RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

 Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea

-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni

 Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Dupa recoltare. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tipuri de laboratoare : .2. produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale . Tub recoltare sange 3.coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)  Masuri de protectie: Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient.8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. care sa nu afecteze rezultatul.

localizati in corpul uman.alimentelor  Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .  Laborator de igiena:pentru analiza apei. RECOLTAREA SANGELUI Sângele se recoltează pentru examene: hematologice biochimice .  Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale  Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.urina si alte produse. Laborator de hematologie:pentru analize hematologice.  Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor.aerului.  Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti.in cazul bolilor infectioase.  Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.  Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange.  Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.

bacteriologice parazitologice serologice Recoltarea se face prin: punctie capilara puncţie venoasă puncţie arterială PUNCTIA CAPILARA Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator Scop Recoltare -glicemie.Rh  lanteta sterila sau ac de punctie steril.cholesterol.hemoleucograma.stilet special steril de unica folosinta  antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)  tampoane sterile  pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate).  hartie de filtru Materiale necesare .hemoglobina TS(timp de sangerare).TC(timp de coagulare).grup sanguin.

 tavita renala Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii.perpendicular pe straturile cutanate  se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru  se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei. lame de sticla.1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa. la copil Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit.se usuca corect  se spala mainile  se imbraca manusile  se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool  se asteapta evaporarea alcoolului  cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului.spalarea mainilor cu apa si sapun.lamele(pentru frotiu)  benzi de testare  manusi de protectie. Tehnica . fata plantara a halucelui si calcai.colesterolului.

leucocite )se utilizeaza pipeta Potain Efectuarea unui frotiu  la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru  se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate)  lamela se trage către partea liberă a lamei.hematii.5-2 cm se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei defibrinări complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).cu un strat regulat Examenul in picatura groasa        pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1. . pentru determinarhematologice(hemoglobina. păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze  se agită lama pentru uscare  se etichetează şi se trimite la laborator  un frotiu bun este fara goluri.

 explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice.PUNCTIA VENOASA Definitie  Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. serologice şi bacteriologice  terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut. Scop Materiale necesare Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi . hematologice. hipertensiune arterială.

citrat de sodiu 3.paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA.heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor Locul punctiei  venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un ―M‖venos prin anastomozarea lor  venele antebratului  venele de pe fata dorsal a mainii  venele subclaviculare .8%.

 venele femurale  venele maleolare interne  venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici  orice vena accesibila .

punctie subclaviculara .

până când acul înaintează Tehnica .imbracarea manusilor  se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei. apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa  pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului. între police şi restul degetelor. o se recomandă pacientului să strângă pumnul. în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade). în mâna dreaptă. cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal) o se examinează calitatea şi starea venelor o se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine  se fixează seringa. antebraţului: o se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient.  se pătrunde cu acul traversând. gradaţiile fiind în sus.decliv o se dezinfecteaza tegumentele o se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei.Pregatirea pacientului  pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face. venele devenind astfel turgescente  spalarea mainilor si dezinfectia. acul ataşat cu bizoul în sus.

în gol. recoltarea sângelui. la circa 1 cm medial de artera femurală. braţul fiind în poziţie vertical Puncţionarea venei femurale se va face în regiunea femurală (sub nivelul ligamentului inghinal). cu pacientul aflat în decubit dorsal. garoul rămânând legat de braţ  se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului  se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul  se comprimă locul puncţiei 2-3 minute. După puncţie se va exercita o presiune moderată asupra . se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector. direcţia de pătrundere a acului va fi oblică în sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitând în permanenţă o aspiraţie uşoară asupra pistonului seringii.  se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei. reperată prin palpare. până ce sângele venos pătrunde în seringă.  se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa  se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor. perfuzie  în caz de sângerare.

se pot fixa catetere Se utilizează numai materiale de unică folosinţă. pacientul se aşează în decubit dorsal. Se evita  puncţionarea venei din lateral  puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos  manevrarea incorectă a instrumentarului steril Consideratii speciale: . cu capul lăsat să atârne prin puncţia venoasă. transversal pe pat.regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom Ingrijiri post tehnica  se face toaleta locală a tegumentului  se schimbă lenjeria dacă este necesar  se asigură o poziţie comodă în pat  se supraveghează pacientul pentru evidenţierea venelor o se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului o se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă o tapotament la locul punctiei pentru puncţionarea venelor jugulare.

se retrage acul în lumenul venei .se întrerupe puncţia. Accidente Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) Ameţeli. favorizând revărsarea sângelui. deoarece împiedică închiderea plăgii venoase. vacutainer  desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)  asamblati acul la holder (3). lipotimie Intervenţiile asistentei . se anunţă medicul. Recoltarea cu sistem Inaintea recoltarii sangelui. paloare.se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute . atingerea produsului recoltat  flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului.  inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1). pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă. Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos .

indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.se retrage vacutainerul cu mana dreapta. ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena. apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte.apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului .cu mana stanga .Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului.se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer. c.a.sustinand in continuare holderul d.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie . b.

f. 2. tuburile fara aditivi. 3. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul. tuburile ce contin EDTA De respectat  utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange . Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer. Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. tuburile ce contin citrat. . efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. tuburile ce contin heparina.e. 5. inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . 4. recipientele pentru hemocultura.

 acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea). prin miscari circulare.  la sfarsitul punctionarii. ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.  formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului. numele medicului care indica analizele. evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate.  fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului  a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. indoit sau taiat. analizele cerute.  dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%. lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda. din interior spre exterior  dupa tamponare. aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute). . poate fi indusa hemoliza probei). data si ora recoltarii.

gaze arteriale GALBEN Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite Hemocultura GRI Florura de sodiu Glicemie .APTT VERDE Heparina Biochimie :ionograma.Hb.TIPURI DE VACUTAINERE CULOARE DOP ROSU MOV NEGRU ALBASTRU ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR Fara aditivi EDTA Citrat de sodiu Citrat de sodiu Biochimie.serologie Hematologie :Ht.hormone.HLG VSH Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik.

Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL) Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara) o neutrofilele(NEU) o eozinofilele(EOS) o limfocitele(LY) o monocitele(MO) o basophile(BAS) indici eritrocitari : .

Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului.MCV). RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui.MCHC).MCH). concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM. avand central de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2 . cu forma rotunda. largimea distributiei eritrocitare (RDW) Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA.Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM. hmoglobina eritrocitara medie (HEM.

7-4.hemoliza. bolile cardio-pulmonare.de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii). apare în hemoragii.formarea globulelor rosii .2-5. infectii. apare în insuficienta respiratorie.6 milioane pe 1 mm cub -femei=3. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite.9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite . etc. insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop Valori normale -barbati = 4. etc. \ Eritropoieza . iradiere.

Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi nucleici reziduali (ARN).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1. Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului). Implicatii clinice o Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur. cum ar fi anemia hemolitica. fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina). Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae. carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb). anemia pernicioasa. timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb). o Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei.34 ml oxigen per 100 ml de sange. toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. Valori normale  la barbati = 13-16 g la 100 ml sange . etc.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. iar sinteza de Hb inceteaza. neoplasme osoase. oxihemoglobina (O2Hb).

Valori normale: 80 . microsferocitoza) • valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12. anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite. de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic. modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii. la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). . anemia Biermer. El depinde de masa de hematii.100 μm3 Variatii patologice: • valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin deficit de Fe. astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala. Valori normale  la barbati = 40-48%  la femei = 36-42% Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului. Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul sanguin total.

Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.5 %. . INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR (RDW – RED CELL DISTRIBUTION WIDTH) RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la VEM si se determina cu ajutorul histogramelor – curbe de distributie % a marimii celulelor. cu cât RDW va fi mai mare.36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie). cu atât anizocitoza este mai marcata Celule normale Reticulocitoza crescuta WBC – Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de boli infectioase si de corpuri straine. Valori normale: 20 . Astfel. Valori normale: 11.34 pg. HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.5 . Variatii patologice: valori mai mici decât 20pg definesc hipocromia.Valori normale: 32 .14. Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza(RDW crescut).

apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Limfocite (LY). poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze. Monocite (MO). Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange. Valori normale 3-4 minute. Eozinofile (EO). Bazofile (BAS). Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange.Valori normale  la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub  la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub. . Timp de sangerare Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. PLT – Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare. Leucocitoza (L>10000/µl Leucopenie (L<4000/µL) Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile (PMN). Valori normale 150 000-400 000/mm cub  cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza  scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza de sangerare.

se determina t. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine.c. cu tendinta la hemoragie.Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui. la hemoragii. Valori normale 5-8 minute.c. asa cum se intampla in unele infectii microbiene Timp Quick Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. Timp de coagulare Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. Valori normale 12-15 secunde sau 80-100%. crescut) arata ca. . dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. fapt ce poate predispune la sangerari. Cresteri anormale Depasirea acestui timp (t. coagularea sangelui se face cu intarziere.

V. fibrina. APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de coagulare. afectiuni hepatice. deficienta de vitamina K. afectiuni hepatice.Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II. Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I. Fibrinogen Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. cancer hepatic etc. Un APTT scazut apare in hemoragii acute. streptokinaza. Valori normale .VII sau X. hemoragie. obstructie biliara. absorbtie deficitara a grasimilor. si X). este hidrolizata partial rezultand o proteina insolubila. sub actiunea trombinei. ca sediu principal al sintezei sale. urokinaza. VII. in prezenta de tromboplastina tisulara in exces. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a diverse organe. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta in plasma sanguina care. V. deficienta de vitamina K. terapie cu anticoagulante orale. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru controlul terapiei anticoagulante orale si extrinseci a coagularii explorarea caii APTT Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a sistemului intrinsec de coagulare. intre care a ficatului. terapie cu heparina. II. hipofibrinogenemie.

cancer. clarificarea probei în partea ei superioară.8%. cance. sindrom nefrotic. 2 ore [2h] sau o zi [24h] . în eprubetă. solutie sterila. într-un interval de o oră [1h]. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice. materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa. exprimat în milimetrii [mm].200-400mg/dl Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii. infarct miocardic acut. Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de punctie venoasa. hipofibrinogenemie congenitala etc. După cum se ştie. anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii. . După recoltarea unei probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor). în plasmă. sarcina. eritrocitele se află în suspensie. are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund. pipete Westergreen cu stativul corespunzator.. proces ce are loc simultan cu limpezirea. disfibrinogenemie. citrat de sodiu 3.

in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore. .Tehnica  se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa. metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora. Valori normale: • barbat: 1 – 10 mm/ora. • femeie: 2 – 13 mm/ora. si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml.  citirea se face dupa o ora.  continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare. dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare  se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala.  proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0. dupa dezinfectare. astfel încât coloana de sânge sa fie continua. iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora).4ml. retinându-se 0.  se punctioneaza vena.

etc. V. Tabel cu analize hematologice Test Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara  Hemoleucograma cu formula leucocitara pc pv. infarct miocardic.S. septicemie. neoplasme.leucemii. V.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml2ml sange/EDTA Valoare normala/unitate de masura Hemoglobina(Hb) ― Hematocrit (Ht) ― B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL B:42-48% F:40-43% . pielonefrite). în anemii.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni). rheumatism articular acut. tuberculoza activa.S. etc.H. • la femei.-ului apare în poliglobulii.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii.S. Variatii patologice: • Cresterea V.H.Variatii fiziologice: • la femei.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei. • Scaderea V.

vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml 1.8% Formula leucocitara Trombocite  VSH(viteza de sedimentare a hematiilor) 150 000-400 000/mmc F:1h=2-12mm.5-1/%.100200/mmc  Bazofile =0.1200-2400/mmc  Monocite =4-8%.2040/mmc ― pv fara staza.2h=7-15mm  Teste de coagulare: .globule rosii) Leucocite (L) (globule albe) ― 4 000 000-6 000 000/mmc ― 4000-10000/mmc >leucocitoza >leucopenie ―  Granulocite neutrofile .300640/mmc  Eozinofile =1-3%.6mlsange/0.50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=5070%.2h=12-20mm B:1h=1-10mm.2500-4800/mmc  Limfocite=2530/%.4ml citrate de sodium 3.nesegmentate(GNnesegm)=14%.Eritrocite (H) (hematii.

APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare Timp Quick pv.vacutainer dop bleu ― sau cu seringa de 5ml cu ac 25-35‖ 13-15‖ Timp Howel sterile-4.5ml citrat de sodiu 1-2minute 85-100% IP(Indice de protrombina) Fibrinogen Timp de sangerare –TS este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii Timp de coagulare-TC este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii ― 200 -400mg/dl pc 2-4minute pc 5-8minute .5ml sange/0.

Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza. deshidratare medie. soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala).BIOCHIMIE. dupa hemoragii gastrointestinale.SANGE  Ureea Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice. Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.  Creatinina Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli). al catabolismului crescut al proteinelor. Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa. tumori sau hipertrofie a prostatei. pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea .

Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism. guanina. acromegalie. distrofie musculara. hipoxantina. poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare Valori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina  Acid uric seric Acid organic care se gaseste in urina si in sange. rezultat din arderea proteinelor. boala specifica omului. miastenia gravis. Patologia lui este in primul rand dominata de guta. Valori normale .dializei renale. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina.

cand poate atinge valorile prezente la barbati. . varsta. uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta.  Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice • Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu plumb si mercur  Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson  Glicemia Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern.  La femei. la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei.  Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0.In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti. factori genetici. sex. dar e relativ constant de-alungul vietii.  La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti.8 mg / 100 ml sange. Variatii fiziologice  Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism. iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.  Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie. diferite stari fiziologice ( effort fizic. menopauza ).

prin actiunea a doi hormoni si anume insulina si glucagonul.Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia glicogenului in glucoza. stimuland formarea glicogenului si reducerea nivelului glicemiei. obiectiv glicemia<100mg/dl Cresteri anormale Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: • Diabetul de origine pancreatica • Diabetul de origine hipofizara • Diabetul de origine suprarenala • Diabetul de origine tiroidiana • Unele infectii • Intoxicatii (oxid de carbon. insulina crescand permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza. cofeina) • Unele tumori • Accidente cerebro-vasculare Scaderi anormale Hipoglicemia estet prezenta in: • Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison) • Insuficienta tiroidiana • Insuficienta antehipofizara • Insuficienta hepatica grava • Administrarea unor doze mari de insulina . determinand cresterea glicemiei. facilitand transportului glucozei in celule. Nivelul glicemiei este reglat. iar glucagonul accelerand scindarea glicogenului in glucoza. in principal.

moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina formand hemoglobina glicozilata. Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni. Hemoglobina glicozilata Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului. In ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii. Glicozilarea hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale acestei hemoglobine glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane asa.9% . Valori normale Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate. Masurand hemoglobina glicozilata putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de glucoza serica. Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor.cele pe care le intalnim la persoanele sanatoase sunt: • 4%–5.

Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica.TGP Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. prostata. inima. Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat. veziculele seminale. muschi. TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica piruvica sau alaninaminotransferaza (ALT)  TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat. Cele mai folosite enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). activitatea enzimei poate fi moderat crescuta. Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In mod normal aceste enzimele se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. deci nu este foarte specifica pentru afectarea ficatului  TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. creier.  TGO. cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare . desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul. creier si inima. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. glandele salivare. in tubulii renali si in intestine. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului. GGT Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat. rinichi.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool.

in special in ficat. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos. nefroza. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor. dar si de altele. Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B. soc hipovolemic.hepatica.. Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule. . Determinarea in plasma sau ser a trigliceridelor este importanta. de cel muscular. Medicamente care cresc transaminazele ? • Acid valproic • Aspirina• Diclofenac• Fenilbutazona• Fenitoin• Ibuprofen• Naproxen• Izoniazida• Carbamazepina• Sulfametoxazol Fenobarbita• Trimetoprim• Tetraciclina• Sulfonamidele• Statinele• Nitrofurantoin• Amiodarona• Chinidina• Antidepresivele triciclice  Trigliceride Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinteza lor. care poate fi cauzata de alcool. hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului. diabet si obezitate. Sunt deseori descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate foarte joasa ( VLDL ) 59 %. diabet zaharat. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des. deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in ateroscleroza. chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ). Cea mai comuna cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat. Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului. hipotiroidism. alcoolism. supardoza de paracetamol.

impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv . Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei hiperlipemii. Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in α-β. malnutritie. cu trei zile anterior efectuarii .  Lipide totale Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de plasma. Pregatirea pentru recoltare consta in : 1.precum si din alte cauze. hipertiroidism etc. sindrom de malabsorbtie.lipoproteinemia congenitala.

Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in urmatoarele boli:• • Hepatite acute. care se face dimineata . Este excretat nemodificat in bila sau dupa transformarein acizi biliari. febra tifoida ) • Hemopatii severe ( anemie Biermer. Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. tuberculoza. In aceste afectiuni este prezenta si o hipolipemie concomitenta. Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene.). obezitate. Cresterea nivelului colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza. bolnavul nu va manca nimic )  Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii. leucemii. afectiuni renale. dieta bogata in grasimi. neoplasme. Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi. 2. boala Hodgkin.lepra. hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat ) • Hipertiroidie • Infectii bacteriene ( pneumonie. difterie. afectiuni hepatocelulare. hipotiroidism. limfosarcom. . respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange. alcoolism. alcoolism.  Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie  Colesterolul Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren.dozarii lipemiei totale. diabet zaharat prost controlat.

Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei. bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. O alimentatie bogata in grasimi interfera cu dozarea bilirubinei. In interiorul hepatocitelor. ducand la hiperbilirubinemie. Hiperbilirubinemia neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic). Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati. metabolismul si excretia bilirubinei. datorita culorii caracteristice pe care-l da serului. bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in vezica biliara. hematoame extinse). in eritropoieza deficitara si in anumite afectiuni genetice rare . absorbtia. Anorexia creste nivelul bilirubinei. ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. ce consta in acumularea de pigmenti biliari la nivelul pielii. Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei. in caz de distrugere crescuta a eritrocitelor (anemie hemolitica. morcovii influenteaza dozarea bilirubinei. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea. Bilirubina totala Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele imbatrinaite sau afectate de diversi factori. Dupa producere. rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor  CK Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac. . datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice. De asemenea.

miocardita. Enzima intervine in procesul de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare. colagenoze cu prindere cardiaca. iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos. angioplastie coronariana.  Creatinfosfokinaza serica Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime: • CK-MB • CK-MM • CK-BB  CK-MB se gasete la nivelul miocardului. metastaze hepatice etc.  CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 12%.  In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. arsuri. CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al muschiului . Valori normale Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel: • dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml • dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml . travaliu etc. hipotermie.  CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.Valori crescute ale CK infarct miocardic acut. boala Cushing. contuzia cardiaca. necroza sau inflamatie a muschilor striati.

Scaderi ale CK sunt un indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei reumatoide. sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. hipertermia maligna postoperatorie • afectiuni autoimune: dermatomiozita. post infectii intramusculare. . polimiozita • traumatism • rabdomioliza Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta.Pentru a fi considerate semnificativ anormale . Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: • infarctul miocardic • miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica . cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20 ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi infarctul miocardic ). din disfunctiile tiroidiene. boala Addison • acidoza diabetica • distrofii musculare • traumatisme musculare • iatrogene:dupa biopsii musculare.

anumite medicamente si fumatul Nivelul optim al LDL . ele transportă si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi.colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol.colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta. LDL-colesterol LDL.colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar. obezitatea. crescând riscul de ateroscleroză. diabetul. mai mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta. Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta afectiunilor aterosclerotice.colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile internationale utilizează LDL. Valorile LDL. Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de LDL colesterol: nefroza. ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor cerebrovasculare.  HDL colesterol(colesterol bun) .

HDL.colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Fumatul si consumul de alcool se asociază cu scaderea HDL .colesterol ramane o perioadă de circa 3 luni scazut.  Fosfataza alcalina  Prezentare generala .colesterolul) sunt produse in special la nivelul ficatului.colesterolului seric. iar după un infarct de miocard nivelul de HDL.colesterol este sub 35 mg/dl.C variaza in functie de sex si varsta.colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular. Nivelul optim de HDL .a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale.Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL . rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta crescuta a afectiunilor aterosclerotice. Nivelele de HDL.

Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.3 g/100 ml ser ) Cresteri anormale Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale: . osteoblastelor si ficatului. fracturi osoase) si. cancer hepatic).Albumine ( cca 4.Globuline ( cca 3 g/100 ml ser ) . epiteliului intestinal.6 g/100 ml ser la adulti ) Proteinele plasmatice se impart in trei categorii: .5 8.  Implicatii clinice Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget. Totalitatea proteinilor serice defineste proteinemia ( 6. hepatite. Modificari fiziologice. Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului.5 g/100 ml ser ) . tubulilor renali. si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei.Fibrinogen ( cca 0. la pacienti cu afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara. hiperparatiroidism primar si secundar. osteomalacie. hepatotoxicitate cauzata de medicamente.Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP  Proteine totale serice Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. tumori osoase. de asemenea. dar in special la nivelul membranelor celulare.

tetraclorura de carbo Electroforeza proteinelor serice Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice. fosfor.• Hemoconcentratii • Insuficienta de aport lichidian • Pierdere lichidiana ( diaree. vomismente. nefrite glomerulare cronice ) • Ciroza hepatica • Pierderi proteice • Hemoragii • Stari de soc • Intoxicatii cronice ( benzen. holera. . acidoza diabetica ) • Mielomul multiplu Scaderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt constatate in: • Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) • Denutritie ( prin carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) • Afectiuni renale ( sindroame nefrotice.

56-0.77 Raportul albumin/globuline ( A/G ).  Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale.5.14-0.42-0.64-4. boli de sange.36 2-5% 6-9% 8-11% 14-21% 0. fie de boli care cresc sinteza de globuline.  Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare. care la oamenii sanatosi este de 1.2-1.66-3. daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport. dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina. in bolile de ficat si de rinichi.34 2. in bolile tumorale.63 0. in reumatism.35 0. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice.  In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se .Valori normale Fractiunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-globuline beta-globuline gama-globuline Proportii inprocente 52-62% 38-48% Proportii in grame 3. dupa vaccinari etc.  Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. in bolile virotice si parazitare.

respiratia celulara. transportul calciului transmembranar.22 mg/dl ) datorita: • unor medicamente nefrotoxice cisplatin.  Magneziu seric Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza.intampla in hepatita cronica. cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Scaderi anormale Hipomagneziemia Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale hipocalcemiei. In mod natural Mg este un blocant de Ca. Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia renala. Mg are rol in reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare. Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1. thiazide ) . metrotrexat • fortarea diurezei ( furosemid. aminoglicozide. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu. iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca.

cetoacidoza diabetica • hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagneziemia • afectiuni renale acute si cronice • aport excesiv de antiacide . sau preparate cu Mg • simptomele clinice apar la valori de 6.1-2. hiperparatiroidie. distribuit in cea mai mare parte in oase(99%). dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare./dl iar la valori de 12.• alcoolism.Concentratia plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian. precum si in coagularea sangelui Valori normale2./ dl apare paralizia muschilor respiratori  Calcemie ionica  Prezentare generala Calciul este cationul predominant din organism. in mentinerea contractilitatii normale a muschilor. Ionul de calciu este important in transmiterea impulsurilor nervoase. hipertiroidie.65mmol/l . ca si cofactor in anumite reactii enzimatice. 2 mg.08 mg. malabsorbtie intestinala • tulburari endocrine hiperaldosteronism. de vitamina D si de calcitonina.

polidipsie  Potasiu ( potasemie ) Determinarea valorilor serice ale potasiului. voma ) • disgravidii • stenoza pilorica • diaree . Valori normale 3.5-5mmol/l Scaderi anormale • pierderi digestive ( diaree. Deficit tetanie spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta renala  Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si letargie poliurie.

In mod normal. De aceea. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza. dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. De aceea.• fistule digestive • pierderi urinare Cresteri anormale • insuficienta corticosuprarenala • distrugeri celulare cu alterari ale functiei renale • insuficienta renala acuta sau cronica Semnificatie clinica Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala.coma diabetica. De asemenea. boala Addison ). medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. cand se analizeaza potasiul. Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba. . excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina.

varsaturi. insuficienta cardiaca congestiva. transpiratii excesive. etc Valori serice scazute apar in: boala Addison. acidoza tubulara renala (acidoza metabolica hipercloremica). hematii  Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie ameteala. deshidratare. postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism.cofuzie. acidoza respiratorie cronica.  Sodiul seric – Na . musculatura striata. Normal 95-103mmol/l Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie. arsuri. ( 40-400 mEq/L intracelular.aritmii  Exces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac  Clor Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic. mai ales la copii mici. nefrita cu pierdere de sare. varsaturile si diareea.Transpiratia abundenta.administrare excesiva de anticonvulsivante. citoplasma celulelor. perfuzare de solutie salina in exces. diabetul. miocard.

Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame. diaree. voma ) • pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid. Valori normale135-145mmol/l Scaderi anormale • aport salin insuficient • deshidratari globale • ingestii scazute de lichide • poliurii ( diabet zaharat ) • insuficienta renala cronica • insuficienta corticosuprarenala Cresteri anormale • pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive. Nivelul sodiului existent in organism este reglat de rinichi.Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. in functie de cantitatea ingerata. Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Sodiul favorizeaza excitabilitatea musculara. care creste sau scade excretia. insuficienta renala ) • insuficienta cardiaca .

• traumatisme cerebrale  Fosforemia Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange.9-1. In organism ionul fosfor intervine in: 1. impreuna cu calciul Normal fosfati=0. nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub forma acestui radical fosfat. metabolismul osos. structura fosfoproteinelor. Denumirea corecta medical a nivelului sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie.3mmol/l Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului : • Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ): o acromegalie o gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hipervitaminoza D • Hipofosfatemia ( scaderi ): o hiperparatiroidie .

deoarece intre cele doua exista o relatie de proportionalitate directa. raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic : • Creste excitabilitatea nervoasa • Participa la anabolismul cat si la catabolismul osos • Cresteri anormale • travaliu muscular • tetanie • uremie • catabolism proteic toxic • coma diabetica • exces de vitamina D • dupa iradieri Scaderi anormale • osteita . De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg .o intarzierile in crestere de diverse etiologii Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-.

Continutul de fier al sangeului circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite. in structuram hemoglobinei Valori normale 13-32micromol/l Cresteri anormale Cauzele hipersideremiei pot fi: • Hepatita acuta virala • Eritropoieza diminuata: anemii aplastice.• fibroosteita • hiperfunctie paratiroidiana • rahitism • osteomalacie • malabsorbtie • diabet fosfatic renal  Sideremie Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma. anemie pernicioasa etc • Anemii sideroacrestice (tulburari in distributia fierului etc) • In primele zile dupa o hemoragie acuta • Anemii hemolitice .

pseudochist pancreatic.140 UI ( provin din pancreas. ocluzie intestinala. parotidita. arsuri. salivare. colangiopancreatografie retrograda endoscopica. . prin focalizare in procesul lezional ) • Postoperator (in primele saptamani) • Eritropoieza crescuta ( post-hemolize. oreion. contraceptive orale). apendicita acuta. ascita pancreatica. insuficienta renala. Azartioprina.• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond ) Scaderi anormale • Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri: • Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ). cetoacidoza diabetica. post hemoragii cel mai frecvent cronice ) • Avitaminoza C ( scorbutul )  Amilazemie Valori normale 20 . Medicamente (Morfina. traumatism de gl. cancer pancreatic. sarcina extrauterina. salivare sau pancreas. ruptura de chist ovarian. infarct pulmonar. obstructie canal cistic. Aspirina. coledocolitiaza. alcoolism acut. corticosteroizi. peritonita. ciroza. perforatie intestinala. diuretice tiazidice. anemia prematurilor etc • Infectii si tumori maligne ( aspect relativ. sarcina. colecistita acuta. ficat) Cresteri anormale Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta. infarct intestinal. macroamilazemia. gl. ulcer peptic perforat (posterior).

de depistare a hipoglicemiei neonatale. testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet. insuficienta hepatica. lobul urechii sau calcaie( bebelusi). RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid.Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica in stadiu terminal. folosind o picatura de sange capilar din deget. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. hepatita severa. Materiale necesare manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv . usor de recoltat. de screening pentru diabetul mellitus. sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica.

umede timp de 10 minute   se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida  dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se ―stoarca‖ locul.  se comunica pacientului ce i se va face. reserve. i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.    se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti. calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar . se pot aplica comprese calde. banda de citire.Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace. pentru dilatarea capilarelor. . baterie etc) Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.

 se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului. se noteaza rezultatul . data si ora. asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului     dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. cianotice. se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange  daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului. Consideratii speciale: se va evita recoltarea din locuri edematiate.Daca nu se poate obtine sange capilar.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital .

TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE

Test
Uree

Valori Mod de recoltare normale/unit.mas.

p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl (fara anticoagulant) ― ― ― ―

Creatinina Acid uric Glicemie ALT/TGP TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza )

0,6 -1,2 mg/dl 1,5-7mg/dl 65 -110 mg/dl 9-52/U/L

AST/TGO TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza 14-36U/L GGT-gama GT ― ― 0-40U/L Cl -98 – 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l Ca-85-110/mmol/L Trigliceride Colesterol ― ― 40-165mg/dl 120 - 200 mg/dl

Ionograma(dozarea ionilor)

HDL”colesterol bun”

F:45-65mg% B:35-55mg%

LDL”colesterol rau” Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcsalina Magneziu Rezerva alcalina Amilaza Electroforeza -proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline ― ― ― ― ―

<150mg% 0-12mg/L 0-3mg/dl 0-11mg/dl 38-126/U/L 1.70-2.70mg/dl 22-29mmol/l 25-110/U/L

67-86g/l 53-65%;42-56g/l 34-47%;15-30g/1

1,13 Alfa1=2-5,5% Alfa 2=6-12% Beta = Gamma=11-21%

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE Examenele serologice:   cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului. se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.
 ASLO

Prezentare generala Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A

(Streptococcus pyogenes). Anticorpii impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul infectiei streptococice Implicatii clinice Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora; afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.

 Crioglobuline

Prezentare generala

etc. leucemii limfatice. poliartrita cronica evolutiva. Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. Proteina C reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman. in infarctul miocardic. In ultimul caz.Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser. fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute. lupus eritematos diseminat.  Proteina C reactiva Este o proteina ―clasica ― de faza acuta a inflamatiei . si produc simptome de sensibilizare la rece. Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism . colagenoze. in tumori. ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura. mononucleoza infectioasa etc. Toate cele trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al . dar rolul ei principal rezida in fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. cum sunt : mielomul multiplu.) in inflamatii (reumatism). fie in vitro. care apare cu raspuns rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ. pneumococ etc. Implicatii clinice Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni. care precipita cand sunt racite sub temperatura corpului.

sau antiinflamator • detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al plagii . Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l atunci riscul este practic 0. Dozarea CRP e utila in: • depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului eritematos diseminat. Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia are loc un fenomen de precipitare. pneumonie) • diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de maduva osoasa.inflamatiei). iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.tromboze. si a rectocolitei hemoragice ) • aprecierea eficacitatii tratamentului antiinfectios. Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific in caz de boli inflamatorii.  Factor reumatoid Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG. . Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara.

tuberculoza precum si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic  IgA Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent. fie deprimand raspunsul imun. boli infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta. icter.Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita reumatoida. . M. Imunoglobulina A ( IgA) este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile sero-mucoase. dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice. malaria. ataxia. deficit congenital. iar valori scazute s-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand. Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice. lepra.telangiectazia. sarcina etc. Pe baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A. alcoolism. rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea antigenului. G. sifilisul. reversibil cu antigenul specific. exercitii fizice.  Ig E Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor. D si E. contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. .

artrita reumatoida. . leucemie limfoblastica cronica. boli hepatice.  Ig G Ig G reprezinta 75. Ig G scade in agamaglobulinemia. Cand testul este pozitiv.Jones. Valorile Ig E depind de tipul de alergen. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B.Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau alergice. deficienta selectiva de Ig G. proteinemia Bence. Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou nascutului in primele luni de viata. Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii.anticorpi specifici de tip Ig G.80% din imunoglobulinele totale.  Anti HBs Anti HBs . malnutritie severa. inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. disproteinemia. durata stimularii si de eventualele masuri de desensibilizare.

Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta.  Anti HCV Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. . Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB. anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii. Valori normale Negativ Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox.Anti HBs sunt detectabili toata viata. 30 % dintre persoane. Dupa 3 luni de la infectare. fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT. in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.

 VDRL Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs. Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral.carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei simptomatice. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. Testele se pozitiveaza la 7 – 10 zile de la infectare. anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. Este utila si determinarea genotipului viral.Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac). iar un titru ridicat indica . Astfel. VDRL si RPR. se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului.

TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea.o infectie acuta.  TPHA Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema pallidum. Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului. stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului. ANALIZE IMUNOLOGICE Afectiunea Agent etiologic SIDA(sindromul imunodeficientei umane) Virusul HIV ELISA Test serologic Mod de recoltare Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu Valori normale negativ . Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.

RBW Pv 5ml sange (Bordette Wasserman) fara anticoagulant Pv5-7ml negativ RAA(Reumatism Streptococ articular acut)scarlatina beta hemolitic ASLO 100-200ui (antistreptolizinele sange O) Vacutainer cu dop rosu Hepatita A VHA Anticorpi antiVHA negativ Hepatita B VHB Anticorpi antiVHB negativ Hepatita C VHC Anticorpi antiHCV negativ Alergii Diverse alergene Testul cu anticorpi Pv5-7ml IgE Testul RAST sange vacutainer cu dop auriu negativ Bruceloza Brucella abortis/suis/ melitesis brucela Pv7-10ml sange vacutainer cu dop rosu absent Gripa Virusuri gripale:A AH1N1 AH1N5 Test sanguine Pv5-7ml absent ELISA sau exudat sange faringian vacutainer cu dop albastru sau mov .Sifilis (lues) Treponema palidum VDRL.RPR.

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA: Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic  identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza  o septicemie(cu stafilococ.bruceloza.bacil Kochbolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari.masca faciala Scop Materiale necesare: .meningococ.stare generala alterata)  totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma  o bacteriemie:febra tifoida.frison.endocardita maligna subacuta  garou  manusi sterile.

 se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.  se comunica pacientului ce i se va face. paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod  seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil  camp decupat steril  3 sau 4 ace sterile  recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)  formular cerere analize laborator  recipient pentru transportat analizele  comprese  bandaj adeziv  etichete  tavita renala Pregatirea echipamentului: se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).  se spala mainile bine si se pun manusi sterile  se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa Recoltarea: . i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.

suspiciunea de diagnostic. manusile si acele in recipiente specifice.pentru punctie  se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .  se transporta imediat la laborator  se descarca seringa.Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur. specificarea oricarei antibioteraii recente .  dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare  se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil  se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura  se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele  se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil  se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului.In cazul in care s-a produs . separate  se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. data si ora recoltarii numele medicului care a indicat . temperatura pacientului in momentul recoltarii.

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. Evaluarea rezultatelor o normal-hemocultura negative o patologic –se identifica germeni patogeni; o se efectueaza antibiograma Consideratii speciale:   fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.  principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza urinei cuprinde :  examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect  examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri  examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni  examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine RECOLTAREA  Examinări calitative-prima urină de dimineață  Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare se aruncă)  Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h  Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare

Proprietăți fizice
1.Culoarea-normal galben pai

-hematurie roșu hemoglobinurie-ca zeama de carne melanurie-neagră albastru de metilen-albastru antipiretice-portocaliu

2.Transparența-normal-transparentă aspect tulbure-fosfați-nor alb sau roz filamente de mucus bacteria leucocite sau hematii

Aspect tulbure

fosfati

3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile

in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat in cetoacidoza-acetona Acetone hidrogen EXAMENUL DE URINA Determinarea se face cu stripuri Se determina 10 parametri .

Proprietăți fizice  pH-ul-rinichiul eliminăexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în tubul contort proximal pH-ul normal:5-7 Măsurarea-cu strip-uri Intervalul de măsurare de la 5-9 Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol.leucocite pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal  DENSITATEA URINARĂ Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de hidratare a pacientului Determinarea:-cu urodensitometrul .fenolftaleina și roșu-metil Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii.

cu strip Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU Normostenuria-1.aport lichidian crescut Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.025)-diabet. Glicozuria apare dacă: .proteinuria.010)-diabet insipid.025 Hiperstenuria-(>1.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în albastru.015-1.010-arată incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC abundente.aport densimetru  GLUCOZA Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte zaharuri.transpirații lichidian scazut Hipostenuria(<1.

-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl) -scade pragul renal –sarcina -în tulburari de transport a glucozei

 CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET În urina normalăABSENTI!!!!! Prezenți-dacă sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,inaniție,vărsături abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort intens.

 PROTEINELE Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru

În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este detectată prin această metodă Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică -semiselectivă-se adaugăIgA și G -neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

 PROTEINELE
Cauzele proteinuriei: o -prerenală-crește RFG o renală-se elimină0,30-2 g/24h o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina) Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

 UROBILINOGENUL Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid formeazăun compus ROȘU În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină Crește în: -supraîncărcarea funcției hepatice -anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale -alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

 BILIRUBINA Normal nu apare în urină dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă) Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea culorii indicatorului în VIOLET Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică

 ACIDUL ASCORBIC Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție pentru formarea calculilor

 NITRIȚII
Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu severitatea infecției

 LEUCOCITELE Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un derivat diazo formează un compus VIOLET Pozitiv în: -inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor.levurilor.paraziților -contaminare cu secreții genitale -leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.  HEMATIILE Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza sedimentului cu condiția să fie efectuat imediat .

violet de gentiana si Sudan III.Hemoglobinuria-boli hematologice.calculi. reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar. eozina. iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei. fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii). Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice. carbonat sau oxalat de calciu. care se obtin prin centrifugare. . hemoglobinuria paroxistică nocturnă Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare.  Sedimentul urinar calitativ Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de metilen. urati. tirozinei sau leucinei. usor de recunoscut la microscop. Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric. hemoliza intravasculara.infecții Sediment urinar Definitie Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina.

 Sedimentul urinar cantitativ Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis. Hamburger.contaminare cu secreții genitale. StanfeldWebb.macrophage Prezente în ITU. Normal se admit 0 . Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c â mp ) : i nf e c ţ i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t ă . Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba  LEUCOCITELE Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite.5 leucocite/câmp microscopic.eozinofile. u r e t r i t ă ) s a u î n a l t e (pielonefrită). .pielonefrite cr.

2 hematii /câmp microscopic. câmp plin de hematii  CELULE EPITELIALE -scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică) -epiteliale renale-din tubii renali. Patologic : hematurie .apar în procese inflamatorii Normal -s e a d mi t 3 – 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c â mp mi c r o s c o p i c . celule cilindrice. plate. p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar. alungite care provin din uretră şi uretere.macroscopică. pavimentoase care provin din straturile superficiale alevezicii urinare.microscopică.în afecțiuni ale parenchimului renal -tranziționale renale-din uroteliu. . Patologic:c r e ş t e r e a n u mă r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 – 1 0 / c â mp ) î n i n f l a ma ţ i i l e tractului urinar. Fiziologic : celule mari.>3 hematii /câmp. HEMATII Prezente în : -leziuni ale rinichilor sau căilor urinare Calculi infecții urinare Normal se admit 0 .

 CILINDRI HIALINI -formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți distali și proximali  CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.bacterii.levuri .)  CILINDRI CELULARI Pot fi formați din leucocite.hematii.

BACTERII Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis Levuri-importanța patologică deosebită Candida Bacterii-coci sau bacili mobili coli trichomonas candida .Arata o afectare tubularăacută  PARAZIȚI.LEVURI.

birefringente Apar în hiperoxalurie.intoxicații cu polietilenglicol Pot arăta un risc de nefrocalcinoză  CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN În urina depozitatănecorespunzător sau asociat cu infecții urinare . CRISTALE-ACID URIC Cel mai frecvent întâlnite  CRISTALE-OXALAT DE CALCIU Pot fi sub formăde mono sau dihidrat.

 CRISTALE PATOLOGICE TIROZINA LEUCINA-în boli hepatice grave CISTINA-în tulburări ale metabolismului proteic tir leu .

35 g/24 ore Patologic: Valori crescute: . CRISTALE PATOLOGICE  Prezenţa cristalelor de colesterol este în mod normal însoţită de o proteinurie masivă. IRA faza de stare.8 .  Cristalele de colesterol sunt foarte rare. IRC terminal  Creatinina urinară Valori normale : 0.2 g/24 ore Patologic: Valori crescute: . acromegalie .după efort fizic. hipertiroidism Valori scăzute: .perioada de creştere rapidă. DETERMINĂRI CANTITATIVE  Ureea=15 . diabet zaharat.regim hiperproteic.

Patologic: Valori crescute: . Valori scăzute: .în imobilizări prelungite. tratament cu corticoizi.gută.8 g/24 ore. IRA şi IRC.3 .5-6 1015-1025 absent absent absent absent absent Valori normale .(insuficienta renala acuta si cronica)  Acidul uric urinar Valori normale 0.IRA şi IRC Biochimie urina Test albumina glucoza ph densitate corpi cetonici hematii leucocite nitriti bilirubuna absent absent 5. leucemii.Valori scăzute: .0.

urobilinogen Pathologic absent Prezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozei—DZ Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite.etc .frcventehematii.cristali.cilindri.diabet zaharat prin prezenta glucozei.oxalati Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca berea RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala Definitie o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale.elemente patologice.germeni.

celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina   se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul. daca diureza pacientului trebuie monitorizata.Scop o explorator-diagnosticul afectiunilor renale. restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat   daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca se eticheteaza recipientul cu numele pacientului.dozarea glicozuriei.etc Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati Materiale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator  psihica-informare cu o seara inainte. data si .explicarea tehnicii  fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun    Pregatirea pacientului Efectuarea tehnicii se recolteaza dimineata de la prima mictiune asigurarea intimitatii i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar.

ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei    intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus URINA DIN 24 ORE Deoarece hormonii . Obiective  obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri  cunoasterea volumului diurezei  efectuarea unor analiza biochimice  urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta) Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri . Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale. probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica . deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina .

sau pe punga urinara daca pacientul este sondat  se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar    Recoltarea confirmarea si verificarea identitatii pacientului se cere pacientului sa urineze dimineata.manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru laborator Pregatirea pacientului psihica si fizica  se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii  se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina.se omogenizeaza si se trimit la . aceasta urina se arunca in timpul zilei.al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat   recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza) a doa zi dimineata.se masoara exact cantitatea de urina colectata.

analizele cerute Consideratii speciale :  daca pacientul are sonda urinara.volumul urinar/24h. se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului  daca accidental se pierde una din probe.laborator un esantion de 100ml  esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului. recoltarea trebuie sa fie reluata integral .

se noteaza ora . intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul Pregatire materialelor Recoltarea urinei .aceasta urina se arunca  din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore  nu consuma lichide in tot acest timp  se pregateste recipientul pentru recoltare  se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe  dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun  se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul  se trimite la laborator 50ml. leucocitelor si a cilindrilor din urina . Pregatirea bolnavului psihica si fizica  informarea.obtinerea consimtamantului  se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei  dimineata bolnavul este rugat sa urineze.explicarea necesitatii examenului .Test Addis Hamburger Scop  studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor.

iar în cel de-al treilea urina de . Hematurie prezentă numai în ultimul pahar (hematurie terminală) sugerează o hemoragie vezicală.la sfârşitul micţiunii.urinar colectat Interpretare  normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min  patologic –eliminare>100000elemente/min  hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min Proba celor trei pahare Se pune bolnavul să urineze în trei pahare diferite. Hematurie prezentă numai în primul pahar (hematurie iniţială) presupune o hemoragie de origine prostatică sau uretrală. În primul pahar se colectează urina de la începutul micţiunii. Se presupune că este vorba de o hemoragie reno-uretrală când hematuria este prezentă în toate cele trei pahare (hematurie totală). în cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei. .

materiale pentru toaleta organelor genitale externe . Definitie  examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni Scop diagnostic al infectiilor urinare.BACTERIOLOGIE Urocultura Prezentare generala Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. prin punera in evidenta a germenilor patogeni Material necesare -recipient steril de unica folosinta cu capac. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.

explicarea tehnicii si necesitatea ei.consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare Tehnica recoltarii  se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara  se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii  cu 12ore inainte nu va consuma lichide  nu va urina cu 6 ore inainte  se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril  spalarea si stergerea se fac in sens unic.la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)  stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita  la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei  la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat  la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei .din fata in spate .Pregatire pacient -psihica-informare.

.avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului  daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca  pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini  se va eticheta recipientul  trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza  se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat Pentru sugari  Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se tamponează cu.  Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar.cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie  restul urinei se evacueaza la toaleta  recipientul se inchide cu capac ermetic.  Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în interiorul acesteia.orificiul pungii speciale pentru recoltare  la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana  se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril. comprese sterile pentru a se usca.

Enterobacter. Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus. Pseudomonas. punga se dezlipeşte de tegumentul copilului şi cele două benzi adezive se lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii. Acromobacter. Proteus. Haemophilus. Alcaligenes. Acinetobacter. Enterococcus. Providencia). dupa identificare se determina antibiograma . Citrobacter. Klebsiella. Pungă pediatrică de recoltare a urinei Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli. Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lângă pungă şi contaminarea acesteia.  După recoltare.

 daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular.  se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj. tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul  nu se recolteaza din sacul colector  nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis . acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril  daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter.In situatii speciale.pentru ca antisepticul sa se usuce  apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml. daca este cazul. urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(« a demeure »)  se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei  se pun manusile.  se lasa timp de 1minut.  se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)  recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se.

deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .  se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului.  se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .MASURAREA PH-ULUI URINAR: Materiale necesare :  manusi  recipient de recoltare  benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar  cartela standard de citire  confirmarea si verificarea identitatii pacientului  se spala mainile si se pun manusile  i se explica pacientului procedura  i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina  se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste . Masurare : Consideratii speciale . nu cu mult inainte.

gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric.tuberculos.prezenta microscopica a sangelui etc.forma.vibrioni holerici.miros.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Definitie  materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie Scopul recoltarilor  depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive  depistarea purtatorilor de germeni  depistarea tulburarilor de digestie alimentara  stabilirea diagnosticului Examene efectuate  examen macroscopic :cantitate. consistenta  examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase.salmonella  examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti  examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie.tific. Metode de recoltare .aspect.

 scaun spontan sau provocat  direct din rect cu tampon steril  cu sonda Nelaton-la copii Materiale necesare  material de protectie pentru pacient si pat  bazinet steril  material pentru toaleta perianala  coprocultor cu sau fara mediu de cultura  tub cu tampn sterile montat pe porttampon  sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie  banda adeziva transparenta‖scotch‖pentru oxiuri  port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva  pentru sugari scutec sterilizat  purgative saline  etichete  formulare pentru analize laborator  se informeaza pacientul  se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare  se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :  toaleta regiunii perianale  utilizarea de vas colector steril  interdictia de a urina in plosca Pregatirea bolnavului psifica si fizica .

 pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate  adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect  ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea  se goleste vezica urinara  se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare  pastrarea scaunului dupa eliminare la rece.sange .  se introduce lingurita in recipient  in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza .se recolteaza o portiune din materiile fecale pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu .puroi.aleza  se aseaza bazinetul sub bolnav  se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus.atunci cand prelucrarea nu se face imediat Executie recoltare din scaun spontan sau provocat  colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului  se protejeaza patul cu musama.

recoltarea din rect cu tampon steril          se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se asigura intimitatea pacientului se aseaza pacientul in decubit lateral stang se imbraca manusi de protectie se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect se introduce aplicatorul eprubeta se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul recoltarea cu sonda Nelaton-la copii  se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm  se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care .

se aspira in sonda continutul  se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila  produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant. Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara). recoltarea pentru examen coproparazitologic o Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali .

Sunt necesare circa 3g de materii fecale o Pentru examinarea oxiurilor. o Recoltarea se face in recipiente curate.recoltarea o efectuam din regiunea anala.o Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului.pliurile anale iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa) o Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale o Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal o Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator o La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa. o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator Ingrijirea ulterioara a pacientului  Se efectueaza toaleta regiunii anale  Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod  Se aeriseste salonul .

Examenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina.substante proteice(creatoree). Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv.grasimile(steatoree).sangele.acizi biliari.recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger) .acizi organici.prezenta puroiului etc.

timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte. nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric. Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale). Pentru a putea fii considerat pozitiv. un test pozitiv si in aceste conditii. Anumite medicamente cum ar fi fierul. aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale. testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intro perioada anume. Pe de alta parte. De asemenea. Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun . bismutul. diverticuloze etc. pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena.Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin . pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena.Cu toate acestea.

Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare) Pregatirea bolnavului  timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb  nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare  sunt interzise legumele verzi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici. indepistabile ochiului uman.scaun este mai mult de 5 ml pe zi. potduce la anemii severe. dar repetandu-se .ciocolata preparate de carne  nu se fac extractii dentare inainte de recoltare  se observa daca bolnavul prezinta epistaxis.gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun .

se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului Consideratii speciale  ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina. steroizi)  daca pacientul isi face singur acasa testarea. va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura . fara napi. se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier. fara peste. fara carne. daca avem kitul de recoltare. potasiu indometacin. tot cu 48-72 ore inainte de testare. iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului   se va verifica data expirarii kitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre. hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului  testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format.se va duce proba imediat la laborator sau. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului  de asemenea. gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. solutie sapun.

 Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde. Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta. pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite. . va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta. este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul. Daca scaunul are sangerari oculte. unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate ―colorcare‖. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile.  In cele 5 minute imediat dupa defecare. sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.   Astfel. testerul se va colora in albastru sau verde.  Dupa defecare. care va pluti pe suprafata apei din toaleta. nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat.

Koch parazitologice-determinarea echinococus pulmonar) micologic-determinarea albicans) ciupercilor(candida care produce parazitilor(taenia chistul hidatic .RECOLTAREA SPUTEI : Definitie  Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse. Scop  Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni .b.

Trebuie. efectuata cu atentie la pacientii cardiaci. care uneori poate necesita nebulizare in prealabil.Materiale necesare recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala. hidratare. bronhoscopia. drenaj postural.nu fumeaza se instruieşte să nu înghită sputa să nu o împrăştie să expectoreze numai în recipientul dat să nu introducă în vas şi saliva Tehnica recoltarii Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia. deoarece poate agrava . Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial.manusi tavita/punga pentru voma pahar cu apă şerveţele sau batiste de unică folosinţă Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării nu mananca. la pacientii cu varice esofagiene. foarte rar. de asemenea. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si. laringospasme.

daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator Recoltarea sputei prin Material necesare frotiu faringian si laringian tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila Tehnica recoltarii se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată . . Daca nu poate. data si ora recoltarii.aritmiile.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. presupusul diagnostic. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.

care nu expectorează Recoltarea sputei prin spalatura gastrica . dimineaţa.sterilă se apasă limba cu spatula se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub control laringoscopic  se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa  se introduce sonda (Einhorn sau Faucher). călduţă. sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na Recoltarea sputei prin spalatura bronsica  se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară. pe nemâncate  se introduc prin sondă 200ml apă distilată. bicarbonatată2%. în stomac. care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa  lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric  dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator.

. urmate de expiraţii scurte  se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid  după aspiraţii. repetate. recoltarea se repetă zilnic. în vase separate Consideratii speciale: o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa o pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei. dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora. se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă. care nu apar în mod obişnuit în spută  se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină  pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci. pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată  sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril. în următoarele 4 zile.

depistarea purtatorilor de S. RAA). pyogenes. recoltarea se face nu numai în angine . ci şi în alte boli care pot fi declanşate de o infecţie faringiană (nefrite. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie  Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian Scop Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice. diagnosticul unor viroze respiratorii. confirmarea diagnosticului de difterie.manusi .scarlatina Materiale(de Masca .

Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas. să nu bea apă. gargarisme sau ingestia de alimente Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in .sa nu fumeaze.protectie.sterile . nesterile) Spatulă linguală Eprubetă cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultură Ser fiziologic sau glicerină 15% Tăviţă renală Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator Pregatirea pacientului Pregătire psihică Se explică necesitatea recoltării Se anunţă şi i se explică tehnica Pregătire fizică Se anunţă să nu mănânce. să nu facă gargară Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii.

zonele purulente sau ulcerate. succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare  se spală pe mâini cu apă şi săpun .usoara extensie.pune manusile de protectite  işi pune masca de protecţie  invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala ―a‖  deschide eprubeta cu tamponul faringian  apasă limba cu spatula lingual  tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata. întinde produsul obţinut pe lame de sticlă  pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură. faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril Efectuare  asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool.  in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.  dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)  introduce tamponul faringian în eprubeta  la indicaţia medicului.

Nu se accepta din teren prelevate uscate. fara mediu de transport. tamponul se umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15% Se reoraganizează locul se notează data recoltării dacă s-au făcut însămânţări sau nu înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze se evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor Notarea în foaia de observaţie Consideratii speciale  RECOLTAREA VARSATURILOR Definitie  Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura Scop . dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului.Pregătirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore. daca se apeleaza la acestea.

bacteriologice. aleza prosop Material necesare Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă  se îndepărtează proteza dentară dacă există  tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă  asistenta sprijină fruntea bolnavului  după vărsătură se îndepărtează tăviţa  dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale.se fac examinări macroscopice . va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie  se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă Tehnica . chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama .

. organele genitale.în jet. cantitatea Simptome ce insotesc varsatura  dureri abdominal  greata-salivatie  cefalee  vertij  transpiraţii . leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.fara greata. din plăgi supurate.tăviţă) Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic. ulceraţii.fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa tegumentelor. conjunctiva oculară.tahicardie  deshidratare  emisie fără efort .

alcool iodat .depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea antibiogramei terapeutic .pipete Pasteur  psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării  fizică: se aşează în poziţia adecvată Recoltarea din vezicule .seringi şi ace . pustule . ulceraţii  se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor.ser fiziologic .ulceraţiilor  se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească Materiale Pregătirea pacientului .tinctură de iod -betadine .Scop explorator .eprubete. pustulelor. ansă de platină .evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente .2-3 lame de sticlă bine degresate .

flegmoane. iar pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor . flegmonul este deschis -se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur. flambată şi răcită sau cu o ansă de platină când abcesul este închis -recoltarea se face cu seringa prin puncţionare . de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor  materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă  se efectuează frotiu  se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod Recoltarea din papule . noduli sau alte leziuni inflamatoare  se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă  se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare  se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură  se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă Recoltarea puroiului din abcese. se recoltează o mică porţiune de puroi.examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-Giemsa .transportul produsului se face în cel mult 2 ore. colecţii abcesul.

5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7. RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru laborator Efectuare       confirmarea identitatii pacientului se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intrun scaun cu fata la asistenta se cere pacientului sa-si sufle nasul se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine  se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se roteste repede .

tamponul si se scoate  alternativ. ac steril formular analize laborator Recoltare: .specul auricular etichete seringa de 10 ml. se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE Materiale necesare: manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop. se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului palatin rotindu-l repede    se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura se arunca manusile si se spala mainile se etichetaza probele.

dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese. pentru a nu leza timpanul  se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport   se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator recoltarea din urechea medie se face de catre medic.  se spala mainile si se pun manusile se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon  se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului. prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa  proba se trimite imediat la laborator  RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE Materiale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon .

dinaunru inspre afara se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. utilizand un dispozitiv special cu inel    se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele Consideratii speciale:  nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului . aceasta se va face de catre medic. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete  se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular.Recoltare:    se spala mainile si se pun manusi sterile se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon. pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste  daca este necesara recoltare corneana.

camp steril paduri cu alcool.probei  daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii. prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste  RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA Materiale necesare: manusi sterile. se pun . betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator Recoltare  se spala mainile. se pregateste un camp steril.

manusile sterile   se inlatura pansamentul cu o pensa sterila se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii  pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac.sanatate sau boala  Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor  dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine Ph-ul . se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice    se trimite proba imediat la laborator se arunca manusile la deseuri contaminate se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii  RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE Definitie  Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta. se introduce in plaga.

 vaselina. si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta.lame  manusi de protectie.determinarea agentilor patogeni .analize laborator se anunta bonava si se explica necesitatea .  formular.stabilirea diagnosticului bacteriologic .stabilirea tratamentului .Scop .antiseptic  tavita renala  sursa de lumina  creion dermatograf.speculum vaginal.fundul de sac Douglas Material necesare Pregatirea bolnavei psihica si fizica Locul recoltarii .descoperirea proceselor tumorale  pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta  se pregateste trusa de examinare:valve vaginale. importanta.  tampoane de vata  porttampon.pense. evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !  colul uterin.

 orificiul glandelor Bartholin  meat urinar Efectuare Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala –pregateste materiale. provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe .produsul recoltat din col. sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza.serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin. uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule.se noteaza examenul cerut.pacienta.

separat pentru fiecare produs recoltat – trimise la laborator  notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin. f.medii de cultura  examinarea bacteriologica  cate 2 frotiuri pe lame de sticla .bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provo o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete . rari bacili gramnegativi sau leucocite o Tip III – epitelii. lactobacili.frecvente leucocite o Tip IV – rare epitelii. Examen bacteriologicc Ex. frecvente leucocite. rari lactobacili. coci gram-pozitivi si negativi.epitelii si lactobacili( secretie normala) o Tip II – epitelii. f. frecventi bacili gram. abundenta flora mixta . lactobacili absenti. Trichomonas vaginalis prezent. f. ultima este sterila in mod obisnuit)  lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii  insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Examen microscopic o Tip I .negativi. f.

din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe me de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis – se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal.Neisseria gonorhee(gonococ) etc .( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat – se fac preparate native intre lama si lamela . albe. cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase . frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis.Candida Albicans.

Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes. TESTUL PAPANICOLAU Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes. Materiale necesare : Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator Recoltare:    confirmarea identitatii pacientei se explica procedura pacientei se spala mainile . Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita. testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale. care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla.

 se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea musculaturii   se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului. dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii  se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului. . se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii       se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala se inlatura halatul din zona genitala se ofera manusi medicului si speculul vaginal.

dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate Consideratii speciale :  inainte de efectuarea testului. apoi se trimit probele la laborator interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule anormale. se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor  lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La un test complet. pacienta va trebui . endocervicala si a polului vaginal.    dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei.Dupa fiecare recoltare. medicul va recolta celule din zona cervicala. inclusiv data ultimei menstruatii.

invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale  recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa .

Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute.pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:  decontaminarea mainilor  echipament de protectie personala  siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase) Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:  sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital  toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate  acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene  unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene  inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului . Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati.

 spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se face spuma.interdigital si sub verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura .asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor.varfurilor degetelor.

NUcu mainile curate ! .ridicand capacul cu pedala de picior.daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi.pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite.

Echipament de protectie  Mănuşile Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. . alte fluide ale organismului. secreţii. excreţii.recoltarea de sânge şi a altor produse biologice. mucoase sau piele cu leziuni de continuitate. .manipularea produselor biologice. Considerentele pentru care trebuie purtate mănuşile sunt: o mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor când acestea vin în contact cu sângele.montarea cateterelor venoase. Reguli de bună utilizare a mănuşilor Se indică utilizarea mănuşilor la: .efectuarea de injecţii. o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul mâinilor personalului medical. . . o mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile personalului medical pacienţilor în timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluţii de continuitate.

una sau două perechi.. Purtarea a două perechi de mănuşi nu scade frecvenţa accidentelor prin expunere la sânge. . Este important de ştiut că personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte bijuterii în timpul manevrelor medico-chirurgicale.efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii.examinarea clinică cu atingerea de sânge. .alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări curente). . Se recomandă: .schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare. .nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori.între două îngrijiri. . între doi pacienţi.niciodată după utilizare nu se spală mănuşile. dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs contaminat. în caz de întrerupere a actului medical. în caz de rupere.

10-15 secunde. scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana. deci nu se curata.  dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou. gurii) trebuie . chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate. Mod de folosire  schimbare dupa fiecare pacient.nasului. excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor. prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta. secreţii.  Halate Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate. În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului. cu mana libera prin interior. dupa care acestea se indeparteaza. manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza.  dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi. dezinfecteaza.

Utilizarea corecta a mastilor  verificati masca.selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat. Ele trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau în combinaţie.stropiri cu sange si alte fluide biologice .astfel incat partea dura sa fie fixate pen as  modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca  fixate linia superioara deasupra urechilor  pozitionati masca cu inglobarea mentonului  fixate linia inferioara sub ureche  Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot produce picaturi.  Măştile Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor contaminate.

.  Echipamentele de resuscitare Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA . .taiere. oculară.manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare. dupa utilizarea in .manipularii de produse biologice potential contaminate. Protectoare faciale Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele.contaminarea mucoaselor. nazală. . . .efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite. .contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate. mucoasele bucală.prin inoculari percutane: .intepare.in timpul: .

-manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil. in spatii special destinate.decontaminare.distrugere. . .reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. inainte de prelucrare. la nevoie dubli.materialului moale. prin intermediul: .reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte ascutite: . altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare.colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.colectare in saci impermeabili. .evitarea recapisonarii. . . marcati in mod corespunzator . . amplasate la indemana si marcate corespunzator .suprafetelor. indoirii.pregatire in vederea utilizarii. . -sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit. .evitarea pastrarii lor indelungate.instrumentelor ascutite.asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare .activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. ruperii acelor utilizate. .

tacamurilor.decontaminarea initiala cu substante clorigene.  evitarea activitatilor cu risc de expunere:  existenta de leziuni cutanate. sterilizarii. mobilierului. decontaminarii echipamentului medical.neutralizare prin ardere sau autoclavare  colectare .  igiena personala:  spalarea mainilor  spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate.curatenie si decontaminare: .uscarea suprafetei prelucrate. veselei. marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare. . a pavimentelor. . indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate.reziduuri infectante . . peretilor.folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei.recipiente impermeabile. sticlariei.. .folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange. .dezinfectie cu solutie germicida. alte lichide biologice sau tesuturi. .

de culoare galbena marcate cu pictograma‖pericol biologic‖prevazute in interiot cu saci galbeni .plasma(dupa transfuzii).seringi fara ac.ambalaje din material plastic  se colecteaza in saci gri sau negri.cioburi care  se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta  Deseuri infectioase :comprese.catetere. prezenta unui deficit imunitar.manusi.pungi care au continut sange.ace cu fir.biopsii etc  Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti.sticlarie de laborator .hartie.ghips.  graviditate Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE  Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile.pansamente. se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri menajere.pungile de urina etc.tubulatura trusei de perfuzie .fragmente de tesuturi.lame de bisturiu de unica folosinta.  Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni.branule. Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de unde provin.placente.sonde . DESEURI PERICULOASE  Deseurile intepatoare si taietoare: ace.marcati cu pictograma „pericol biologic‖  Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe.

 Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-„toxic‖.lichide.rezidurile preparatelor citostatice.reactivi. Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente.seruri.‖coroziv‖.‖inflamabil‖  Deseuri radioactive-deseuri solide.gazoase care contin materiale radioactive  Se colecteaza in containere speciale .vaccinuri expirate.substanteutilizate in laboratoareetc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful