Dereglă rile de somn

la vâ rstnici.

Autor: Piclon-Mirca Cristina M1718

Coordonator: Calancea Valentin,
conferențiar universitar; dr. șt. med.
 INTRODUCERE
Somnul este o stare fiziologică
periodică și reversibilă , caracterizată
prin suprimarea temporară a
conștienței, prin abolirea parțială a
sensibilită ții și încetinirea funcțiilor
vieții organice (ritm respirator, ritm
cardiac, relaxare musculară , scă derea
temperaturii cu aproximativ 0,5
grade C, scă derea funcțiilor
secretorii).
2
Etapele somnului

3
Rolul somnului

4
• Somnul joacă un rol crucial în să nă tatea
tuturor ființelor umane, în special a celor în
vâ rstă . Somnul complet și confortabil duce
la entuziasm și veselie care dă energie
ridicată , o stare de spirit foarte bună și
capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice.
• Orice tulburare la vâ rstnici provoacă
tulbură ri fizice și psihice.

5
• Plâ ngerile de somn sunt frecvente și
raportate de mai mult de jumă tate dintre
pacienții vâ rstnici
• Tulbură rile de somn afectează nu numai
calitatea somnului pe timp de noapte, ci sunt
și un factor de risc pentru somnolența
diurnă , care poate afecta negativ
participarea la exerciții fizice și, în cele din
urmă , capacitatea funcțională
6
 De ce este somnul atâ t de important pentru
adulții în vâ rstă ?
• Aproximativ 50% dintre adulții în vâ rstă
se plâ ng de dificultă ți de somn. Somnul
slab duce la un risc crescut de
morbiditate și mortalitate semnificativă .
• Un somn bun de noapte este deosebit de
important pentru adulții în vâ rstă ,
deoarece ajută la îmbună tă țirea
concentră rii și la formarea memoriei,
permite organismului să repare orice
deteriorare celulară care a apă rut în
timpul zilei și împrospă tează sistemul
imunitar, care la râ ndul să u ajută la
prevenirea bolilor.
7
 Schimbă ri tipice care apar în somn odată
cu vâ rsta
• Timpul total de somn scade
• Debutul somnului sau latența devine întâ rziată
• Creșterea somnului în timpul zilei
• Creșterea trezirilor și a excitațiilor
• Scă derea eficienței somnului
• Creșterea somnului în etapele 1 și 2
• Scă derea somnului în etapele 3 și 4 sau somn cu unde lente (SWS)
• Faza circadiană avansată (adică să te culci devreme și să te trezești
devreme)
• Scă derea somnului cu mișcarea rapidă a ochilor (REM) Mai puține
cicluri de somn pe noapte

8
 Arhitectura somnului la adulți tineri și
vâ rstnici. 

Modelul de somn al individului în vâ rstă diferă de cel al adultului tâ nă r. La

persoanele în vâ rstă , somnul este marcat de excitare repetată , reducerea
stadiilor de somn mai profunde, debut timpuriu al somnului și excitare precoce.

9
 Arhitectura somnului la adulți tineri și
vâ rstnici. 

Modelul de somn pe mă sură ce trece în vâ rstă . Modelul de somn policiclic al nou-

nă scuților este transformat într-un model monociclic la adulții tineri. Un pui de somn
de după -amiază este observat în timpul vâ rstei preșcolare. Persoanele în vâ rstă au o
tendință puternică și pentru somnul de după -amiază . O durată mai scurtă de somn
nocturn este însoțită de un somn timpuriu și de o excitare timpurie.
10
 Arhitectura somnului la adulți tineri
și vâ rstnici

• Scă derea vâ rfului melatoninei la vâ rstnici 

11
 Tulbură ri de somn la adulții în vâ rstă

• Insomnia
• Tulbură ri de respirație în
timpul somnului, cum ar
fi sforă itul și apneea în
somn
• Tulbură rile de mișcare,
cum ar fi sindromul
picioarelor neliniștite

12
 Insomnia
Insomnia este cea mai frecventă plângere de somn la
orice vârstă. Afectează aproape jumătate dintre adulții
de peste 60 de ani.
Simptome:
1. Durează mult timp -- mai mult de
30 până la 45 de minute -- pentru a
adormi
2. Trezirea de mai multe ori în
fiecare noapte
3. Trezirea devreme și
imposibilitatea de a adormi
4. Trezirea obosită 13
 Tipuri de insomnie

• Insomnie primară : care nu este direct

asociată cu nicio altă afecțiune sau problemă de
să nă tate.
• Insomnie secundară : asociată cu alte
afecțiuni de să nă tate (cum ar fi astmul,
depresie, artrită , cancer);
durere; adm. de medicamente; sau o substanță
pe care o folosesc (cum ar fi alcoolul).

14
 Cauzele insomniei

• Stres semnificativ în viață (pierderea sau

schimbarea locului de muncă , moartea unei
persoane dragi, divorț)
• Boală
• Disconfort emoțional sau fizic
• Factori de mediu cum ar fi zgomotul, lumina
sau temperaturile extreme (cald sau rece)
care interferează cu somnul.

15
16
 Tratamentul Insomniei
•Somnifere - sunt recomandate mai ales
in cazurile severe de insomnie si doar pe
termen scurt;
•Antidepresive - sunt indicate mai ales
daca insomnia a aparut pe fondul unei
depresii nediagnosticate.
•Melatonina - este recomandata mai ales
persoanelor de peste 60 de ani si poate
calma insomnia usoara, ajutand la
reglarea ciclului somn-veghe;
•Antihistaminice - ofera o stare de
somnolenta, desi nu sunt considerate
somnifere. Pot grabi somnul, insa cresc
riscul de somnolenta pe timpul zilei. 17
Non-farmacologic

18
 Tulbură ri de respirație în somn
Apneea în somn și sforă itul
sunt două exemple de
tulbură ri de respirație în
somn - afecțiuni care
îngreunează respirația în
timpul somnului. Câ nd sunt
severe, aceste tulbură ri pot
determina oamenii să se
trezească des noaptea și să fie
somnolent în timpul zilei.
19
 Sforă it
Sforăitul este o afecțiune foarte frecventă care afectează
aproape 40% dintre adulți. Este mai frecventă la
persoanele în vârstă și la cei supraponderali. Când
sforăitul este sever, nu numai că provoacă treziri frecvente
noaptea și somnolență în timpul zilei, ci poate perturba și
somnul partenerului de pat.

20
 Apnee de somn

Apneea în somn este o

tulburare de somn comună ,
dar gravă , în care respirația
este întreruptă pentru scurt
timp atunci câ nd dormi.
Persoanele care suferă de
apnee în somn, nu sunteți
conștiente de aceste pauze
scurte de respirație care apar
de sute de ori pe noapte, dar le
scoate din ritmul natural de
somn.
21
Tipuri de apnee în somn

22
Simptome

23
 Tratament
• Că ile respiratorii pozitive de presiune continuă

• Implantul de nerv hipoglos -stimulează nervul hipoglos să extindă limba și să

deschidă că ile respiratorii în combinație cu efortul respirator.

24
 Tulbură ri de mișcare
1. Sindromul picioarelor neliniștite
2. Tulburarea de mișcare periodica a
membrelor.
Ambele afecțiuni îi determină pe oameni
să-și miște membrele atunci când dorm,
ceea ce duce la un somn slab și la
somnolență în timpul zilei. Adesea,
ambele afecțiuni apar la aceeași
persoană.

25
 Sindromul picioarelor neliniștite

• Afecteaza mai mult de 20% dintre

persoanele de 80 de ani si peste.
• Senzații inconfortabile la nivelul
picioarelor, cum ar fi furnicături,
târături sau ace.
• Acest lucru le face adesea greu să
adoarmă sau să rămână adormit și îi
face să fie somnoroși în timpul zilei.

26
27
Cauze

28
 Tratament
• Bă ile și masajele
• O bună igienă a somnului
• Exercițiile fizice moderate și regulate
• Evitarea cofeinei, alcoolului.

29
 Tulburare periodică a mișcă rii membrelor

• afecțiune care îi determină pe oameni să

zvâ cnească și să lovească picioarele la
fiecare 20 pâ nă la 40 de secunde în timpul
somnului.
• perturbă adesea somnul -- nu numai pentru
pacient, ci și pentru partenerul de pat.
• aproximativ 40% dintre adulții în vâ rstă au
cel puțin o formă ușoară de PLMD.

30
 Cauzele tulbură rii

• DZ
• Anemia fierodeficitară
• Leziuni a coloanei vertebrale, traume,
tumori.
• Uremia
• Apneea în somn

31
 Tratament

• Benzodiazepine- suprimă contracțiile

musculare.
• Agenți dopaminergici
• Anticonvulsivante-gabapentina(Neurontin)

X
 32
33