RECOLTĂRI

ANUL I SEMESTRUL II
 GENERALITĂŢI
Importanţa examenelor de laborator:
 completează simptomatologia cu elemente
obiective
 confirmă sau infirmă diagnosticul clinic
 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea
tratamentului
 confirmă vindecarea,semnalează apariţia
unor complicaţii
 permit depistarea îmbolnăvirilor
infecţioase şi persoanelor sănătoase
purtătoare de germeni patogeni
 GENERALITĂŢI
Rezultatele examenelor de laborator depind de
corectitudinea cu care s-a făcut recoltarea ,
astfel, AM va trebui să respecte următoarele
reguli:
 să respecte orarul recoltărilor
 să pregătească P
 psihic: informare asupra necesităţii tehnicii,
instruire asupra comportamentului său în
timpul recoltării, colaborarea P fiind un element
principal pentru reuşita recoltării
 fizic: regim alimentar; repaus la pat; aşezarea
într-o anumită poziţie – în funcţie de recoltarea
ce se va efectua
 GENERALITĂŢI
 să completeze imediat şi corect buletinele de
analiză şi să eticheteze recipientele cu
produsele recoltate, pentru a evita înlocuirea
rezultatelor între ele
 buletinul de analiză va cuprinde: numele şi
prenumele P, secţia, numărul salonului, analiza
cerută, data recoltării, numele celui care a
recoltat şi a celui care a solicitat recoltarea
 etichetarea produselor se face prin scriere
directă pe flacon sau recipient cu marker sau prin
etichete lipite; mai nou, procedura a fost înlocuită
cu aplicarea codului de bare;
! un produs neetichetat nu poate fi folosit pentru
analize
 GENERALITĂŢI
 recoltarea în condiţii sterile urmăreşte ca
produsul recoltat să nu se suprainfecteze;
suprainfectarea se poate produce cu germeni
din afară, proveniţi de la bolnav, AM, din aer,
de pe instrumentele cu care se lucrează
 expedierea şi transportul produselor recoltate
trebuie să se efectueze astfel încât acestea să
ajungă cât mai repede la laborator; când se
transportă în altă localitate, se ambalează în aşa
fel încât recipientele să nu se spargă sau
produsele să se deterioreze
 GENERALITĂŢI
Recoltările se fac diferenţiat, în funcţie de
produs, cu:
 seringi şi ace
 pipete Pasteur
 pense pentru biopsie
 dispozitiv cu circuit inchis (pentru
hemoculturi)
 tampon montat pe porttampon
 ansă de platină
 vacutainer (eprubete vidate)
 GENERALITĂŢI
Clasificarea prelevatelor
I. Prelevate fără floră supraadăugată: - cele din
cavităţi naturale aseptice la persoane sănătoase,
prelevarea fiind făcută în condiţii de asepsie,
unele prin manevre chirurgicale:
1. sângele
2. LCR
3. exudate ( puncţii pleurale, osoase, colecţii
neabcedate spontan)
4. măduva osoasă
5. fragmente de exereză(prelevate chirurgical)
 GENERALITĂŢI
Clasificarea prelevatelor

II. Prelevate potenţial contaminate:

1. urina – pentru a fi necontaminată se prelevează
prin puncţie suprapubiană
2. bila

III. Prelevateconţinând floră asociată:

1. materii fecale; spută
2. lichid de vomă, resturi alimentare, alimente
3. prelevate necrotice
4. urina sau bila pentru examen calitativ
 RECOLTAREA SÂNGELUI

Pentru a "ajuta" şi a fi folositori, atunci când

ne ocupăm de recoltări trebuie să avem în
minte răspunsul la cei 3 "C":
CÂND?,
CUM?,
CÂT?
 RECOLTAREA SÂNGELUI
CÂND?
 după o perioadă standard de post de 12 ore
(minim 4 ore), la analizele care o necesită
 după o perioadă de 12 ore de efort fizic redus,
 după 30 minute de repaus fizic,
 respectând, de preferinţă, acelaşi interval de
timp al recoltării (dimineaţa între orele 7-9)
 respectând aceeaşi durată de aplicare a
garoului (maxim 1 minut)
 evitând închiderea şi deschiderea repetată a
pumnului
 dar la nevoie oricând,
 sau la anumite ore, când se suspectează o
anumită periodicitate a înmulţirii agenţilor
patogeni
 RECOLTAREA SÂNGELUI

CUM?
 Prin puncţie venoasă cu ajutorul:
seringii şi acului
holder + ac pentru holder
sistem safety monovette
 Prin înţeparea pulpei degetului, lobului
urechii şi/ a călcâiului
 Prin puncție arterială
 Pe substanţe anticoagulante sau nu -
folsind vacutainere/ dispositive vacutainer
specifice fiecărui tip de analiză (se
deosebesc prin culori)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
CÂT?
 hematologie: 2-3 ml sânge,

 VSH: 2 ml sânge,

 teste pentru markeri tumorali şi virali: 2 ml

sânge pentru 3-4 teste,

 chimie clinică generală: ser 5-10 ml de sânge;

plasmă 3-5 ml de sânge,

 gaze în sânge: arterial sau venos 1 ml sânge

heparinat,
 RECOLTAREA SÂNGELUI

Tipuri de analize care se lucrează din S:

1. Hematologice: studiază elementele figurate
(nr hematii, leucocite, trombocite),
hemoglobina, hematocritul, parametrii
coagulării (TS, TC), VSH
 Se pot lucra din sânge capilar obţinut prin
înţeparea pulpei degetului (adult) sau a
feţei plantare a călcâiului /halucelui (sugar
şi copil mic) şi lobul urechii (TS, TC,
HLG);prima picătură se şterge
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:

1. Hematologice: recoltare sânge venos

 soluţie EDTA 2% - pentru hemoleucogramă de

screening (de ex. sistem de recoltare vidat cu
capac mov),
 soluţie citrat de natriu 3,8%- 0,4 ml + 1,6 ml sg
pentru VSH (sistem de recoltare vidat cu capac
negru),
 soluţie citrat sau oxalat pentru probe de
hemostază (sistem de recoltare vidat cu capac
albastru),
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos
 Exemple de analize biochimice:
Funcţia rinichiului:
 Uree serică
 Creatinină serică
 Acid uric
Funcţia hepatică:
 TGO,TGP = transaminaze (citoliză hepatică)
 Teste de disproteinemie: reacţia Takata
Ara si reacţia Tymol (inflamaţie hepatică)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos (capilar –
glicemie in urgențe și ASTRUP în pediatrie)
 Exemple de analize biochimice:
Altele:
 Bilirubină ( totală, directă, indirectă)
 Electroforeza , imunoelectroforeza, colesterol, lipide
 Fosfataza alcalină - ALP(boli ale ficatului şi ale căilor
biliare, sa)
 Fosfor, glicemie,
 Calciu, magneziu (total,ionic)
 Ionogramă serică ( Na, K, Ca, Cl)
 Rezervă alcalină (RA)
 Sideremie – dozare Fe ( recoltat cu ac de platină direct
în recipient)
 RECOLTAREA SÂNGELUI
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Când?
 în primele ore de la internare,
 în plin puseu febril ( 390C),
 înaintea începerii tratamentului cu antibiotice
 septicemie
 în orice moment al zilei
Cum?
Materiale necesare: sterile – seringi de capacitate mare,
ace, mănuşi,tampoane sau comprese, pensă,medii de
cultură (balon cu bulion citrat = mediu aerob şi
eprubetă cu geloză semilichidă = mediu anaerob);
nesterile: muşama,aleză,garou; substanţe
antiseptice: soluţie iodată şi alcool sanitar
 RECOLTAREA SÂNGELUI
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Cum?
Pregătire P: psihic: informare +necesitate ; fizic: alege
vena (prin aplicarea garoului pe care apoi îl desface)
spălarea zonei cu apă şi săpun pe o suprafaţă mare şi
ştergere cu prosop curat, aşezare în poziţie
corespunzătoare
Tehnica: AM se spală pe mâini cu apă şi săpun, verifică
materialele şi le transportă lângă P
 Deschide fără să desterilizeze: compresele sterile,
pensa, recipientul cu soluție iodată, apoi execută
dezinfecția regiunii; APOI
 desface mănușile, seringa și acul, îndepărtează
capacul protector al recipientului, aplică garoul,
îmbracă mănușile, palpează, puncționează și
recoltează
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Cum?
Tehnica: recoltează 12 ml adult şi 1-2 ml
copil, desface garoul, retrage acul,
comprimă locul puncţiei
Introducerea S în flaconul cu mediu de
cultură se va face cu un alt ac
Atașează dispozitivul la recipient
Aruncă materialele, apoi după ce
sângerarea a încetat, îndepărtează urmele
de iod cu un tampon îmbibat în alcool
sanitar
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
SUMAR DE URINĂ

• Când? - în orice moment al zilei când situaţia o

impune, dar de preferinţă dimineaţa
• Cum? – într-un recipient de sticlă sau material
plastic cu o capacitate de 10-20 ml, curat, fără
urme de zahăr , dintr-o micţiune spontană
• Cât? – 10-20 ml din prima micţiune ( sau dacă
recoltarea are loc în alt moment al zilei decât
dimineaţa, 10-20 ml din urina emisă de P)
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE
URINĂ
Se cercetează:
• Densitate – normal 1003 -1030
• Culoare – normal, galben ca ‘lămâia’
• modificări de culoare: incoloră ( diabet insipid, scleroză
renală) ; lăptoasă ( piurie); roşie ( hematurie, ingestie de
piramidon); galben-portocaliu ( boli febrile); cenuşie ; brună
ca berea ( icter)
• pH – normal 4,6-8; poate fi modificat în stări fiziologice: mai
acid în cazul unei alimentaţii acidifiante, mai alcalin într-una
bogată în alimente alcalinizante; în stări patologice: acid
( diaree abundentă, acidoze), alcalin ( infecţii urinare, alcaloze)
 RECOLTAREA URINII
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
SUMAR DE URINĂ
Se cercetează:
 miros – fad;
 miros modificat, amoniacal în insuficienţa renală
 sediment urinar : celule epiteliale, leucocite,
hematii, cilindri, cristale acide cristale alcaline
 RECOLTAREA URINII
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
 Cercetează albumina, glucoza, urobilinogenul,
pigmenţi biliari, amilaza, acetona ( în mod normal
absente),diureza, ionograma. Se colectează urina din
24 de ore, într-un borcan gradat . Pacientul va fi educat
să:
 urineze în urinar sau ploscă
 să utilizeze numai bazinetul/urinarul gol şi curat
 să urineze fără defecaţie
 să verse imediat urina în borcanul colector de urină
(cel gradat)
 să nu urineze în timpul toaletei efectuată pe bazinet
 RECOLTAREA URINII
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE
BIOCHIMICE
Cum?
 la ora stabilită P urinează la toaletă
 urina de la celelalte micţiuni, timp de 24 de ore, este
colectată tot în borcanul gradat ce va fi păstrat la rece
 a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, se iau 50 ml de
urină omogenizată care vor fi trimişi la laborator cu
următoarele date( pe lângă cele uzuale): volumul de
urină/24 ore, volumul de lichide ingerate,
medicamentele luate sau particularităţile de
tratament, analiza cerută
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC (
UROCULTURA)
Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină, de aceea se
impune ca recoltarea să se realizeze în condiţii de perfectă
asepsie.
Când?
• înaintea începerii tratamentului cu AB sau după 3-5 zile de la
întreruperea lui
• în timpul tratamentului pentru controlul eficienţei ( la 72 de ore
= urocultură de control)
• dimineaţa sau la 3-4ore de la urina precedentă
• În orice moment al zilei în caz de urgenţă(şi chiar dacă P a
început un tratament cu AB)
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)
Cum?
 materiale necesare: apă fiartă şi răcită, săpun,
comprese sterile, eprubeta sterilă cu dop de vată sau
sisteme de unică folosinţă, mănuşi chirurgicale, bazinet
 se face toaleta riguroasă a organelor genitale externe,
după care P va urina astfel: primul jet în WC/bazinet,
din următorul jet ( cel mijlociu) în eprubetă, restul la
WC/ bazinet
 RECOLTAREA URINII
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL BACTERIOLOGIC
( UROCULTURA)
Cum?
• !!! în acest timp dopul va fi ţinut în podul palmei libere, fără a se atinge
partea ce urmează a fi introdusă în gura eprubetei, urmând ca la sfârşit să
fie aplicat cu grijă, fără a-l îmbiba cu urină – eprubete sticlă
• se poate recolta şi la P sondat, în acest caz, se pensează sonda cu 1 oră
înainte; se îndepărtează capacul recipientului, se detașează sonda de la
pungă, se depensează, se lasă să se scurgă câteva picături în bazinet, apoi
se poziționează deasupra eprubetei și se recoltează (! Nu se recoltează din
punga colectoare)/puncţionarea sondei; în cazuri excepţionale recoltarea se
poate face şi prin puncţie vezicală
• produsul recoltat se trimite imediat la laborator
• Cat? – 10ml de urină
 RECOLTAREA URINII
4.RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS –HAMBURGER
 Cercetează prezenţa hematiilor şi leucocitelor / minut
 Se colectează urina din 3 ore (180minute).
Cum?
• se trezeşte P la ora 4; va urina toată cantitatea de urină în WC/bazinet
• în următoarele 3 ore, va sta în repaus, nu va ingera lichide deloc, nu
va fuma, nu va urina
• la ora 7 ( după cele 3 ore), toată urina pe care o va emite va fi
colectată într-un recipient curat
Valori normale
• hematii: 100 – 1000/min
• leucocite: 2000/min
 RECOLTAREA URINII
5. DACĂ ÎN ACEEAŞI ZI SUNT INDICATE UROCULTURA,
SUMARUL DE URINĂ ŞI PROBA ADDIS - HAMBURGER
 la ora 4 P va fi instruit să-şi facă o toaletă riguroasă, va începe
să urineze într-un recipient de capacitate mai mare, curat
 la mijlocul jetului va recolta urina în recipientul pentru
urocultură
 va continua urinarea în borcan, apoi in WC/ bazinet
 de la ora 4 la 7 va sta în repaus, nu va urina, nu va consuma
lichide
 la ora 7 recoltează toată urina în alt recipient pentru proba
Addis – Hamburger
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU
COPROCULTURĂ (examen bateriologic)
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu AB
Cum?
 materiale necesare: pentru toaleta perineală, muşama ,aleză,
coprorecoltoare de unică folosinţă, sterile şi prevăzute cu
mediul Cary-Blair, tăviţa renală, ploscă sterilă/ sonda
Nelaton sterilă/ tampoane tip exudat faringian, purgativ salin
 P este pregătit psihic şi fizic ( toaleta regiunii perineale)
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ (examen
bateriologic)
Recoltarea se face:
 “ din scaunul emis spontan “ într-un recipient curat, opărit; cu
ajutorul spatulei coprorecoltorului vor fi prelevate zonele cele
mai reprezentative ale bolului fecal ( muco-purulente,
sanghinolente, lichide)
 SAU cu un tampon ca pentru exudat faringian; P va fi aşezat în
DLS cu membrul inferior stâng întins şi cel drept în flexie;
tamponul se introduce prin mişcări rotatorii în rect; după
îndepărtare se introduce în eprubeta sterilă, al carei gât a fost
în prealabil flambat dacă aceasta este de sticlă
 RECOLTAREA SCAUNULUI
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ (examen
bateriologic)
Recoltarea se face:
 SAU cu o sonda Nelaton - se introduce sonda, se se rotește în
rect, apoi se preia conținutul într-o eprubetă
sterilă/coprorecoltor
 SAU, la sugar, se poate face direct de pe scutecul sterilizat
(nu pampers)
 !!! recoltarea se face 3 zile consecutiv; la purtătorii de
germeni implicaţi în etiologia afecţiunilor enterale se
administrează purgativ salin 3 zile consecutiv; din toate
şarjele se vor recolta eşantioane pentru coprocultură
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu antiparazitare
Cum?
 materiale necesare: bazinet sau alt recipient(din porţelan, metal), curate
şi opărite
 P va depune bolul fecal emis spontan
 cu ajutorul unei spatule de lemn(la nevoie băţ de chibrit/ altă ustensilă)
va colecta de pe suprafaţa bolului fecal din 3 locuri, din zonele cu
modificări şi le va depune într-un flacon de plastic prevăzut cu capac (tip
vitamina C)
 ! NU în cutie de chibrituri
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 în situaţia vizualizării macroscopice a paraziţilor pe bolul
fecal, aceştia vor fi “ pescuiţi “ şi introduşi în recipiente
curate cu apă
 pentru oxiuri se recurge la o tehnică specială : se utilizează
dipozitivele Vermox – Mebendazol ( tija de plastic prevăzută la
un capăt cu o bandă adezivă, protejată cu o folie ce va fi
desprinsă în momentul utilizării ) sau fâşii de scotch –
recoltarea se face din regiunea anală şi din pliurile anale, iar
pentru ouă ( la copii ) şi de sub unghii;
 RECOLTAREA SCAUNULUI
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 dimineaţa, înainte de defecare şi fără toaletă, se aplică pe
regiunea anală şi pe pliurile anale banda adezivă transparentă,
de care vor adera ouăle şi adulţii, apoi banda va fi aplicată pe
o lama port obiect
! La copii se recomandă recoltarea concomitentă din regiunea
nazală şi subunghială; recoltarea din regiunea subunghială se
face cu un tampon de vată după înmuierea prealabilă a unghiei
în soluţie de hidrat de Na sau K 0,5 – 1 %
 RECOLTAREA EXUDATULUI
FARINGIAN
Se face pentru diagnosticul infecţiilor căilor respiratorii superioare, pentru
diferenţierea între infecţiile virale, bacteriene sau de altă natură şi pentru
depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni .
Când?
• dimineaţa pe nemâncate, fără a se spăla pe dinţi, fără a folosi apă de
gură, fără a fuma, înainte de a-şi pune proteza (! gumă de mestecat,
bomboane mentolate)
• înainte de începerea tratamentului cu AB
Cum?
• materiale necesare: tampoane ( montate pe tijă și introduse în eprubetă
– sterilizate la autoclav sau dispozitive de unică folosinţă), mănuşi
chirurgicale, spatula linguală, mască
 RECOLTAREA EXUDATULUI
FARINGIAN
 P va fi pregătit psihic, apoi va fi aşezat pe un scaun în dreptul unei surse de
lumină naturală, va fi rugat să deschidă larg gura pentru a se vizualiza lojele
amigdaliene ( la copii se va utiliza spatula linguală; dacă refuză să deschidă
gura, poate fi prins de nas)
 va fi invitat să facă “vocalize”, timp în care persoana care recoltează, cu
mişcări sigure, rapide, va roti tamponul în zona faringo - amigdaliană, fără a
atinge limba, dinţii, palatul, evitând îmbibarea tamponului cu salivă
 în leziunile circumscrise cu depozite sau false membrane , precum şi în
leziunile ulcerative, recoltarea se va face ţintit cu tamponul/o ansă rigidă de
platină
 în situaţii epidemiologice speciale, tampoanele cu exudate vor fi introduse în
mediu de transport ( bulion Picke)
 RECOLTAREA SPUTEI
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce
se expulzează din CRI prin tuse.
 Recoltarea se face în scop explorator, pentru examinări
macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice,
în vederea stabilirii diagnosticului.
Când?
 dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a
se spăla pe dinţi, fără a utiliza ape de gură, fără a fuma,
înainte de a-şi pune proteza
 înaintea începerii tratamentului cu AB
 RECOLTAREA SPUTEI

Cum?
 materiale necesare: cutie Petri sterilă, de unică folosinţă, pahar
conic, scuipătoare specială sterilizată( fără substanţă
dezinfectantă), mănuşi chirurgicale, mască, pahar cu apă,
şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare
 P va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din
cavum, să scuipe secreţia bucală, după care îşi va clăti gura şi
va face gargară repetată cu apă fiartă şi răcită sau ser fiziologic
steril, după care, în urma unui efort de tuse, secreţia “ ruptă din
piept” va fi eliminată în cutia Petri sau pahar
 RECOLTAREA SECREŢIEI NAZALE
Se face în serviciile de ORL sau în alte unităţi medicale o dată cu exudatul
faringian.
Când?
 în orice moment al zilei, înainte de începerea tratamentului cu AB.
 în cazul în care se face o dată cu exudatul faringian, se respectă aceleaşi
reguli
Cum?
 materiale necesare: tampoane speciale, lamele de plastic sterile ( pentru
rinocitodiagnostic), mănuşi chirurgicale, mască, tăviţă renală
 fosa nazală va fi exprimată, după care tamponul va fi introdus în fosă şi cu
mișcări de rotaţie se va recolta produsul biologic
 pentru rinocitodiagnostic, lamela va fi introdusă lateral în fosa nazală şi prin apăsare se
face amprenta (nu se foloseşte specul)
 ! la apariţia epistaxisului
 RECOLTAREA SECREŢIEI OCULARE

 în cazul în care exudatele sunt bogate, se face anterior

o spălătură oculară cu ser fiziologc steril; se
anesteziază locul prin instilaţie locală cu soluţie
cocaină 4% sterilă, apoi se poate şterge conjuctiva sau
corneea cu o ansă de platină sterilă sau cu un tampon
steril
 ! recoltările se fac de către oftalmolog
 ! nu se ating cilii sau pleoapa cu ansa de platină; nu se
comprimă globul ocular
 RECOLTAREA SECREŢIEI OTICE

Urechea medie şi externă sunt regiuni sterile dpdv

bacteriologic, dar se pot infecta în cazul unor boli
generale, prin invazia florei de vecinătate.
 recoltarea se face cu tamponul(pentru urechea
externă), sub control vizual (otoscop), din conductul
auditiv extern
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
Scop
 explorator – pentru depistarea florei microbiene şi efectuarea
antibiogramei ( abg)
 terapeutic – evacuarea şi tratarea colecţiilor purulente
Materiale necesare:
 sterile: eprubete, ansă de platină, 2-3 lame de sticlă bine degresate,
seringi şi ace, ser fiziologic, alcool iodat/ tinctura de iod, pipete
 nesterile: creion dermatograf, lampă de spirt şi chibrituri
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
1.RECOLTAREA DIN VEZICULE, PUSTULE, ULCERAŢII
 se curaţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor, pustulelor şi
ulceraţiilor
 se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească
 se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau marginea
ulceraţiilor
 materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă
 se efectuează frotiu
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
2.RECOLTAREA DIN PAPULE, NODULI SAU ALTE LEZIUNI
INFLAMATOARE
 se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod
 se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă
 se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la
aspirare
 se aspiră în seringă ser fiziologic şi se introduce lichidul într-o
eprubetă sterilă care se va închide imediat.
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
3.RECOLTAREA PUROIULUI DIN ABCESE, FLEGMOANE,
COLECŢII
a.când abcesul/ flegmonul este deschis
• se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur flambată şi răcită
sau cu o ansă de platină
b.când abcesul este închis
• recoltarea se face cu seringa prin puncţionare
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
4. RECOLTAREA SCUAMELOR
 în afecţiuni de etiologie bacteriană şi fungică
 prin raclare la periferia leziunii cu o chiuretă, cu marginea
unei lame de sticlă sterilă sau cu vârful unui bisturiu
 produsul recoltat se depune pe o lamă şi se acoperă cu o
lamelă; se transportă la laborator
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
5. RECOLTAREA FIRELOR DE PĂR
 în afecţiuni dermatologice de origine fungică
 se utilizează o pensă anatomică, firele de păr fiind extrase
din zonele afectate şi apoi depuse în cutie Petri sterilă sau
pe lamă microscopică sterilă, acoperită cu lamelă
 se extrag 10 – 15 fire de păr
 RECOLTAREA PRODUSELOR
PATOLOGICE DE PE PIELE ŞI
MUCOASE
6. RECOLTAREA UNGHIILOR
 în afecţiuni dermatologice, de obicei de origine fungică
 cu ajutorul unei forfecuţe se taie porţiuni mici din unghia lezată (
ingroşată), iar de pe faţa profundă se raclează câteva fragmente
 fragmentele se depun pe lamă acoperită cu lamela, în cutie Petri
sterilă sau în eprubeta din material plastic de capacitate mică
 RECOLTAREA LICHIDULUI
CEFALORAHIDIAN (LCR)
LCR = soluţie apoasă, bogat salină, limpede ca apa de stâncă, care
circulă în spaţiul subarahnoidian, cu rol de protecţie a SNC, cu rol
nutritiv şi excretor.
Recoltarea se face pentru diagnosticul meningitelor, al etiologiei lor şi
uneori a cauzelor neinfecţioase care pot determina un sindrom
meningeal.
Când?
 în orice moment al zilei, fiind o urgenţă medicală
 înaintea începerii tratamentului cu AB
 RECOLTAREA LICHIDULUI
CEFALORAHIDIAN (LCR)
Cum?
 prin puncţie rahidiană, efectuată de medic, ajutat de către
AM - conform tehnicii descrise la puncţia rahidiană
 de preferat prin puncţie lombară L4 –L5, P fiind aşezat pe
un scaun cu spătar
 la P cu stare generală alterată se execută în DL pentru a evita
lipotimia
 se mai poate face şi prin puncţie suboccipitală
 la P agitaţi se va administra în prealabil un sedativ, la indicaţia
M
 10 –15 ml adult
 2-6 ml la copii
 RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR
Scop –explorator; se fac examinări macroscopice,
bacteriologice, chimice, pentru stabilirea diagnosticului
Materiale necesare: 2 tăviţe renale curate, spălate fără
substanţe chimice, muşama, aleză, prosop, pahar cu
soluţie aromată
Se pregăteşte psihic şi fizic P: acesta va sta în poziţie
şezândă sau de DD cu capul întors lateral; se protejează
lenjeria; se îndepărtează proteza mobilă; I se oferă tăviţa
renală pentru a şi-o susţine, dacă nu poate, aceasta va fi
susţinută de către AM
 RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR
 în timpul vărsăturii P îi va fi sprijinită fruntea, iar după recoltare I se
dă paharul cu soluţie aromată pentru a-şi clăti gura
 se reorganizează locul de muncă şi se aeriseşte salonul
 ! dacă P are o plagă operatorie, va fi sfătuit ca în timpul vărsăturii să
comprime uşor plaga cu palma
Notare în FO:
 se notează aspectul macroscopic, cantitatea
 se consemnează unele semne premergătoare sau
însoţitoare( cefalee, vertij, transpiraţii, emisie fără efort, în jet)
 !!! în toxiinfecţiile alimentare vărsăturile se colectează în vase sterile
 RECOLTAREA LICHIDULUI
GASTRIC
Lichidul gastric normal, recoltat, este puternic acid, pH = 0,9 –
1 şi fără germeni viabili.

Cand? – dimineaţa pe nemâncate

Cum?
 materiale necesare: sondă gastrică sterilă, pense, şorţ de
protecţie, tăviţe renale, recipiente pentru colectarea
produsului ( baloane şi eprubete sterile), indicator de pH,
seringi de capacitate mare, stative pentru eprubete, mănuşi
chirurgicale
 RECOLTAREA LICHIDULUI
GASTRIC
Cum?
 P îşi face toaleta gurii apoi i se introduce sonda până în
stomac
 se aspiră lichidul ,se controlează pH-ul
 pentru determinarea acidităţii provocate se poate face
stimularea secreţiei cu cofeină, histamină, insulină; după
evacuarea lichidului de stază se injectează 0,5 –1 mg histamină
subcutanat; se prelevă suc la 1, 30, 45, 60, 90, 120 minute după
injecţie
 ! tubajul este contraindicat în : boli caşectizante, boli
pulmonare grave, insuficienţă cardiacă, s.a
 RECOLTAREA LICHIDULUI
DUODENAL
Se face pentru decelarea infecţiilor biliare; lichidul duodenal
este un amestec de lichid gastric, secreţii duodenale, secreţii
pancreatice, bila; are pH alcalin
Când? – dimineaţa pe nemâncate
Cum?
 se mai pregăteşte în plus faţă de tubajul gastric, soluţie de
sulfat de Mg 40% 30 –50 ml, sterilă, încălzită la temperatura
corpului
 similar cu tehnica pentru tubajul gastric, dar după ce sonda a
trecut în duoden ( 70-75 cm), se recoltează un eşantion de
lichid duodenal
 RECOLTAREA LICHIDULUI
DUODENAL

Cum?
 Se extrage lichidul I porţiune: se vor scurge 10 – 30 ml
bilă A – galbenă, limpede, uşor opalescentă – lichid
duodenal şi bila coledociană; din aceasta se recoltează
10 ml pentru laborator
 apoi se introduc pe sondă 30 –50 ml soluţie sulfat de
Mg 40%, sterilă, încălzită
 Se pensează sonda şi după 15 –20 minute se începe
recoltarea lichidului, care se scurge în eprubete :
 RECOLTAREA LICHIDULUI
DUODENAL

Cum?
• a II-a porţiune: se scurge , după 15 –25 minute,
bila B – lichid mai vâscos, verzui/ brun castaniu –
bila veziculară; pentru laborator se colectează 15
–20 ml
• a III-a porţiune: bila C – lichid galben deschis –
bila hepatică ( în cantitate mai mare) ; pentru
laborator 10 ml
 RECOLTAREA SECREŢIEI
VAGINALE ŞI URETRALE

Când?
• la barbat – dimineaţa înainte de micţiune
• la femeie – în primele 10 zile după menstră
Cum?
• materiale necesare: tampoane tip exudat faringian,
ansă bacteriologică de platină, lame microscopice,
mănuşi sterile , valve ginecologice, specul vaginal
 RECOLTAREA SECREŢIEI
VAGINALE ŞI URETRALE
Cum?
La barbat
• în serviciile de urologie, chirurgie, dermatovenerologie
• cu ajutorul ansei de platină sterilă, se prelevează secreţia din meatul
urinar ce va fi etalată pe lame microscopice sterile sau cu ajutorul
tampoanelor tip exudat faringian
• prelevarea secreţiei uretrale se face dimineaţa, înainte de micţiune,
pentru ca urina să nu îndepărteze secreţia; picătura de secreţie se
prelevează cu ansa de platină sterilă sau cu tamponul
• în cazul lichidului spermatic, după recoltare acesta se menţine 10 –
15 minute în termostat pentru fluidificare şi însămânţare
 RECOLTAREA SECREŢIEI
VAGINALE ŞI URETRALE
Cum?
La femeie
• în serviciile de obstetrică-ginecologie ( OG), chirurgie,
dermatovenerologie
• în primele 10 zile după ciclul menstrual, femeia fiind în poziție
ginecologică
La femeie
• după introducerea valvelor şi exprimarea vaginului, cu ajutorul a 3
tampoane se va recolta secreţie din: orificiile glandelor Bartholin,
orificiul colului uterin, meatul urinar. De pe valva posterioară
secreţia va fi depusă direct pe lame sterile în vederea examenului
citobacteriologic
• la fetiţe se recoltează cu ansa sau cu tampon tip exudat faringian
 RECOLTAREA SECREŢIEI
VAGINALE ŞI URETRALE
Citodiagnosticul Papanicolau
• pentru suspiciune de cancer genital feminin,
din fundul de sac posterior, din regiunea
periorificială, din zona lezională a exocolului,
din endocol, din cavitatea uterină; se
recomandă periodic la ginecopate, la femeile
care au împlinit 30 de ani şi la cele cu
antecedente tumorale