

asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea

trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat

timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult

mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam

medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa

il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau

complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.

Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea

totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele

necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea

recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc). Consimtamantul

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.

A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar . pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

necesar . pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de
necesar . pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2.

Urocultor (Urocultura)

3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice

(capac rosu)

4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice

(capac galben)

5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice

(capac mov)

6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de

coagulare (capac bleu)

7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de

sedimentare a hematiilor (capac negru)

8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac

gri)

9. Coprocultor (materii fecale)

10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)

efectueaza tehnica cu professionalismcu mediu de transport (materii fecale - coprocultura) completeaza imediat si corect buletinul de analiza

completeaza imediat si corect buletinul de analizafecale - coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism etichetarea produsului transporta la laborator ambalate

etichetarea produsuluicompleteaza imediat si corect buletinul de analiza transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu

transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)si corect buletinul de analiza etichetarea produsului  Masuri de protectie: Masurile de protectie trebuie

Masuri de protectie:

Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.

Tipuri de laboratoare :

produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul . Tipuri de

Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.

Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.

Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.

Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.

Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.

Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.

Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale

Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.

Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor

Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

:pentru analiza toxinelor din corp . RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: hematologice

Sângele se recoltează pentru examene:

hematologicede toxicologie :pentru analiza toxinelor din corp . RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: biochimice

biochimicetoxicologie :pentru analiza toxinelor din corp . RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: hematologice

bacteriologiceparazitologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA

parazitologicebacteriologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA

serologicebacteriologice parazitologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA

Recoltarea se face prin:

punctie capilaraparazitologice serologice Recoltarea se face prin: puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA

puncţie venoasăserologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea

puncţie arterialăRecoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea sangelui capilar

PUNCTIA CAPILARA

puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de

Definitie

Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop

Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,Rh

Materiale

lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosinta

necesare

antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)

tampoane sterile

pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),

hartie de filtru

 lame de sticla,lamele(pentru frotiu)

lame de sticla,lamele(pentru frotiu)

benzi de testare

manusi de protectie,

 tavita renala

tavita renala

 tavita renala

Locuri de electie

pulpa degetului inelar sau mediuLocuri de electie

lobul urechii,Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu fata plantara a halucelui si calcai, la copil

fata plantara a halucelui si calcai, la copilelectie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, Pregatire pacient Psihica :se explica necesitatea

Pregatire pacient

Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect

Tehnica

se spala mainile

se imbraca manusile

se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool

 se asteapta evaporarea alcoolului

se asteapta evaporarea alcoolului

cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate

 

se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru

se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;

 

pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea

la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru

unui frotiu

 se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura

se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate)

lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze

se agită lama pentru uscare

 

se etichetează şi se trimite la laborator

un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat

Examenul in

pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă

picatura

groasa

se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele

cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm

se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag semnul unei defibrinări complete

uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf

picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).

PUNCTIA VENOASA

PUNCTIA VENOASA Definitie  Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într -o venă prin

Definitie

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.

Scop

explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice terapeutic – biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.

de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune

Materiale

Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi

Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi
Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi
Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi

necesare

paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder

paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilorLocul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea Locul  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea

pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor
locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor Locul  venele de la plica cotului(cefalica si

Locul

venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea lor

punctiei

venele antebratului

venele de pe fata dorsal a mainii

venele subclaviculare

 venele femurale  venele maleolare interne  venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
 orice vena accesibila
punctie subclaviculara
punctie subclaviculara

Pregatirea

pregătirea psihică se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa

pacientului

pregătirea

fizică

pentru

puncţia

la

venele

braţului,

antebraţului:

 

o

se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal)

o

se examinează calitatea şi starea venelor

 

o

se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie,decliv

o

se dezinfecteaza tegumentele

 

o

se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,

o

se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele

devenind astfel turgescente

 

Tehnica

spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

 
 se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4 -5 cm sub locul puncţiei,

se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine

 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în

se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor;

se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează

în gol;

în gol;

se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa

se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase:

 

injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie

în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ

se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului

se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul

se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie vertical

Puncţionarea venei femurale se va face în regiunea femurală (sub nivelul ligamentului inghinal),

la circa 1 cm medial de artera femurală , reperat ă prin palpare, cu pacientul aflat în decubit dorsal . ă, reperată prin palpare, cu pacientul aflat în decubit dorsal.

direcţ ia de p ă trundere a acului va fi oblic ă în sus sub ţia de pătrundere a acului va fi oblică în sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitând în permanenţă o aspiraţie uşoară asupra pistonului seringii, până ce sângele venos pătrunde în seringă.

După punc ţ ie se va exercita o presiune moderat ă asupra ă puncţie se va exercita o presiune moderată asupra

   

regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom

timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom Ingrijiri    se face toaleta

Ingrijiri

 

se face toaleta locală a tegumentului

post tehnica

se schimbă lenjeria dacă este necesar

se asigură o poziţie comodă în pat

se supraveghează pacientul

Consideratii

pentru evidenţierea venelorConsideratii

speciale:

 

o

se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului

o

se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă

o

tapotament la locul punctiei

pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârneîn apă caldă o tapotament la locul punctiei prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere Se

prin puncţia venoasă, se pot fixa cateteredorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.

Se utilizează numai materiale de unică folosinţă. Se evita

Se utilizează numai materiale de unică folosinţă. Se evita

 

puncţionarea venei din lateral

puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos

manevrarea incorectă a instrumentarului steril

 

atingerea produsului recoltat flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Accidente

Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos)

-

se retrage acul şi se comprimă

locul puncţiei 1-3 minute

Străpungerea venei (perforarea peretelui opus)

- se retrage acul în lumenul venei

Ameţeli, paloare, lipotimie

- se întrerupe puncţia, pacientul

se aşează în decubit dorsal fără

pernă, se anunţă medicul.

Recoltarea

cu sistem

Inaintea recoltarii sangelui,

 

vacutainer

 desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)

 

asamblati acul la holder (3). Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos

a. Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.

al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. c. sangele este atras de vacumul din vacutainer

c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului

e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune

e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus .

.

cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . . Ordinea de recoltare a

Ordinea de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultura;

2. tuburile fara aditivi;

3. tuburile ce contin citrat;

4. tuburile ce contin heparina;

5. tuburile ce contin EDTA

De respectat

utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange

evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;

dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior

dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);

la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.

fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.

acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau

TIPURI DE VACUTAINERE

TIPURI DE VACUTAINERE CULOARE ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR DOP ROSU Fara aditivi

CULOARE

ANTICOAGULANT SAU ADITIV

ANALIZE DE LABORATOR

DOP

ROSU

Fara aditivi

Biochimie,serologie

MOV

EDTA

Hematologie :Ht,Hb,HLG

NEGRU

Citrat de sodiu

VSH

ALBASTRU

Citrat de sodiu

Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTT

VERDE

Heparina

Biochimie :ionograma,hormone,gaze arteriale

GALBEN

Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite

Hemocultura

GRI

Florura de sodiu

Glicemie

Examene hematologice

Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL) Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:
Hemoleucograma completa( HGL) Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau

Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange

WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange (leucocite ) Numarul de globule albe din sange

HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange

PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite

HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente

numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara) formula leucocitara)

o

neutrofilele(NEU)

o

eozinofilele(EOS)

o

limfocitele(LY)

o

monocitele(MO)

o

basophile(BAS)

indici eritrocitari :

Evaluarea

hematiilor

(eritrocitelor)

din

punct

de

vedere

al

volumului

si

continutului

in

hemoglobina

se

realizeaza

prin

masurarea

sau

calcularea

urmatorilor parametrii:

volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV ); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea VEM,MCV);
hmoglobina eritrocitara medie volumului eritrocitar mediu ( VEM,MCV ); (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea (HEM,MCH);
mediu ( VEM,MCV ); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW) largimea distributiei eritrocitare (RDW)

Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA;

de recoltare -vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA; RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui,

RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central

de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai

numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale

organismului, avand rol in ransportul O 2 de la plamani la tesuturi si transferul CO 2

de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei

continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei

de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Valori normale Globule roşii şi un limfocit văzute

Valori normale

Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop

-barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub

-femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub

poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare în insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare în insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc.

anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare în hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare în hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii, etc.

\
\

Eritropoieza - formarea globulelor rosii

Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi

nucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare.

Implicatii clinice

o

Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi anemia hemolitica.

o

Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc.

Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in

Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in

transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O 2 Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total.

Valori normale

la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

la femei = 11-15 g la 100 ml sange

scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei

cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie).

Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul

sanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii.

Valori normale

la barbati = 40-48%

la femei = 36-42%

Indicii eritrocitari

VEM indica volumul mediu al eritrocitului. indica volumul mediu al eritrocitului.

Valori normale: 80 - 100 μm3

Variatii patologice:

• valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) • valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica)

CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite. reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.

Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).

Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.

HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit. reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.

Valori normale: 20 - 34 pg.

Variatii patologice: valori mai mici decât 20pg definesc hipocromia.

INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR (RDW – RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate (RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la VEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimii celulelor. Valori normale: 11,5 - 14,5 %. Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu cât RDW va fi mai mare, cu atât anizocitoza este mai marcata

RDW va fi mai mare, cu atât anizocitoza este mai marcata Celule normale Reticulocitoza crescuta WBC
RDW va fi mai mare, cu atât anizocitoza este mai marcata Celule normale Reticulocitoza crescuta WBC

Celule normale

Reticulocitoza crescuta

WBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine.

Valori normale

la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub

la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.

Leucocitoza (L>10000/µl

Leucopenie (L<4000/µL)

Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite (MO).

PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol

important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze. Valori normale

150 000-400 000/mm cub

cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza

scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza de sangerare.

Timp de sangerarecare este cea mai frecventa cauza de sangerare. Este o analiza care determina capacitatea de coagulare

Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.

Valori normale

3-4 minute.

Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.

Timp de coagularede coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie. Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a

Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Valori normale

5-8 minute.

Cresteri anormale

Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene

Timp Quicksanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene Timpul Quick este un test screening pentru

Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. Valori normale

12-15 secunde sau 80-100%.

Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II, V,VII sau X, deficienta de vitamina K, hemoragie, afectiuni hepatice, obstructie biliara, terapie cu anticoagulante orale, absorbtie deficitara a grasimilor.

Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I, II, V, VII, si X), in prezenta de tromboplastina tisulara in exces. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii

APTTorale si explorarea caii extrinseci a coagularii Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT ) este

Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare.

APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare, terapie cu heparina, streptokinaza, urokinaza, deficienta de vitamina K, hipofibrinogenemie, afectiuni hepatice. Un APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic etc.

FibrinogenUn APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic etc. Fibrinogenul este factorul I plasmatic al

Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care, sub actiunea trombinei, este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila, fibrina. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe, intre care a ficatului, ca sediu principal al sintezei sale.

Valori normale

200-400mg/dl

Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii, infarct miocardic acut, sindrom nefrotic, cancer, sarcina. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice, cance, disfibrinogenemie, hipofibrinogenemie congenitala etc.

anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii.

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)orale si explorarea caii extrinseci a coagularii. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat în milimetrii [mm], în eprubetă, într-un interval de o oră [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] . După cum se ştie, în plasmă, eritrocitele se află în suspensie. După recoltarea unei probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei în partea ei superioară Mod de recoltare punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

– punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de

sau

seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau pipete Westergreen cu stativul corespunzator; citrat de

pipete Westergreen cu stativul corespunzator;cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de punctie venoasa; citrat de sodiu 3,8%,

citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;venoasa; pipete Westergreen cu stativul corespunzator; materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.

materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.de 2ml si ac de punctie venoasa; pipete Westergreen cu stativul corespunzator; citrat de sodiu 3,8%,

Tehnica

se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinându-se 0,4ml;

se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml;

continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;

proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua;

0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua; metoda manuala Westergren : se aseaza tubul
0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua; metoda manuala Westergren : se aseaza tubul

metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare

se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;

citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora).

Valori normale:

• barbat: 1 – 10 mm/ora; • femeie: 2 – 13 mm/ora;

Variatii fiziologice:

• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;

• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).

Variatii patologice:

Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii,

rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii,

infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.

Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

Tabel cu analize hematologice

Test

Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara

Valoare normala/unitate de masura

Hemoleucograma cu formula leucocitara

de masura  Hemoleucograma cu formula leucocitara pc pv.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA)

pc pv.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml- 2ml sange/EDTA

dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml- 2ml sange/EDTA Hemoglobina(Hb) ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL Hematocrit

Hemoglobina(Hb)dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml- 2ml sange/EDTA ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL Hematocrit (Ht) ―

B:13-17g/100mL

F:11-15g/100mL

Hematocrit (Ht)EDTA) sau cu seringa 2ml- 2ml sange/EDTA Hemoglobina(Hb) ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL ― B:42-48% F:40-43%

B:42-48%

F:40-43%

 

Eritrocite (H) ( hematii,globule rosii ) (hematii,globule rosii)

4 000 000-6 000 000/mmc

 

Leucocite (L)  ― 4000-10000/mmc

4000-10000/mmc

 

(globule albe)

>leucocitoza

 

>leucopenie

 

Formula leucocitara  ―  Granulocite neutrofile

Granulocite neutrofile

 

- nesegmentate(GNnesegm)=1-

4%;50-250/mmc

-segmentate(GNsegm)=50-

70%;2500-4800/mmc

Limfocite=25-

 

30/%;1200-2400/mmc

Monocite =4-8%;300-

 

640/mmc

Eozinofile =1-3%;100-

 

200/mmc

Bazofile =0,5-1/%;20-

 

40/mmc

 

Trombocite  ― 150 000-400 000/mmc

150 000-400 000/mmc

 

VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)

pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml - 1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium 3,8%

F:1h=2-12mm;2h=12-20mm

 

B:1h=1-10mm;2h=7-15mm

 
 

Teste de coagulare:

   
 Teste de coagulare:    

APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare (activitate partial a tromboplastinei tisulare

pv.vacutainer

25-35‖

dop bleu

Timp Quick― 13- 15‖

13-15‖

sau cu seringa de 5ml cu ac

Timp Howelsterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu 1-2minute

sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu

1-2minute

IP(Indice de Indice de

85-100%

protrombina)

Fibrinogen  200 -400mg/dl

 

200 -400mg/dl

Timp de sangerare – TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii

Timp de sangerare TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii

pc

2-4minute

Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii

Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii

pc

5-8minute

 Ureea BIOCHIMIE- SANGE Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari

Ureea

BIOCHIMIE- SANGE

Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului.

Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.

Creatinina

Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli).

Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea

dializei renale.

Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii:

Functionare renala defectuoasaale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism,

Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni
Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Nefrita cronica Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare
Afectiuni cardiace congestive musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Soc Deshidratare
Soc de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Deshidratare
Deshidratarecauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc

Valori scazute apar in cazul:

Afectiuni ale ficatului avansate si severeSoc Deshidratare Valori scazute apar in cazul: Dieta proteica inadecvata Sarcina  Acid uric seric Acid

Dieta proteica inadecvataapar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Sarcina  Acid uric seric Acid organic

Sarcinaale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata  Acid uric seric Acid organic care se

Acid uric seric

Acid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina.

Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului.

Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie.

Valori normale

In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti;

Variatii fiziologice

Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.

Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).

Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.

La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.

La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.

Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice • Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu plumb si mercur

Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson

Glicemia

Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.

Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.

glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei . Cresteri anormale obiectiv glicemia<100mg/dl Valori

Cresteri anormale

obiectiv glicemia<100mg/dl

Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: • Diabetul de origine pancreatica • Diabetul de origine hipofizara • Diabetul de origine suprarenala • Diabetul de origine tiroidiana • Unele infectii • Intoxicatii (oxid de carbon, cofeina) • Unele tumori • Accidente cerebro-vasculare

Scaderi anormale

Hipoglicemia estet prezenta in: • Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) • Insuficienta tiroidiana • Insuficienta antehipofizara • Insuficienta hepatica grava • Administrarea unor doze mari de insulina

Hemoglobina glicozilata

Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului.

Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. In ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii, moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glicozilata.

La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa.

Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Masurand hemoglobina glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de glucoza serica.

Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni.

Valori normale

Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate- cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt:

• 4%–5.9%

GGT

Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat, in tubulii renali si in intestine, desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul, prostata, glandele salivare, veziculele seminale, creier si inima.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool.

Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica, cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi moderat crescuta.

TGO,TGP

Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica

piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)

TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi, rinichi, inima, creier. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat, deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului

TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare

hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului.

Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B, supardoza de paracetamol, soc hipovolemic. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des. Sunt deseori descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat, care poate fi cauzata de alcool, diabet si obezitate. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor. Medicamente care cresc transaminazele ? • Acid valproic • Aspirina• Diclofenac• Fenilbutazona• Fenitoin• Ibuprofen• Naproxen• Carbamazepina• Fenobarbita• Tetraciclina• Sulfonamidele• Izoniazida• Sulfametoxazol Trimetoprim• Nitrofurantoin• Statinele• Amiodarona• Chinidina• Antidepresivele triciclice

Trigliceride

Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau

Trigliceridele sunt transportate in plasma de

lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele. Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule.

prin sinteza lor, in special in ficat

In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %, chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ).

Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta, deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza.

Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet zaharat, nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,

precum si din alte cauze.

precum si din alte cauze. Valori scazute ale trigliceridemiei se inta lnesc in α - β
precum si din alte cauze. Valori scazute ale trigliceridemiei se inta lnesc in α - β

Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in α-β- lipoproteinemia congenitala, malnutritie, sindrom de malabsorbtie, hipertiroidism etc.

Lipide totale

de malabsorbtie, hipertiroidism etc.  Lipide totale Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor

Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei hiperlipemii.

Pregatirea pentru recoltare consta in :

1. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv , cu trei zile anterior efectuarii

dozarii lipemiei totale;

2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange, care se face dimineata ; bolnavul nu va manca nimic )

Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii.

Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie

Colesterolul

Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari.

Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene. Cresterea nivelului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza, afectiuni hepatocelulare, afectiuni renale, hipotiroidism, alcoolism, diabet zaharat prost controlat, neoplasme, alcoolism, obezitate, dieta bogata in grasimi.

Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:• • Hepatite acute, hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) • Hipertiroidie • Infectii bacteriene ( pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida ) • Hemopatii severe ( anemie Biermer, leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom,). In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie concomitenta.

Bilirubina totala

Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. Dupa producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea, absorbtia, metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie.

O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. De asemenea, morcovii influenteaza dozarea bilirubinei, datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. Anorexia creste nivelul bilirubinei.

Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic), in caz de distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica, hematoame extinse), in eritropoieza deficitara si in anumite afectiuni genetice rare .

Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei, datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice.

Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei, ce consta in acumularea de pigmenti biliari la nivelul pielii, rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor

CK

Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati.

Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana, miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati, arsuri, hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare, boala Cushing, metastaze hepatice etc.

Creatinfosfokinaza serica

Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:

• CK-MB

• CK-MM

• CK-BB

CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.

CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.

CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-

2%.

In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Enzima intervine in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.

Valori normale

Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel:

• dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml

• dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml

Pentru a fi considerate semnificativ anormale , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20 ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ).

Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele:

• infarctul miocardic

• miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala Addison

• acidoza diabetica

• distrofii musculare

• traumatisme musculare

• iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna post- operatorie

• afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita

• traumatism

• rabdomioliza

Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide.

LDL-colesterol

LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol, ele transportă si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi, crescând riscul de ateroscleroză. Valorile LDL- colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile internationale utilizează LDL- colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta.

col esterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta. Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt
col esterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta. Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt

Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta afectiunilor aterosclerotice, ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor cerebrovasculare.

Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul

Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.

HDL colesterol(colesterol bun)

Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL- colesterolul) sunt produse in special la nivelul ficatului, rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelele de HDL- C variaza in functie de sex si varsta. Fumatul si consumul de alcool se asociază cu scaderea HDL - colesterolului seric, iar după un infarct de miocard nivelul de HDL- colesterol ramane o perioadă de circa 3 luni scazut. HDL- colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.

se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular. Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur
se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular. Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur

Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei.

Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este sub 35 mg/dl.

Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice,a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale.

Fosfataza alcalina

Prezentare generala

Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul membranelor celulare, si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei, epiteliului intestinal, tubulilor renali, osteoblastelor si ficatului.

Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.

Implicatii clinice

Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si secundar, tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de medicamente, cancer hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP

Proteine totale serice

Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia ( 6,5 8,6 g/100 ml ser la adulti )

Proteinele plasmatice se impart in trei categorii:

- Albumine ( cca 4,5 g/100 ml ser )

- Globuline ( cca 3 g/100 ml ser )

- Fibrinogen ( cca 0,3 g/100 ml ser )

Cresteri anormale

Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale:

• Hemoconcentratii

• Insuficienta de aport lichidian

• Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente, holera, acidoza diabetica )

• Mielomul multiplu

Scaderi anormale

Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in:

• Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator )

• Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie )

• Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite glomerulare cronice )

• Ciroza hepatica

• Pierderi proteice

• Hemoragii

• Stari de soc

• Intoxicatii cronice ( benzen, fosfor, tetraclorura de carbo

Electroforeza proteinelor serice

Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice.

Valori normale

Fractiunea proteica a serului

Proportii inprocente

Proportii in grame

Albumine

52-62%

3,64-4,34

Globuline

38-48%

2,66-3,36

din care:

alfa-1-globuline

2-5%

0,14-0,35

alfa-2-globuline

6-9%

0,42-0,63

beta-globuline

8-11%

0,56-0,77

gama-globuline

14-21%

 
8-11% 0,56-0,77 gama-globuline 14-21%   Raportul albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea

Raportul albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5.

Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza de globuline.

Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale.

Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc.

In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se

intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A).

Magneziu seric

Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza, respiratia celulara, transportul calciului transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu.

Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare.

In mod natural Mg este un blocant de Ca.

Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia renala.

Scaderi anormale

Hipomagneziemia

Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei, iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca.

Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22 mg/dl ) datorita:

• unor medicamente nefrotoxice cisplatin, aminoglicozide, metrotrexat

• fortarea diurezei ( furosemid, thiazide )

• alcoolism, malabsorbtie intestinala

• tulburari endocrine hiperaldosteronism, hiperparatiroidie, hipertiroidie, cetoacidoza diabetica

• hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria

Cresteri anormale

Hipermagneziemia

• afectiuni renale acute si cronice

• aport excesiv de antiacide , sau preparate cu Mg

• simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la valori de 12, 2 mg./ dl apare paralizia muschilor respiratori

Calcemie ionica

Prezentare generala

Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in oase(99%), dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina.

Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase, in mentinerea contractilitatii normale a muschilor, ca si cofactor in anumite reactii enzimatice, precum si in coagularea sangelui

Valori normale2,1-2,65mmol/l

Deficit

tetanie Deficit spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta renala  Exces

spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute Deficit tetanie hipotensiune insuficienta renala  Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si

hipotensiunespasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute insuficienta renala  Exces dezechilibru al activitatii

insuficienta renaladatorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune  Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie

Exces

dezechilibru al activitatii muscularcrescute hipotensiune insuficienta renala  Exces atonie musculara si letargie poliurie,polidipsie 

atonie musculara si letargierenala  Exces dezechilibru al activitatii muscular poliurie,polidipsie  Potasiu ( potasemie ) Determinarea

poliurie,polidipsieal activitatii muscular atonie musculara si letargie  Potasiu ( potasemie ) Determinarea valorilor serice

Potasiu ( potasemie )

Determinarea valorilor serice ale potasiului.

Valori normale

3,5-5mmol/l

Scaderi anormale

• pierderi digestive ( diaree, voma )

• disgravidii

• stenoza pilorica

• diaree

• fistule digestive

• pierderi urinare

Cresteri anormale

• insuficienta corticosuprarenala

• distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale

• insuficienta renala acuta sau cronica

Semnificatie clinica

Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea, lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal, excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala,coma diabetica, boala Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii.

Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon.se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina

De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. De aceea, cand se analizeaza potasiul, se

De aceea, cand se analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza.cortizon. De asemenea, medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de

Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici, diabetul, postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400 mEq/L intracelular, citoplasma celulelor, musculatura striata, miocard, hematii Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie

Deficit

slabiciune musculara oboseala
obosealaslabiciune musculara

crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie ameteala,cofuzie,aritmii
ameteala,cofuzie,aritmiicrampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie

Exces

crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac
aritmii care pot genera stop cardiaccrampe musculare

Clor

Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic.

Normal 95-103mmol/l

Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala (acidoza metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in exces,administrare excesiva de anticonvulsivante, etc Valori serice scazute apar in: boala Addison, transpiratii excesive, varsaturi, arsuri, insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie cronica, nefrita cu pierdere de sare.

Sodiul seric Na

Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza excitabilitatea musculara.

Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Nivelul sodiului existent in organism este reglat de rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame.

Valori normale135-145mmol/l

Scaderi anormale

• aport salin insuficient

• deshidratari globale

• ingestii scazute de lichide

• poliurii ( diabet zaharat )

• insuficienta renala cronica

• insuficienta corticosuprarenala

Cresteri anormale

• pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive, diaree, voma )

• pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid, insuficienta renala )

• insuficienta cardiaca

• traumatisme cerebrale

Fosforemia

Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. Denumirea corecta medical a nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie, deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat.

In organism ionul fosfor intervine in:

1. structura fosfoproteinelor, nucleoproteinelor si compusilor macroergici

2. metabolismul osos, impreuna cu calciul

Normal fosfati=0,9-1,3mmol/l

Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului :

Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ):

o

acromegalie

o

gigantism

o

hipoparatiroidie

o

tubulopatii renale

o

hipervitaminoza D

• Hipofosfatemia ( scaderi ):

o hiperparatiroidie

o intarzierile in crestere de diverse etiologii

Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-, raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului , deoarece intre cele doua exista o relatie de proportionalitate directa.

De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic :

• Creste excitabilitatea nervoasa

• Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos

Cresteri anormale

• travaliu muscular

• tetanie

• uremie

• catabolism proteic toxic

• coma diabetica

• exces de vitamina D

• dupa iradieri

Scaderi anormale

• osteita

• fibroosteita

• hiperfunctie paratiroidiana

• rahitism

• osteomalacie

• malabsorbtie

• diabet fosfatic renal

Sideremie

Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma.

Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite, in structuram hemoglobinei

Valori normale 13-32micromol/l

Cresteri anormale

Cauzele hipersideremiei pot fi:

• Hepatita acuta virala

• Eritropoieza diminuata: anemii aplastice, anemie pernicioasa etc

• Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc)

• In primele zile dupa o hemoragie acuta

• Anemii hemolitice

• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond )

Scaderi anormale

• Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri:

• Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc

• Infectii si tumori maligne ( aspect relativ, prin focalizare in procesul lezional )

• Postoperator (in primele saptamani)

• Eritropoieza crescuta ( post-hemolize, post hemoragii cel mai frecvent cronice )

• Avitaminoza C ( scorbutul )

Amilazemie

Valori normale

20 - 140 UI ( provin din pancreas, gl. salivare, ficat)

Cresteri anormale

Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta, ulcer peptic perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, colangiopancreatografie retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice, corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza.

Scaderi anormale

Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului.

Materiale necesare

manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv
glucometru portabil manusi paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv
paduri alcoolizate manusi glucometru portabil comprese tifon bandaj adeziv
comprese tifon manusi glucometru portabil paduri alcoolizate bandaj adeziv
bandaj adezivmanusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon

 

Pregatirea echipamentului:

se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

Recoltarea:

 
 confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

 se comunica pacientului ce i se va face, i se

se comunica

pacientului ce i se va face, i se

va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.

se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut)

 

se spala mainile bine si se pun manusi

daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute

se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa

se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida

dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se ―stoarca‖ locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.

 

se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului

dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea

dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.

se noteaza rezultatul , data si ora.

Consideratii speciale:

se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului

o

picatura mare de sange

daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie

invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa

I

se ofere si un ghid scris de folosire a

glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital

 
 

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

 
  Valori
  Valori
  Valori

Valori

 

Test

Mod de recoltare

normale/unit.mas.

 

Uree  p.v. vacutainer cu dop rosu (fara anticoagulant) 15 -45 mg/dl

p.v. vacutainer cu dop rosu (fara anticoagulant)

15

-45 mg/dl

 

Creatinina    ― 0,6 -1,2 mg/dl

 

0,6 -1,2 mg/dl

 

Acid uric    ― 1,5-7mg/dl

 

1,5-7mg/dl

 

Glicemie    ― 65 -110 mg/dl

 

65

-110 mg/dl

 

ALT/TGP    ― 9-52/U/L

 

9-52/U/L

TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza

)

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza

14-36U/L

 

GGT-gama GT  ― 0-40U/L

0-40U/L

 

Ionograma(dozarea ionilor)  ― Cl -98 – 107 mmol/l K -3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l

Cl -98 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l

 

Ca-85-110/mmol/L

 

Trigliceride    ― 40-165mg/dl

 

40-165mg/dl

 

Colesterol    ― 120 - 200 mg/dl

 

120 - 200 mg/dl

HDL”colesterol bun”  F:45-65mg%

 

F:45-65mg%

B:35-55mg%

LDL”colesterol rau”<150mg%

<150mg%

Bilirubina totala― 0-12mg/L

0-12mg/L

Bilirubina directa0-3mg/dl

0-3mg/dl

Bilirubina indirecta0-11mg/dl

0-11mg/dl

Fosfataza alcsalina― 38-126/U/L

38-126/U/L

Magneziu― 1.70-2.70mg/dl

1.70-2.70mg/dl

Rezerva alcalina― 22-29mmol/l

22-29mmol/l

Amilaza― 25-110/U/L

25-110/U/L

Electroforeza -proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline  67-86g/l

 

67-86g/l

53-65%;42-56g/l

34-47%;15-30g/1

1,13

Alfa1=2-5,5%

 

Alfa 2=6-12% Beta =

Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE

Examenele serologice:

cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.

se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat

Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.

ASLO

Prezentare generala

Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes).
Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococicestreptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes).

Implicatii clinice

Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice Implicatii clinice  Crioglobuline Prezentare

Crioglobuline

Prezentare generala

Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute. In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si produc simptome de
In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si produc simptome de sensibilizare la rece.cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi

Implicatii clinice

Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni, cum sunt : mielomul multiplu, colagenoze, leucemii limfatice, poliartrita cronica evolutiva, lupus eritematos diseminat, mononucleoza infectioasa etc.produc simptome de sensibilizare la rece. Implicatii clinice  Proteina C reactiva Este o proteina ―clasica

Proteina C reactiva

Este o proteina ―clasica ― de faza acuta a inflamatiei , care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ etc.) in inflamatii (reumatism), in rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ etc.) in inflamatii (reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc.
Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism , dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. (reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc. Proteina C reactiva este o proteina care nu exista
Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman., dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile

Semnificatie clinica

Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen.nu exista in mod normal in serul uman. Semnificatie clinica Toate cele trei indica prezenta unui

Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker alin mod normal in serul uman. Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum

inflamatiei).

Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare.inflamatiei). Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz

Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii.o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. Prin proteina c reactiva se

Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara.cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii. Astfel daca el are o concentratie

Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0, iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara. Dozarea CRP e utila in: •

Dozarea CRP e utila in:

• depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos diseminat, si a rectocolitei hemoragice )

• aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios, sau antiinflamator

• detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii ,tromboze, pneumonie)

• diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.

Factor reumatoid

Prezentare generala

de maduva osoasa.  Factor reumatoid Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de

Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG.

Implicatii clinice

Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida, dar si

Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida, dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice, boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta, malaria, sifilisul, lepra, tuberculoza precum si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic

IgA

Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent, reversibil cu antigenul specific, rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand, fie deprimand raspunsul imun, contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. Pe baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A, M, G, D si E.

Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile

Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice, icter, alcoolism, exercitii fizice, iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine, deficit congenital, ataxia- telangiectazia, sarcina etc.

Ig E

congenital, ataxia- telangiectazia, sarcina etc.  Ig E Imunoglobulina E este un test extrem de util

Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.

Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau alergice.

Valorile Ig E depind de tipul de alergen, durata stimularii si de eventualele masuri de desensibilizare.

Ig G

Ig G reprezinta 75- 80% din imunoglobulinele totale. 75- 80% din imunoglobulinele totale.

Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou nascutului in primele luni de viata.

Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii, boli hepatice, malnutritie severa, disproteinemia, artrita reumatoida.

Ig G scade in agamaglobulinemia, deficienta selectiva de Ig G, proteinemia Bence- Jones, leucemie limfoblastica cronica.

Anti HBs

Anti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei
Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei BAnti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B.

Semnificatie clinica

Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B.inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Semnificatie clinica

Anti HBs sunt detectabili toata viata. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. In cazul
Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. Anti HBs sunt detectabili toata viata. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului
In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB.Anti HBs sunt detectabili toata viata. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de

Anti HCV

Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia
Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea
Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator.suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si

Valori normale

Negativ

Semnificatia clinica

Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. 30 % dintre persoane. Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate
Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate 4 saptamani dupa infectare la aprox. 30 % dintre persoane. doar biopsia hepatica poate apoi identifica
doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate Enzimele hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute
Enzimele hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale, in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului

Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac), se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Este utila si determinarea genotipului
Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Este utila si determinarea genotipului viral, anumite tipuri
Este utila si determinarea genotipului viral, anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care
Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Astfel, studiile au aratat ca genotipul 1
Astfel, studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. Bolnavii care au acest tip de virus au
Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. in cadrul procesului de determinare a
in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.tratamentul asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine

VDRL

Prezentare generala

Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. Testele
VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. Testele se pozitiveaza la 7 – 10 zile de
Testele se pozitiveaza la 7 utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. – 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat indica

o infectie acuta.

Implicatii clinice

Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.o infectie acuta. Implicatii clinice  TPHA Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala

TPHA

Prezentare generala

Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea, stadializarea si monitorizarea
TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea, stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului.Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum.

Implicatii clinice

Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.este un test utilizat in confirmarea, stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului. Implicatii clinice

ANALIZE IMUNOLOGICE

Afectiunea

Agent

Test serologic

Mod de

Valori

etiologic

recoltare

normale

SIDA(sindromul

Virusul HIV

ELISA

Pv5-7ml

negativ

imuno-

sange

deficientei

Vacutainer cu

umane)

dop rosu

Sifilis (lues)

Treponema

VDRL,RPR,RBW

Pv 5ml sange fara

negativ

palidum

(Bordette

Wasserman)

anticoagulant

RAA(Reumatism articular acut)- scarlatina

Streptococ

ASLO

Pv5-7ml

100-200ui

beta

(antistreptolizinele

sange

hemolitic

O)

Vacutainer cu

 

dop rosu

Hepatita A

VHA

Anticorpi

 

negativ

antiVHA

Hepatita B

VHB

Anticorpi

 

negativ

antiVHB

Hepatita C

VHC

Anticorpi

 

negativ

antiHCV

Alergii

Diverse

Testul cu anticorpi IgE Testul RAST

Pv5-7ml

negativ

alergene

sange

vacutainer cu

 

dop auriu

Bruceloza

Brucella

brucela

Pv7-10ml

absent

abortis/suis/

sange

melitesis

vacutainer cu

dop rosu

Gripa

Virusuri

Test sanguine ELISA sau exudat faringian

Pv5-7ml

absent

gripale:A

sange

AH1N1

vacutainer cu

AH1N5

 

dop albastru

sau mov

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA: Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen

HEMOCULTURA:

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA: Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen

Definitie

Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic

introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic

 

identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza

Scop

o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch- bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata)

totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma

o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta

Materiale necesare:

garou

manusi sterile,masca faciala

   paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
 

paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod

seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil

 

camp decupat steril

3 sau 4 ace sterile

recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)

formular cerere analize laborator

recipient pentru transportat analizele

comprese

bandaj adeziv

etichete

tavita renala

Pregatirea echipamentului:

se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

Recoltarea:

Recoltarea:
 

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

se comunica

pacientului ce i se va face, i se va

explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa.

se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.

 

se spala mainile bine si se pun manusi sterile

se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa

pentru punctie

se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.

dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare

se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil

se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura

se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele

se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil

se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.

se transporta imediat la laborator

se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate

se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-a produs

   

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.

Evaluarea

o

normal-hemocultura negative

rezultatelor

o

patologic se identifica germeni patogeni;

o

se efectueaza antibiograma

Consideratii speciale:

fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite

se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.

principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice.

Analiza urinei cuprinde :

examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect

examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri

examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni

examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine

RECOLTAREA

Examinări calitative-prima urină de dimineață

Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare se aruncă)

Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h

Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare Proprietăți fizice 1.Culoarea- normal galben pai

Proprietăți fizice

Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare Proprietăți fizice 1.Culoarea- normal galben pai

1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie roșu hematurie roșu

hemoglobinurie-ca zeama de carne- hematurie roșu melanurie- neagră albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu 2.Transparența - normal-

melanurie-neagră neagră

albastru de metilen-albastruroșu hemoglobinurie-ca zeama de carne melanurie- neagră antipiretice-portocaliu 2.Transparența - normal-

antipiretice-portocaliude carne melanurie- neagră albastru de metilen-albastru 2.Transparența - normal- transparentă aspect tulbure-

neagră albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu 2.Transparența - normal- transparentă aspect tulbure-

2.Transparența- normal- transparentă -normal-transparentă

aspect tulbure-fosfați -nor alb sau roz fosfați-nor alb sau roz

filamente de mucustransparentă aspect tulbure- fosfați -nor alb sau roz bacteria leucocite sau hematii Aspect tulbure fosfati

bacteriaaspect tulbure- fosfați -nor alb sau roz filamente de mucus leucocite sau hematii Aspect tulbure fosfati

leucocite sau hematiifosfați -nor alb sau roz filamente de mucus bacteria Aspect tulbure fosfati 3.Mirosul -normal-slab aromatic

sau roz filamente de mucus bacteria leucocite sau hematii Aspect tulbure fosfati 3.Mirosul -normal-slab aromatic

Aspect tulbure

de mucus bacteria leucocite sau hematii Aspect tulbure fosfati 3.Mirosul -normal-slab aromatic datorita acizilor

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile -normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfuratin cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu stripuri Se determina 10

in cetoacidoza-acetonain prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu stripuri Se determina

bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu

Acetone

EXAMENUL DE URINA

sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu stripuri Se determina 10

hidrogen

Determinarea se face cu stripuriprezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Se determina 10 parametri

Se determina 10 parametribacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu stripuri

in cetoacidoza-acetona Acetone EXAMENUL DE URINA hidrogen Determinarea se face cu stripuri Se determina 10 parametri

Proprietăți fizice

pH-ul-rinichiul eliminăexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în

tubul contort proximal

pH-ul normal:5-7organism prin acidifierea urinii în tubul contort proximal Măsurarea -cu strip-uri Intervalul de măsurare de la

Măsurarea-cu strip-uri -cu strip-uri

Intervalul de măsurare de la 5-9 -9

Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol,fenolftaleina și roșu-metil -metil

Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru de la galben portocaliu la albastru

pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucociteCuloarea virează de la galben portocaliu la albastru pH acid- cetoacidoza dar numai dacă rinichiul

pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal

cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal  DENSITATEA URINAR Ă  Pentru evaluarea capacității

DENSITATEA URINARĂ

Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de

hidratare a pacientului

Determinarea:-cu urodensitometrulĂ  Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de hidratare a

cu strip

cu strip

Principiu - se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența cationilor cu care

Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU

Normostenuria -1.015-1.025

Normostenuria-1.015-1.025

Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpirații

abundente,aport

lichidian scazut

Hipostenuria (<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut

Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut

Izostenuria -densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.010 -

Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.010-arată incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC

incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC densimetru  GLUCOZA Principiu :reacție
incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC densimetru  GLUCOZA Principiu :reacție

densimetru

GLUCOZA Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte zaharuri.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în albastru.

Glicozuria apare dacă:care nu identifica și alte zaharuri.Oxigenul eliminat din reacție modifică culoarea tetrametilbenzidinei în albastru.

-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl) -scade pragul renal sarcina -în tulburari de transport a glucozei

renal – sarcina -în tulburari de transport a glucozei  CORPII CETONICI Principiu :identificarea se face

CORPII CETONICI

Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET

În urina normalăABSENTI!!!!!cetonici modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET Prezenți - dacă sursa principal de energie sunt AG-

Prezenți- dacă sursa principal de energie sunt AG- cetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar -dacă sursa principal de energie sunt AG- cetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.

abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.  PROTEINELE Principiu :determinarea pe strip se

PROTEINELE Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru

În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este detectată prin această metodă Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică -semiselectivă-se adaugăIgA și G -neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

și G - neselectivă - se pierd și proteine cu GM mare  PROTEINELE Cauzele proteinuriei:

PROTEINELE

Cauzele proteinuriei:

o

-prerenală-crește RFG

o

renală-se elimină0,30-2 g/24h

o

postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina)

Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea

urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

ușoare de Ig care precipită la încălzirea urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina

UROBILINOGENUL

Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid

formeazăun compus ROȘU

În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină Crește în:

-supraîncărcarea funcției hepatice -anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale -alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice  BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este
-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice  BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este

BILIRUBINA

acute și cronice,ciroză,tumori hepatice  BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este prezentăeste vorba

Normal nu apare în urină dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă) Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET

Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET Crește în obstrucția canalului biliar de către
Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET Crește în obstrucția canalului biliar de către

Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică

 ACIDUL ASCORBIC Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea glucozei

ACIDUL ASCORBIC

Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător ACIDUL ASCORBIC Pozitiv- la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o

Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție pentru formarea la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție pentru formarea calculilor

NITRIȚII

o predispoziție pentru formarea calculilor  NITRIȚII Principiu: în urina în care există bacterii, nitrații

Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU

Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu severitatea infecției

 LEUCOCITELE Principiu: esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un

LEUCOCITELE

Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un derivat diazo formează un compus VIOLET

Pozitiv în:

-inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor,levurilor,paraziților -contaminare cu secreții genitale -leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.

genitale - leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.  HEMATIILE Principiu :activitatea de tip pseudoperox

HEMATIILE Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru

către un hidroperoxid organic la un compus verde -albastru Testul este pozitiv dacă exista Hb dar

Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza sedimentului cu condiția să fie efectuat imediat

Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria paroxistică nocturnă paroxistică nocturnă

Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare,calculi,infecții leziuni ale rinichilor si căilor urinare,calculi,infecții

leziuni ale rinichilor si căilor urinare,calculi,infecții Sediment urinar Definitie Sedimentul urinar este prezentat

Sediment urinar

Definitie

Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se obtin prin centrifugare.căilor urinare,calculi,infecții Sediment urinar Definitie Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric,

Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.insolubile din urina, care se obtin prin centrifugare. Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa

Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice, usor de recunoscut la microscop.si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.  Sedimentul urinar calitativ Examenul microscopic direct

Sedimentul urinar calitativ

Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar.

Sedimentul urinar cantitativ

Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din

sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld-

Webb.

una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld- Webb. Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare

Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp

mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba

număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de prob a  LEUCOCITELE Majoritatea

LEUCOCITELE

Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite,eozinofile,macrophage macrophage

Prezente în ITU,contaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr. ntaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr.

Normal se admit 0 - 5 leucocite/câmp microscopic.în ITU,co ntaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr. Patologic ( > 5 leucocite /câmp): infecţii urinare

Patologic ( >5 leucocite /câmp): infecţii urinare joase (cistită, uretrită) sau înalte (pielonefrită). 5 leucocite /câmp): infecţii urinare joase (cistită, uretrită) sau înalte (pielonefrită).

Patologic ( > 5 leucocite /câmp): infecţii urinare joase (cistită, uretrită) sau înalte (pielonefrită).
Patologic ( > 5 leucocite /câmp): infecţii urinare joase (cistită, uretrită) sau înalte (pielonefrită).

HEMATII

Prezente în :

-leziuni ale rinichilor sau căilor urinare Calculi infecții urinare Normal se admit 0 - 2 hematii /câmp microscopic.

Patologic : hematurie - microscopică,>3 hematii /câmp- macroscopică, câmp

plin de hematii

hematii /câmp - macroscopică, câmp plin de hematii  CELULE EPITELIALE -scuamoase- din segmentele inferioare
hematii /câmp - macroscopică, câmp plin de hematii  CELULE EPITELIALE -scuamoase- din segmentele inferioare

CELULE EPITELIALE

-scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică)

-epiteliale renale-din tubii renali,în afecțiuni ale parenchimului renal

-tranziționale renale-din uroteliu,apar în procese inflamatorii

Normal -se admit 3 4 cel ule epiteliale plate/ câmp mi crosco pic ,

provenite din descuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.

Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale

alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretră şi uretere.

Patologic:creşterea numărului de celul e epiteliale (5 10/câmp) în

inflamaţiile tractului urinar.

 CILINDRI HIALINI - formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți

CILINDRI HIALINI

 CILINDRI HIALINI - formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți

-formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți distali și proximali

nivelul tubilor contorți distali și proximali  CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI Cilindri granuloși

CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI
 CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini

Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.) tubulara cr.)

stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.)  CILINDRI CELULARI Pot fi formați din

CILINDRI CELULARI

Pot fi formați din leucocite,hematii,bacterii,levurihialini Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.)  CILINDRI CELULARI

Arata o afectare tubularăacută PARAZIȚI,LEVURI, BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Levuri- importanța

Arata o afectare tubularăacută  PARAZIȚI,LEVURI, BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas
Arata o afectare tubularăacută  PARAZIȚI,LEVURI, BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas

PARAZIȚI,LEVURI,BACTERII  PARAZIȚI,LEVURI, Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis

Levuri-importanța patologică deosebită Candida importanța patologică deosebită